448 matches
-
se va afla înainte de a avea curajul mărturisirii! Proiectele prea ample nu-ți permit să te bucuri de reușitele mărunte. Semn că fericirea presupune o combinație reușită dintre limitarea proiectelor proprii și o mare îngăduință în autoevaluare. * Rigoarea cu care judeci pe alții trebuie să aibă drept corolar o severă analiză a propriilor acțiuni. Altminteri desfășori doar un mecanism de apărare a sine-lui prin împovărarea altora (ce pare să ne caracterizeze ca nație). * Scrisul ca lașitate: prin scris încerc să dau
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ce a devenit. Bacovia a scos „minciuna” din poezie. A frînat tendința de a da drumul elanurilor și iluziilor. A pus o estompă peste reverii. „Notele” sale sînt „realiste”. Dintre poeții romîni, el e singurul care te invită să-l judeci mai întîi (ca să folosesc o disociere gen Mihail Dragomirescu) cu „imaginația istorică”, nu cu „imaginația poetică”. Tot ce spune pare adevărat, de la datele meteorologice la aspectele sociale. Minciuna o îngădui sau o respingi. Adevărul, în schimb, cere confirmări. Faptul de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să sperăm în interviurile sau dezbaterile politice ca jurnalistul să se comporte echitabil cu diferiții săi interlocutori. Dar cum acționează posturile și expresia facială a jurnaliștilor asupra percepției noastre despre persoana intervievată? Într-o situație în care este dificil să judeci de unul singur (adesea cunoștințele noastre despre mizele politice sunt prea fragmentare pentru ca noi să putem face o analiză precisă a celor spuse de politician), ne bazăm pe indiciile periferice care ne influențează judecata. Influența reacțiilor celuilalt asupra judecății noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de nțelepciune ale poporului”. (48, p. 128 ) Cum am putea să nu credem aceste afirmații ale prietenului Slavici, atât de sincere și dezinteresate. Se pare că trebuie să-l cunoști cu adevărat pe Ion Creangă pentru a putea să-l judeci. De acest lucru nu au ținut cont cei care l-au hulit și i-au ponegrit cariera. Era necesar să deschidă mari ochii și să accepte realitatea, nu să plăsmuiască fel de fel de scenarii incriminatorii. În apărările sale (care
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de recunoștință: ,,Îți mulțumim Elohim atotputernic ce ești și care erau și care vii, că ai pus mîna pe puterea ta cea mare, și ai început să împărățești. Neamurile se mîniaseră dar a venit mînia ta, a venit vremea să judeci pe cei morți, să răsplătești pe robii tăi pro-oroci, pe sfinți și pe cei ce se tem de numele tău.” Scopul acțiunii de a pune stăpî- nire pe sufletele oamenilor din imperiul roman a fost atins dar nu cum au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fierbi dogmele Bisericii». Și a tăcut Demostene rușinat. Iar împăratul, pe de o parte, mâniindu-se și, pe de alta, rușinându-se, a zis lui Vasile: «Să mergi tu între dânșii să faci dreptate, dar așa să judeci, ca să nu judeci cu părtinire poporului de-o credință cu tine». Iar Sfântul a răspuns: «De voi judeca cu nedreptate, apoi și pe mine la surghiun să mă trimiți și pe cei de o credință cu mine să-i izgonești și Biserica să
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
țăranul Își uită condiția lui tradițională, Își uită obiceiurile și credințele morale fixate În Înțelepciunea de secole a satelor, sub presiunea unei modernizări a vieții urbane, care nu i se potrivește). * „Trebuie, cînd acționezi, să te conformezi legilor și cînd judeci, să ții seama de excepții.” (J. Jubert) Presupunerile sînt admise În anticipări, nu și În acțiune; altfel spus, decizia de acțiune trebuie să rezulte din calitatea anticipărilor noastre cu privire la efectele posibile ale unor abateri personale de la normele și reglementările morale
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
omenia”, ci și „sănătatea”; „ Cine mănîncă pînă se Îmbolnăvește postește pînă ce se Însănătoșește”; Cine iubește beția Își bea banii, mintea și sănătatea”; Niciodată nu te vei socoti fericit, dacă nu te vei purta cinstit” etc. (proverbe). * „Nu trebuie să judeci un om prin ceea ce nu știe, ci prin ceea ce știe.” (Vauvenargues) Situația este asemănătoare cu cea În care cineva ar Încerca să-și Întemeieze reușita unei afaceri pe promisiunile altcuiva, și nu pe dovezile concrete, din prezent, ale acestuia. * „Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în timpul medierii ei vor trebui să respecte anumite reguli. Acestea din urmă îi vor ajuta să conducă sesiunile de mediere cu succes. Distribuiți elevilor fișa de mai jos. 1.Un mediator trebuie să fie imparțial /neutru În calitate de mediator să nu judeci părțile implicate întrun conflict si să nu ocupi o poziție părtinitoare chiar dacă este evident că o parte are dreptate, iar cealaltă - nu. Atunci când consideri că capacitatea ta de a rămâne imparțial poate fi afectată (de exemplu, una din părți este
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
ca pe o transparentă Întrupare a visării: Pentru mine, prezentul e eternitate, iar eternitatea e veșnic mișcătoare, curgătoare, plutitoare. Iar când a dispărut, a și murit. Dar nu poți s-o iei de la Început În fiecare secundă, ci trebuie să judeci după ceea ce e mort. E ca nisipurile mișcătoare... fără nici un fel de speranță, Încă de la bun Început. O povestire, un tablou pot să reînnoiască puțin acea senzație, dar nu destul, nu destul. Nimic nu e real, În afara prezentului, iar eu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în conflict, în vederea găsirii unei soluții. Menirea acestuia este de a oferi părților adverse cadrul necesar pentru o bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru a avea abilitatea de a conduce. Calitățile mediatorului: • imparțialitatea - să nu judeci; • să nu dai sfaturi; • empatie și obiectivitate - să fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
în conflict, în vederea găsirii unei soluții. Menirea acestuia este de a oferi părților adverse cadrul necesar pentru o bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru a avea abilitatea de a conduce. Calitățile mediatorului: • imparțialitatea - să nu judeci; • să nu dai sfaturi; • empatie și obiectivitate - să fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Alecu Văcărescu) existența se confundă cu iubirea. Ideea ce se repetă cel mai des la acești profesioniști ai pasiunii este aceea că viața n-are nici o rațiune fără dragoste: „A trăi făr-a iubi Mă mir ce irai o mai fi.” Judecind cu miturile propuse de Denis de Rougemont, Conachi este un Don Juan care se ia drept un Tristan. Seducător profesionist, el cîntă (termenul potrivit aici este plînge) o pasiune aflată mereu pe marginea prăpastiei. O substituire, o corupere a miturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de pînă la Eminescu” exprimă mai limpede decît oricine marea „obediență a poeziei față de eros” la poeții Întemeietori. „Se plînge mereu de focul ce Îl arde dar nu scrie decît cînd vîlvătăile focului sînt mai mari și chinurile mai adînci”. „Judecind cu miturile propuse de Denis de Rougemont, Conachi este un Don Juan care se ia drept un Tristan”. Un Don Juan care „leapădă la porțile Orientului teribila lui insolență. Nu i-ar sluji la nimic. Pentru a cîștiga, el trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să fie arestați, chiar din rândul altor pături sociale decât din rândul activiștilor de partid. Sigur, se poate spune că lupta justifică totul. Eu sunt de acord că, într-o anumită măsură, justifică, dar se cere ca cel puțin atunci când judeci lucrurile mai la rece să nu vii și să consideri că tot ce s-a făcut a fost bine, pentru că asta e rău și pentru educarea partidului nostru, a tineretului nostru și este și o nedreptate istorică, iar noi, comuniștii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fâț] de aceia care accept] valori foarte diferite de ale lui este un alt tip de relativism moral și, de asemenea, un r]spuns obișnuit la conflictul moral profund. Acest relativism moral normativ susține c] nu este bine s]-i judeci pe ceilalti care au valori substanțial diferite său s] încerci s]-i faci s] accepte valorile tale, pe motiv c] valorile lor sunt la fel de valide că ale tale. Un alt r]spuns obișnuit la conflictul moral profund contrazice totuși relativismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pildă, si la un drum, descriindu-l că lipsit de ocolișuri, urcușuri sau coborâșuri, direct, neted, în vreme ce țaddq califica doar moral o persoană sau un comportament. Semnificații de bază: drept, direct, simplu. 3.1.11.3. ŠÄpQ”: „Cela ce judeci” (SC); „Cel ce judeci” (Blaj); „Cel ce judeci”, „Judecător” (BVA); „Judecător”, „Cel ce judeca” (G-R, BS, C); ho krínÄn, krites (Gen 18,25b; Ps 50,6) (LXX); „iudex” (Vg); „juge” (BJ); „Judge” (RSV). Contexte: ... h"y"h kațțaddq karr
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
drum, descriindu-l că lipsit de ocolișuri, urcușuri sau coborâșuri, direct, neted, în vreme ce țaddq califica doar moral o persoană sau un comportament. Semnificații de bază: drept, direct, simplu. 3.1.11.3. ŠÄpQ”: „Cela ce judeci” (SC); „Cel ce judeci” (Blaj); „Cel ce judeci”, „Judecător” (BVA); „Judecător”, „Cel ce judeca” (G-R, BS, C); ho krínÄn, krites (Gen 18,25b; Ps 50,6) (LXX); „iudex” (Vg); „juge” (BJ); „Judge” (RSV). Contexte: ... h"y"h kațțaddq karr"š"‘ h"lil"h
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lipsit de ocolișuri, urcușuri sau coborâșuri, direct, neted, în vreme ce țaddq califica doar moral o persoană sau un comportament. Semnificații de bază: drept, direct, simplu. 3.1.11.3. ŠÄpQ”: „Cela ce judeci” (SC); „Cel ce judeci” (Blaj); „Cel ce judeci”, „Judecător” (BVA); „Judecător”, „Cel ce judeca” (G-R, BS, C); ho krínÄn, krites (Gen 18,25b; Ps 50,6) (LXX); „iudex” (Vg); „juge” (BJ); „Judge” (RSV). Contexte: ... h"y"h kațțaddq karr"š"‘ h"lil"h l"k ha-ŠopQ” kol
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dragă de șocul pe care prevede că lectura acestor "trăzneli riscante pe la reviste foarte serioase"118 le poate avea, Demetru Dem. Demetrescu Buzău însuși îi dezvăluie într-o scrisoare chiar această aparent inofensivă intenție: "Totuși, te rog să nu mă judeci, ca om, după conținutul fanteziilor mele bizare și care sunt făcute nu numai pentru a amuza pe cititor, dar mai mult pentru a mă amuza eu pe socoteala lui..." 119. Consecvent acestui principiu de antrenare neavertizată a cititorului într-un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
chei care te ajuta sa-ti ajuți prietenii. Nu le poți atinge, dar le poți învăța și folosi. Sunt foarte importante pentru ca ii fac pe prieteni si colegi sa vorbească deschis despre conflictele lor, cele cinci chei sunt: Să nu judeci. Mediatorii sunt imparțiali, chiar daca ei cred ca una din părți are dreptate si una greșește. Să nu dai sfaturi. Uneori mediatorii se pot gândi la soluții ale conflictului, dar ei nu trebuie sa le sugereze celor implicați; e conflictul lor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
pensonul în mână, gata să șteargă oricare lucru pe care nu l-ar găsi rezonabil, să se creadă permanent la dispoziția lor; să-și facă legi inviolabile din părerile lor; și să se gândească la faptul că, neîndoielnic, nu-ți judeci niciodată nepărtinitor cauza." Teoreticienii nu afișează decât dispreț pentru ceilalți spectatori, pe care nu încearcă să-i cucerească. Desmarets de Saint-Sorlin, în Argumentul Vizionarilor (Argument des Visionnaires), din 1637, exclamă astfel: "Dar de când ignoranții au devenit atât de importanți în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a practicat și a predominat o “continuitate mobilă”, de cele mai multe ori, doar în cuprinsul propriilor hotare arătate mai sus. Alexandru I. Gonța, în monografia sa dedicată satului medieval din Moldova, pune întrebarea „Cât teren era destinat unui sat sau unei judecii ?“, și răspunde astfel: „Nu știm și nu vom putea afla din actele publicate până în prezent”. Același cercetător, vorbind de tradiția moldovenească potrivit căreia suprafața unui sat, cu moșia aferentă, ar fi cuprins teren „cât putea înconjura un călăreț din zori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]