181 matches
-
l-am încărcat într-un microbuz. Simțeam că duc cu mine moaștele unui sfânt. Vedeți acest jug, continuă Domnul Pătra? Nu știu ce vârstă are. Eu așa l-am apucat. Tata ne avertiza cu vădită mândrie că este făcut din lemn de jugastru. Cel mai bun, după părerea lui, pentru acest lucru. În timp ce ne vorbește, mângâie blând jugul de parcă ar simți sub palmele care l-au așezat acolo grumazul boilor pe care tatăl, cu strângere de inimă, i-a dus la gospodărie. Ne
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
un spațiu familiar, terestru, fără a avea însemnele absolutului. Frisoanele poetei nu sunt date de misterele lumii, ale cosmosului, ci de senzațiile propriului trup sau de complicatele relații de cuplu. Antologia propusă de Doina Uricariu începe cu Vindecările (1976), apoi Jugastru sfiala (1977), Vietăți fericite (1980), Natură moartă cu suflet (1982), Mâna pe fata (1984), Ochiul atroce (1985), Institutul inimii (1995), Puterea Leviatanului (1995), deci o selecție din toate volumele de poezie ale autoarei, cărora le-a adăugat (sub titlul Inima
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră, ca esențe predominante, stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea), la care se asociază și ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
toate minunile pădurii după care el tânjise atâți ani. Conștient că Va nu poate reține Încă mulțimea de informații și sfaturi, tatăl vorbea mai mult pentru el, arătându-i fagii Înalți cu frunze lucioase, stejarii cu coroane imense, carpenii, ulmii, jugaștrii, sângerii, sorbii, alunii, cornii și toate tufele de mure, zmeură, urzici și boz. Când ajunse la locurile bine cunoscute, Victor insistă În prezentarea precisă a tuturor tipurilor de bureți specifici acelor locuri și apăruți În final de vară, bogăție a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Rămas însă de poteri, sub catarămi și zale, Cucernic, un călugăr grijește de-ale sale. Eu țin de al acelui Sfînt Hubert moale cin: Văd cerbul, plec genunchiul, las pușca și mă-nchin. Poetul percepe pădurea ca un templu, iar jugaștrii, paltinii și arinii ca pe niște frați ai săi: Poftesc la veacul dulce, nemăcinat de ornic, La somnu-vă nici moarte, nici viață și statornic Vegheat de luminoșii ochi mari căpriorești, Gălbii ca untdelemnul în sfinte albe cești. ...Și-apoi cu
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
zona forestieră de câmpie și în silvostepă speciile principale de bază și de amestec se vor introduce de regulă în biogrupe. Se va evita amestecul intim între speciile de cvercinee și speciile cu creștere rapidă în tinerețe (frasinul, paltinul, teiul, jugastrul, cireșul, arțarul), care în această perioadă pot copleși ușor cvercineele. Plopii euramericanii, plopul alb, salcia se vor cultiva în culturi pure. Salcâmul se va putea cultiva în amestec cu mălin, glădiță, soforă și, în unele stațiuni (cu soluri reavene, bogate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
10-15 ani (din care jumătate în perioada estivală) – este asigurată de utilizarea puieților bine conformați (de 4- 5 ani), de executarea plantaților de primăvară, de menținerea permanentă a mediului de pădure, prin utilizarea elementelor ajutătoare din regenerări naturale (carpen, arțar, jugastru, alte specii, arbuști). În cazuri deosebite (mai ales în stațiuni cu condiții extreme de vegetație) este indicat să se utilizeze puieți cu rădăcinile protejate. Butășirile directe se utilizează la înființarea culturilor de răchită și în cazul folosirii sadelor. Indiferent de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
6 pregătirea solului. 111 sau 141 împăduriri. 21111 sau 21121 întrețineri anexa 4a Notă: Stațiuni în care destul de des a pătruns și bradul, care ulterior a suferit procese de uscare, expuse pericolului de incendii Fagul, paltinul de câmp și jugastrul se vor promova din regenerări naturale Pinul negru se introduce numai pe soluri erodate GRUPA ECOLOGICĂ 55 (GE 55) Deluros de cvercete (s-m), luvisoluri, V. ed. mijlociu-mare Condiții staționale: Altitudini frecvente între 200-400 m, în special în Podișul Getic, Piemonturile
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
pe pajiște temporară în teren arabil/pajiște permanentă, la nivel de exploatație, precum populații locale de pomi fructiferi și arbori cum ar fi mărul, piersicul, prunul, corcodușul, zarzărul, caisul, cireșul, vișinul, gutuiul, nucul, stejarul, ulmul, teiul, salcâmul, glădița, paltinul, arțarul tătărăsc, jugastrul, pinul, sălcioara, castanul, dudul, porumbarul, părul pădureț. În cazul pajișilor permanente, se respectă această condiție specifică. [] B - să păstrez terenul acoperit în perioada 15 iunie - 15 octombrie în proporție de cel puțin 85%, din suprafața arabilă a exploatației, cu culturi
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
stadiului lor de dezvoltare; ... d) împădurirea golurilor folosind specii și tehnologii corespunzătoare stațiunii, țelurilor de gospodărire urmărite și situației concrete din teren; ... e) introducerea speciilor de subarboret/subetaj în pădurile de cvercinee, pure sau în amestec - păducel, lemn câinesc, sânger, corn, jugastru, arțar, carpen. ... (3) Natura, intensitatea și felul tăierilor speciale de conservare trebuie adaptate condițiilor staționale, stării și cerințelor bioecologice ale arboretelor, urmărindu-se concomitent și menținerea sau realizarea în cât mai mare măsură a celor mai indicate structuri, în raport
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260369]
-
de desiș durează puțin, degajările trebuie să înceapă de timpuriu și se aplică o perioadă redusă de timp. Curățiri La începutul stadiului de nuieliș – prăjiniș, stejarul depășește în înălțime majoritatea speciilor, dar se găsește încă în concurență cu carpenul, frasinul, jugastrul și altele, care au o creștere mai activă. Momentul începerii curățirilor nu trebuie să depășească vârsta la care se realizează maximul creșterii în înălțime (la 13 - 17 ani). Prin curățiri moderate, uneori forte, vor fi extrase în primul rând exemplarele
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
adecvate, potrivit stadiului lor de dezvoltare; împădurirea golurilor folosind specii și tehnologii corespunzătoare stațiunii, țelurilor de gospodărire urmărite și situației concrete din teren; introducerea speciilor de subarboret/subetaj în pădurile de cvercinee, pure sau în amestec — păducel, lemn câinesc, sânger, corn, jugastru, arțar, carpen. Natura, intensitatea și felul tăierilor speciale de conservare trebuie adaptate condițiilor staționale, stării și cerințelor bioecologice ale arboretelor, urmărindu-se concomitent și menținerea sau realizarea în cât mai mare măsură a celor mai indicate structuri, în raport cu
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
potrivit stadiului lor de dezvoltare; împădurirea golurilor folosind specii şi tehnologii corespunzătoare staţiunii, ţelurilor de gospodărire urmărite şi situaţiei concrete din teren; introducerea speciilor de subarboret/ subetaj în pădurile de cvercinee, pure sau în amestec (păducel, lemn câinesc, sânger, corn, jugastru, arţar, carpen, ş.a.). De la caz la caz, lucrările de conservare mai includ: combaterea bolilor şi dăunătorilor, optimizarea efectivelor de vânat, interzicerea păşunatului şi a rezinajului, executarea unor sisteme de drenare în arboretele situate pe staţiuni cu exces de umiditate
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
mult pericolul înmlăştinării este indicat ca pe suprafaţa ochiului să se facă mai multe tăieri. La prima tăiere se extrag stejarii bătrâni care au îndeplinit funcţia de seminceri, iar prin tăierea ulterioară se extrage subetajul constituit din specii ajutătoare, carpen, jugastru , arţar tătărăsc s.a. Chiar dacă se renunţă la regenerarea naturală a stejarului pedunculat şi se apelează la regenerarea artificială, nu este indicat să se renunţe la tratamentul tăierilor progresive în ochiuri cu tehnica arătată aici, deoarece fără aceasta devine de
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
care acest lucru nu este posibil, extragerea arborilor din ochiuri trebuie să se facă în maxim 3 ani de la instalarea seminţişului. Dar, pentru această situaţie, după instalarea seminţişului de stejar pedunculat este absolut necesară extragerea întregului subarboret şi subetaj (jugastru, carpen ş.a.). După efectuarea acestei operaţii, seminţişurile valoroase mai poate suporta acoperişul arborilor seminceri până la 2 ani. La eliberarea seminţişului din ochiuri de sub acoperişul arboretului bătrân trebuie luate măsuri speciale de protecţie. Se va avea în vedere ca
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
petraea în proporții diferite, cu amestec de fag Fagus sylvatica, paltin de munte Acer pseudoplatanus, tei Tilia platyphyllos, T. cordata, T. tomentosain sud, cireș Prunus avium, plop tremurator Populus tremula, mesteacăn Betula pendula. În etajul inferior se semnalează specii precum jugastru Acer campestre, carpen Carpinus betulus, sorb de camp Sorbus torminalis. Arboretul are o acoperire de 80-100%. Stratul arbuștilor este dezvoltat variabil, fiind compus din Cornus mas, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Viburnum opulus
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
coroana larg dezvoltată. Etajul arborilor este reprezentat de exemplare din speciile: castan bun - Castanea sativa, carpen - Carpinus betulus, tei de deal /pucios - Tilia cordata, gorun - Quercus petraea, cireș - Prunus avium, mesteacăn - Betula pendula, cu elemente termofile: stejar pufos - Quercus pubescens, jugastru - Acer campestre, puține exemplare de arbuști Crataegus monogyna. Ca pondere, compoziția medie a etajului arborilor este: 60% castan, 20% cvercinee, 10% alte specii de esență tare, cireș, carpen, fag, ulm, jugastru, 10% diverse moi tei, mesteacăn. Generația actuală de arbori
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
Betula pendula, cu elemente termofile: stejar pufos - Quercus pubescens, jugastru - Acer campestre, puține exemplare de arbuști Crataegus monogyna. Ca pondere, compoziția medie a etajului arborilor este: 60% castan, 20% cvercinee, 10% alte specii de esență tare, cireș, carpen, fag, ulm, jugastru, 10% diverse moi tei, mesteacăn. Generația actuală de arbori au provenit prin regenerare pe cale vegetativă din lăstari de pe cioate și de pe tulpină la castan. Generația existentă în prezent din tipul de habitat este naturală, majoritatea indivizilor din
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
forestier; de asemenea pot consuma fructele, castanele, foarte bogate în nutrienți. Efectul asupra habitatului a fost și este estimat a fi mediu. În cursul lunii iulie s-au putut observa în covorul erbaceu și câteva plantule de castan, gorun, carpen, jugastru, păducel, cu vârstă mai mică de un an. Totuși în zona nu au fost identificate exemplare tinere, puieți cu proveniență din sămânță, care să vegeteze în cadrul habitatului și lăstarii nou proveniți pe tulpina sunt roși, fie de fauna domestică
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
compoziția a fost analizată ca procent de participare a speciilor principale de baza în compoziția arboretului. Aceasta a fost evaluată ca fiind: 60% castan comestibil, 20% diverse specii de cvercinee - gorun, stejar pufos, 10% alte specii diverse "tari" cireș, carpen, jugastru, 10% diverse specii "moi", mesteacăn, tei pucios. Compoziția actuală este corespunzătoare cu cea care indică tipul de habitat 9260, pentru acest indicator starea fiind favorabilă. Gorunul, carpenul sunt specii tipice asocierilor vegetale în care vegetează castanul comestibil în pădurile din
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
tei pucios. Compoziția actuală este corespunzătoare cu cea care indică tipul de habitat 9260, pentru acest indicator starea fiind favorabilă. Gorunul, carpenul sunt specii tipice asocierilor vegetale în care vegetează castanul comestibil în pădurile din țara noastră, iar stejarul pufos, jugastrul - specii arborescente și exemplare de păducel - specie arbustivă, etajul arbusților, indică un caracter mai xerofit al condițiilor staționale față de etajul fitostațional - FD2. Etajul deluros de cvercete și șleauri de deal - tipic zonei; asemenea accentuări ale caracterului xerofit al stațiunii
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
similare din județul Sibiu, pe culmi de deal cu expoziție predominant însorită și sol slab și mijlociu profund, cu substrate luto-nisipoase în apropiere de suprafața. Etajele din arboret, etajul I - speciile principale castan, gorun, stejar pufos, tei și II - carpen, jugastru, nu sunt conturate în mod distinct, datorită existenței unei distanțări mari între exemplarele de arbori și a formei tipice de port izolat pe care o au majoritatea arborilor din habitat. ... 6.1.2.2. Consistență Consistența habitatului, determinată ca procent de închidere a
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
Tipuri de Pădure (Pascovschi și Leandru, 1958) 02 Etajul arborilor 02.1 Specia Castanea sativa 02.2 Proporția 60 % 02.3% Regen lăstari 80% 02.1 Specia Quercus petraea, Q. pubescens, s.a. 02.2 Proporția 20 % 02.3% Regen lăstari 90% 02.1 Specia Diverse tari: carpen, jugastru 02.2 Proporția 10% 02.3% Regen lăstari 80% 02.1 Specia Diverse moi: tei pucios, mesteacăn 02.2 Proporția 10% 02.3% Regen lăstari 80% 03 Semințiș 02.1 Specia Castanea sativa 02.2 Proporția 10% 02.3% Regen lăstari 80% 02.1 Specia Quercus petraea 02.2 Proporția
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]