112 matches
-
aripi ce îmbrățișează privitorul. De altfel, natura și peisajul «Grădinilor» sunt laitmotivele tematice, alăturate «Simetriilor vegetale, florale sau vieneze». Prin pulverizarea contururilor în tușe scurte și întrerupte, cromatica luminoasă și ansamblul general se încadrează (post)impresionismului apropiat sinuozităților decorative ale Jugendstil-ului. Cu aceeași abundență a formelor descriptive astfel create, dar în absența efectelor de oglindire, expoziția mai cuprinde peisaje și flori așa cum sunt ele consacrate ca gen. CIPRIAN CHIRILEANU - ,,Renașterea Bănățeană” Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face
PORTRET DE ARTIST de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_rodica_elena_lupu_1377090790.html [Corola-blog/BlogPost/358519_a_359848]
-
un bol rotund pentru salată. Valoare estimativă: 450-600 de euro. Să amintim și o Pereche de sfeșnice din bronz cu decupaj dantelat și capete de leu, pe 4 piciorușe, piesă din secolul al XIX-lea (200-300 de euro), o Carafă Jugendstil din cositor, cu rafinat decor vegetal, toartă decupată și capac cu mâner decupat, marcat WMF, cca. 1900, propusă la 400-600 de euro...
Sărbătorile picturii românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105914_a_107206]
-
la spiritul modernist începând cu 1910. Afinitățile resimțite față de simbolismul literar, intermediate de pasiunea pentru versurile lui Baudelaire, Macedonski sau Bacovia, dar și de prietenia cu teoreticienii români ai simbolismului (Ion Pillat sau Ion Minulescu), alături de aspirația pentru "stilul nou" (Jugendstil) vor genera în creația lui Theodorescu-Sion o etapă concretizată în operele pictate în anii mai sus menționați. Efectul "ornamental" este cel ce îl apropie pe Sion de caracterul alegoric al Jugendstilului, evident interpretat într-o manieră personală, lucruri ce se
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
Pillat sau Ion Minulescu), alături de aspirația pentru "stilul nou" (Jugendstil) vor genera în creația lui Theodorescu-Sion o etapă concretizată în operele pictate în anii mai sus menționați. Efectul "ornamental" este cel ce îl apropie pe Sion de caracterul alegoric al Jugendstilului, evident interpretat într-o manieră personală, lucruri ce se contopesc în compunerea operei de față - paleta cezanniană (tonurile de albastru), tehnica pointillistă sub influența lui Signac și un anume decorativism ce amintește de compozițiile lui Klimt. Un alt nume prestigios
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
cartierele centrale primesc puțin aer proaspăt. Aspectul general al centrului orașului este determinat de următoarele fapte: Din aceste motive centrul Wiesbadenului de azi prezintă un tablou destul de unitar, majoritatea clădirilor aparținând stilurilor architectonice clasicism, istorism și ""Art Nouveau"" (Franța) sau "Jugendstil" (Germania și Olanda). La sfârșitul sec. XIX au fost construite aici numeroase cartiere de case de o familie și vile, cu fațadele împodobite bogat, precum și alei frumoase, largi. Renumele de oraș balnear de talie mondială a provenit și de la multele
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
decorarea interioară, etc. Proiectarea și realizarea acestei case sunt considerate ca fiind punctul de "inflexiune" al carierei sale artistice datorită părăsirii cercurilor artistice, puțin cam "ezoterice", ale München-ului și schimbarea sa stilistică din zona variantei germane a Art Nouveau, numită Jugendstil, către un stil artistic mult mai sobru, mai auster, mai pragmatic și mai funcțional. În 1903, Behrens a fost numit director al unei școli de artă, "Kunstgewerberschule" din Düsseldorf, loc în care a inițiat diferite reforme pline de succes. În
Peter Behrens () [Corola-website/Science/307891_a_309220]
-
(n. 19 noiembrie 1865, Hamburg - d. 11 iunie 1902, Badenweiler) a fost un pictor și artist grafic german. El a fost un membru proeminent al ramurii „florale” a curentului Jugendstil. El a creat setul de caractere Eckmann, bazat pe caligrafia japoneză. s-a născut în Hamburg, în 1865. A primit inițial o educație profesională de vânzător, apoi a studiat la Kunstgewerbeschule din Hamburg și Kunstgewerbeschule din Nürnberg. A studiat între
Otto Eckmann () [Corola-website/Science/328982_a_330311]
-
în 1896. A conceput, de asemenea, coperte de carte pentru editorii Cotta, Diederichs, Scherl și Seemann, precum și sigla editurii S. Fischer Verlag. Ca angajat al Kunstwebschule Scherrebek, el a creat țesătura ornamentală de perete "Fünf Schwäne" (în ), „una din stemele Jugendstilului”, foarte cunoscută și adesea parodiată. În 1897 a predat pictură ornamentală la Unterrichtsanstalt des Königlichen Kunstgewerbemuseums, în Berlin. În 1899, Otto Eckmann a proiectat sigla revistei Die Woche. Din 1900 în 1902, Eckmann a lucrat ca grafician pentru Allgemeine Elektrizitätsgesellschaft
Otto Eckmann () [Corola-website/Science/328982_a_330311]
-
Eckmann a proiectat sigla revistei Die Woche. Din 1900 în 1902, Eckmann a lucrat ca grafician pentru Allgemeine Elektrizitätsgesellschaft (AEG). În acest timp, el a creat fonturile Eckmann (în 1900) și Fette Eckmann (în 1902), probabil cele mai cunoscute fonturi Jugendstil, încă în uz în zilele noastre. Eckmann a murit pe 11 iunie 1902, la Badenweiler (Germania).
Otto Eckmann () [Corola-website/Science/328982_a_330311]
-
în care acestea sunt combinate în "Plakatstil" nu au mai fost văzute și folosite anterior, fiind atât neobișnuite cât și memorabile. Din acest punct de vedere "Plakatstil"-ul este un fel de "desprindere" de curentul artistic contemporan "Art Nouveau", numit "Jugendstil" în Germania și, respectiv, în Austria. Spre deosebire de complexul, manieristul și sofisticatul "Art Nouveau", stilul german al afișului este direct, absorbant și eficace. "Virarea" produsă de "Plakatstil" în domeniul vizualului a fost extrem de novatoare pentru timpul său, ajutând la crearea unei
Plakatstil () [Corola-website/Science/301459_a_302788]
-
și spre strada Gheorghe Lazăr, prima fațadă fiind mai scurtă și mai bogat ornamentată, în timp ce a doua este mai lungă și mai sobră. Monumentul a fost construit între 1906-1908, stilul arhitectural fiind caracteristic acelor vremuri, Secession, o variantă vieneză a "Jugendstil"-ului. Arhitecții au fost Marcel Komor și Dezsö Jakab, doi elevi ai lui Ödön Lechner. Inspirația clădirii vine din motive ale folclorului maghiar. Ușile masive sunt decorate cu motivul albinei. Pe locul ambelor clădiri exista încă din a doua jumătate
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
numele lor de familie, Gesellius, Lindgren & Saarinen. Prima sa opera arhitecturală majoră a fost pavilionul finlandez de la World Fair din 1900, lucrare care a expus o extraordinară convergență de influențe stilistice, așa cum sunt arhitectură tradițională finlandeză în lemn, britanic și Jugendstil. Manieră stilistica timpurie a lui Saarinen a emulat în Scandinavia, fiind denumită ulterior , culminând în proiectul din Helsinki, designata în 1904 și construită între 1910 și 1914.
Eliel Saarinen () [Corola-website/Science/313211_a_314540]
-
predominând lemnul de stejar. Casetoanele formate între stâlpii de lemn sunt îmbrăcate cu mătase, material din care sunt făcute și draperiile. Mobilierul este art-deco (monument stilistic la mijlocul anilor ’20-’30, socotit multă vreme ca o prelungire a Art nouveau-lui si Jugendstil-ului). Pereții sunt ornamentați cu lucrările artiștilor: Margareta Sterian - "Flori stilizate" și "Vas cu flori", Nicolae Blei - "Vas cu flori și flori de masă", "Toamna la Andriașu", "Vas cu flori" și "Primăvara la Andriașu" (post-impresionist), Gheorghe Simion - "Crizanteme cu vioară
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
educațional, financiar și politic din zonă. Centrul istoric al orașului Riga a fost inclus în anul 1997 de către UNESCO pe lista locurilor din patrimoniul cultural mondial, iar orașul este remarcat în mod special pentru arhitectura lui în stil Art Nouveau (Jugendstil), putându-se compara din acest punct de vedere numai cu Viena, Praga sau Barcelona. În Riga își află sediul instituții de învățământ superior, printre care se numără Universitatea din Letonia ("Latvijas Universităte"), Universitatea Tehnică din Riga ("Rīgas Tehniskă Universităte"), Universitatea
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
diverse denumiri în districtul al șaselea, mai întâi "Am Wienufer", precum și "Ufergasse", iar mai târziu "Magdalenenstraße" și "Wienstraße". Linia de metrou U4 se întinde pe întreaga lungime pe traseul fostului Wiener Stadtbahn. Wienzeile are o prezență arhitecturală puternică prin clădirile Jugendstil proiectate de Otto Wagner în imediata apropiere a Naschmarkt. În districtele exterioare Hietzing și Penzing, prelungirea Wienzeile se numește Hietzinger Kai, precum și Hadikgasse. <br>
Wienzeile () [Corola-website/Science/328605_a_329934]
-
luat hotărârea să se despartă de el, Rilke i-a făcut o vizită mai lungă lui Heinrich Vogeler în localitatea Worpswede. Aici, Vogeler avea în proprietate o clădire, cunoscută sub denumirea de Barkenhoff, pe care o renovase în stilul Secession (Jugendstil). În "Sala Albă" a casei sale organiza în fiecare duminică întâlniri cu artiști, în special cu Otto Modersohn, Paula Modersohn-Becker, Carl Hauptmann și cu sculptorița Clara Westhoff (1878-1954). În urma acestor întâlniri, în primăvara anului următor a avut loc căsătoria între
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
prin Marcell Komor și Dezső Jakab, Zoltán Bálint și Lajos Jámbor. Din generația de tineri arhitecți, a grupării "Tinerii", a activat la Oradea, Valér Mende. Frigyes Spiegel, aflat inițial sub înrâurirea Art Nouveau-ului occidental (cunoscut și ca Secesiunea vieneză și Jugendstil), a realizat importante clădiri rezidențiale. Arhitectura premodernă, cu influențe vieneze, este prezentă prin lucrările fraților László și József Vágó. Amprenta arhitecturii vieneze se poate constata și la Palatul Ullmann, construit de Franz Löbl. Clădiri istorice Una dintre cele mai importante
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
vieneză. Cea mai densă concentrare a acestora se află în centrul istoric al orașului: La începutul secolului XX, în arhitectura orădeană se impune curentul Art Nouveau, curent declanșat în Franța, dar integrat și în Imperiul Austriac și numit de asemeni Jugendstil și Wiener Sezession). Elementele ornamentale de fațadă, prin care se remarcă acest stil de la finele sec. XIX și începutul sec. XX, sunt liniile sinuoase, ondulatorii din ornamentica biomorfă; liniile geometrice care subliniază elementul constructiv al decorației; se observă prezența mozaicului
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
seria dizidenților față de arta academistă promovată de "Asociația artistică din München" ("Münchener Künstlergenossenschaft"). Din această mișcare făceau parte Franz von Stuck, Fritz von Uhde, Wilhelm Trübner, Arnold Böcklin ș.a., care se reunesc în jurul revistei ""Die Jugend"" ("Tineretul"), de unde numele de ""Jugendstil"", răspândit în țările de limbă germană, până la puternica afirmare a stilului expresionist în preajma primului război mondial. Secesiunea vieneză a luat ființă la 3 aprilie 1897, în jurul lui Gustav Klimt (primul președinte al Uniunii), Joseph Maria Olbrich și Josef Hoffmann, la
Secesiunea Vieneză () [Corola-website/Science/311311_a_312640]
-
ales primar Teodor Neamțu (PD-L), fost viceprimar în mandatul Thellmann. Un oraș pitoresc în care se simte îmbinarea dintre vechi și nou, cu o alternanță de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist și neoclasic, la baroc și secession (Jugendstil). "Civitas Mediensis" și-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri și bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porți principale și 4 secundare de acces în vechea cetate. Biserica fortificată Sfânta Margareta deține un ansamblu valoros de picturi murale
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
că lucrările n-au căzut pradă intoleranței politicii ateiste și anticlericale a regimului comunist, ci s-au păstrat aproape intacte și într-o stare relativ bună. Senzaționala descoperire a generat un interes febril printre istoricii de artă profilați pe cercetarea Jugendstilului. Astfel s-a aflat că salvarea celor opt vitralii se datorează inventivității și curajului ultimului rector al Seminarului romano-catolic, dr. Adalbert Boroș, care înainte ca edificiul în care a funcționat institutul să fie naționalizat, le-a demontat și le-a
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
blocând caleștile cu turiști și tramvaiele J și D în dreptul Operei sau al cafenelei Boltzmann. Descărcate dimineața odată cu mirosul de canal și șampon, rachetele alb-roșii metalice ar fi întins o pată de culoare pe-obrajii Mittel-Europei dindărătul brazilor și ferestrelor Jugendstil. În Paris, tehnologia ar fi fost achiziționată la preț de aur de negustori, clienți, hoți și imigranți deopotrivă: ce nebunie să-i îndepărtezi pe bouquiniști, de la Megisserie până la Hotel de Ville sau să urci mașinile pe treptele de la Sacré-Cœur, în locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
promoționale pe ultima pagină, la rubrica „Note”. Astfel, în planul experienței formelor și ca barometru al stării de spirit, S. ilustrează stadiul târziu al curentului, conjugat, în versificație și maniera descriptivă, cu parnasianismul, dar și cu unele elemente „modern style” - Jugendstil. Apar însă și manifestări de saturare a formulei, care tinde spre ruperea grilei. Cea dintâi dintre ele este tematica dominantă a textelor - poezie, proză sau traduceri, critica nefiind prezentă -, anume conștiința târziului unui tip de trăire; familiară și „decadenților” simboliști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
semnează o schiță în regim (auto)ironic și nonconvențional, Protopopii familiei mele. O microproză erotică, estet senzuală, de Claudia Millian, Ție, obsesia mea, debutează cu un crochiu descriptiv care transpune frapant maniera sofisticat decorativă a lui Gustav Klimt, maestrul picturii Jugendstil: „De atunci mă port mereu cu părul ridicat de pe urechi; la piciorul stâng păstrez șarpele de aur cu ochiul verde - șarpele de aur cu care mi-ai încătușat pulpa în noaptea aceea... În noaptea în care ai venit să-mi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
discontinuități. Concomitența dintre dispersie și acumulare, decisivă în viziunea alegorică, este reluată, în momentul în care puterea cosmologiei baroce se pierde, ca traumă istorică a obiectului care își caută originea. Faptul că dispar acum granițele dintre artă și tehnică (în Jugendstil, de exemplu), dintre literatură și ziaristică sau dintre intimitatea „burgheză“ și caracterul public al gesturilor și cuvintelor se traduce ca întrepătrundere a visului cu starea de veghe caracteristică nou tății, stra nie și, totodată, familiară. Imaginea alegorică a lumii ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]