45 matches
-
până nu te vei uni cu viața mea, desăvîrșindu-mă ntru totul...” Dar acum, singuratic În pragul acestui Crăciun viforos, la cumpăna dintre cantoane și ghirlande singaporene, mai am puțin de Împlinit din drumul ce duce spre mâine! Ai din partea petuniilor julfa de lumină a sufletului și viața mea, unica de murit! Să vină, deci, colindătorii-n cete, nașterea Mântuitorului anunțând! În cele din urmă, sabia Sfântului Ștefan - primul martir pentru credința ploii, a pământului și a iubirii de omenire, nu și
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii umblau cu colindatul la case cu fete mari și tocmeau muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă. Până la Crăciun, gospodinele pregăteau turtele cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan (dovleac), pisată în chiuă sau mașină de măcinat cafea. Sămânța bătută se înmoaie în apă caldă, se trece prin sită și se fierbe la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii umblau cu colindatul la case cu fete mari și tocmeau muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă. Până la Crăciun, gospodinele pregăteau turtele cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan (dovleac), pisată în chiuă sau mașină de măcinat cafea. Sămânța bătută se înmoaie în apă caldă, se trece prin sită și se fierbe la foc mic până se „urdește”, după care se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
până se „urdește”, după care se alege. Se adună într-un vas, se adaugă zahăr și arome și se întinde în straturi alternative peste turtele foarte subțiri, coapte pe plită, care, în prealabil, au fost muiate în zeama rămasă de la julfă. Cu aceste turte numite și „Pelincile Maicii Domnului” se așteaptă preotul în Ajunul Crăciunului. Copiii care merg cu ajunul strigă „Doamne, miluiește!” la Heci, iar în celelalte sate strigă „Chiralesaaa!” pentru a anunța sosirea preotului. Pentru aceasta, ei primesc de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai uita ! Pierduse începutul ! Mai bine s-ar fi dus cu ceilalți la colindat... În toate casele mirosea a cozonac fierbinte, a brad, în casele mai vechi se făceau chiar și turte cu nucă sau cu spumă-de-cânepă (bătrânii îi spuneau "julfă") și parcă le și simțea gustul... Toate erau pentru colindători... ai casei nu mâncau până nu se întorceau de la biserică... la biserică se făcuse și acolo un brad înalt (a văzut când l-au adus) și cum mai străluceau țurțurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
în viața mea, dar habar nu am ce-a fost. O cremă cu gust fin. De vanilie ? De floare de portocal ? De iasomie ? De liliac ? Hai, spune-mi te rog ce ai pus în crema asta delicioasă ? ! I se spune julfă. E un extras din semințe de cânepă pe care l-am îndoit cu urdă proaspătă adusă de Artim azi dimineață. Era mulțumit, nevasta lui merge bine, i-a scăzut fierbințeala. Ei sunt cei care mă ajută la tot ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
rezervată mai curând sărbătorilor. Mai mult, în urmă cu 100 de ani, oamenii de la sate mâncau multe lucruri pe care azi tot mai puțini români le mai consumă: știr, podbal, frunze de sfecla, hrișca, mei, bob, ulei de cânepă, jufă (julfa) - un produs obținut din sămânță de cânepă.
Ce mâncau românii în urmă cu 100 de ani. Se mânca mai sănătos ca acum? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79724_a_81049]
-
se unge cu ulei și se presară miezul de nucă cu zahăr. Din mai multe foi, între 5 și 10, se face un rulou; se învârte într-o tigaie și se dă la rolă. Se mănâncă caldă; este foarte hrănitoare. Julfă. Foietaj cu umplutură din sămânță de cânepă care se prepară după ce s-a îndepărtat crusta tare prin batere cu chilugul în piuă. Se facă mai multe foi care se ung cu această julfă și se însiropează. Se așează pe tavă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rolă. Se mănâncă caldă; este foarte hrănitoare. Julfă. Foietaj cu umplutură din sămânță de cânepă care se prepară după ce s-a îndepărtat crusta tare prin batere cu chilugul în piuă. Se facă mai multe foi care se ung cu această julfă și se însiropează. Se așează pe tavă și se taie ca un tort. Se făcea în mod obișnuit de sărbători. Nu am auzit atunci de proprietățile halucinogene ale cânepii. Cap. X - Viața spirituală a satului. Manifestări ale spiritului popular în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să nu alunece pe autostrada soarelui dar el nebunul a țâșnit ca o rachetă lepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânz abia fătat pe-un braț de paie amirosind a pelincuțe cu julfă și a balegă călduță căruțașul înjura de mama focului nici iarna să nu aibă răgaz de odihnă de unde să mai cumpere trifoi ovăzul tocmai l-a stricat pe gâște așa că a luat un făraș de jăratec și l-a aruncat
ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369007_a_370336]
-
să nu alunece pe autostrada soarelui dar el nebunul a țâșnit ca o rachetă lepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânz abia fătat pe-un braț de paie amirosind a pelincuțe cu julfă și a balegă călduță căruțașul înjura de mama focului nici iarna să nu aibă răgaz de odihnă de unde să mai cumpere trifoi ovăzul tocmai l-a stricat pe gâște așa că a luat un făraș de jăratec și l-a aruncat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
tuturor morților”, se coceau și se dădeau de pomană „pentru sufletele morților” colăcei rituali cu semințe de cânepă sau cu „lapte” obținut prin pisarea acestora. Zeama obținută prin fierberea semințelor pisate de cânepă (în care se adaugă miere) se cheamă julfă, jolfă (Transilvania, Moldova) sau chiar lapte de bou (57, p. 212 ; 140, p. 358 ; 141, p. 129). După August Scriban, jolfă este „un fel de mâncare din semințe de cânepă pisate” (232). Colăceii erau unși cu miere (zahăr) și erau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la jumătatea secolului al XVII-lea (îndreptarea legii, Târgoviște, 1652) (145, p. 7). În unele regiuni ale țării (în zona Vaslui, de pildă), în noaptea de Sf. Andrei, ca gest ritual împotriva strigoilor, țăranii consumau la miezul nopții plăcinte cu julfă din semințe de cânepă (220, p. 194). În nordul Moldovei, gospodinele făceau în ajun de Crăciun turte cu miere și semințe de mac sau de cânepă și le dădeau de pomană (54, p. 51). Sufletul mortului este și el narcotizat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
așa cum, făcea întotdeauna Vasilica... Acum, a făcut-o el. După plecarea Părintelui, casa a rămas goală și pustie... bătrânul Iorgu a început să plângă cu suspine... ”Unde ești Fata? unde ești?” El își aminti cum Vasilica făcea ”Pelincele Domnului”, cu julfă multă și cu miere... mânca până ce nu mai putea. - Tare bune mai erau!... își zise el. Masa era încărcată cu: chișcă, sărmăluțe în foi de viță, aburind, cârnați, curcan la cuptor, cozonaci rumeni, plăcinte ”poale’n brâu” cu brânză de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ou fierte cu flori de tei, cu rășină albă, miere de albine, tămâie topite. Se bea ceai de cimbru de câmp și mlădițe de măr dulce sau șovârv, de 3 ori pe zi, timp de 3 zile, sau se consumă julfă din cimbru de câmp și sămânță de cânepă (românească, nu turcească, deoarece aceasta conține canabis). UMFLĂTURĂ LA BURIC Se face la copii când aceștia răcesc și se tratează prin: Legători aplicate pe buric cu piper negru pisat și amestecat cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Steaua strălucește Și lumii vestește... Frumoase colinde, dragii mamei copilași, suspină Natalița, intrată, fără veste în odaia caldă, mirosind a zăpadă proaspătă, cernută de vântul iernii. Dar Natalița avea în mâna dreaptă un castron, de unde se iveau, învârvoiate, turtele cu julfă, păturelele care-l înveleau pe pruncul Hristos. După ce vă potoliți foamea, să-l ajutați pe tăica să aducă carnea de porc în tindă! Hotărî Natalița. Eu o să iau coada! strigă Saveta Eu vreau șorici! spuse Ion, târnuind o pelincă umplută
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
apăsat Fetea. Că noi n-am avut școală, nici nu știu a mă iscăli! Alte vremuri, vecine, suspină megieșul Dimitrie. Dar, hai mai bine să ne bucurăm de nașterea pruncului Hristos! Bătrana puse înaintea oaspeților o strachină cu turte cu julfă, scoase, din cuptor, o oală cu sarmale, cartofi copți și o tingire, în care străluceau plăcinte cu bostan. Se strânseră toți în jurul unei mescioare, cu trei picioare, așezată înspre laița de la geam. Se închinară la icoanele sfinte și începură a
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ung cu ou bătut, se așează într-o tavă unsa cu margarina, se dau la cuptor la foc moderat circa 30-40 minute. Se servesc calde și reci. Ingrediente pentru 10 porții 1Kg făină albă 10 g sare ¼ apă Ingrediente pentru julfa 500 g sămânță de cânepă arome diferite 250 g miez de nucă (după preferință) Mod de prepararea foilor. Pentru pregătirea foilor se amestecă făină, sarea și apa într-un vas, amestecându-se bine până la omogenizare obținând-se un aluat de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se rumeni prea tare,apoi se scot și se lasă să se usuce. Mod de preparare a umpluturii Sămânță de cânepă se bate în piua, se pune într-un vas cu apă la fiert. Când începe să fiarbă sămânță pentru julfa se ridică la suprafața apei,atunci înseamnă că este gata, se iacu o paletă și se pune într-un vas dîndu-se la răcit.Separat se face un sirop din zahăr și apa ,se dau foile prin sirop , apoi se așeza
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
suprafața apei,atunci înseamnă că este gata, se iacu o paletă și se pune într-un vas dîndu-se la răcit.Separat se face un sirop din zahăr și apa ,se dau foile prin sirop , apoi se așeza alternativ foi și julfa,apoi se presează și se lasă două zile apoi se consumă. Nucă măcinata se presoară peste julfa și se taie felii precum tortul servindu-se rece.
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
dîndu-se la răcit.Separat se face un sirop din zahăr și apa ,se dau foile prin sirop , apoi se așeza alternativ foi și julfa,apoi se presează și se lasă două zile apoi se consumă. Nucă măcinata se presoară peste julfa și se taie felii precum tortul servindu-se rece.
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
foaie și apoi se lipesc colțurile presând cu furculița marginile. Se pun la fiert într-o cratiță cu apă. Se servesc calzi. Se poate adăuga un pic de unt la servit peste colțunași și un pic se zahăr. Turtă cu julfă (Mâncare tradițională de Crăciun din zona comunei Tansa, sat Gârbești, Iași) INGREDIENTE: * Sămânță de cânepă - un castron, * 1 kg făină de grâu, * sare, * 2 l apă fierbinte, * zahăr, * vanilie, rom, * miez de nucă măcinat, MOD DE PREPARARE: Se ia un
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
reglează la mai mare. Se frământă 1 kg făină de grâu numai cu sare și apă, potrivindu-se un aluat mai tare. După aceea se coc pe plită niște turte foarte subțiri ce se vor pune la uscat. Urmează pregătirea julfei: Sămânța măcinată se înmoaie în doi litri de apă fierbinte, după care se strecoară prin sită și se pune într-o oală pentru a fi pusă la fiert. Când din această zeamă începe să apară deasupra o brânzeală. Aceasta fiind
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
măcinată se înmoaie în doi litri de apă fierbinte, după care se strecoară prin sită și se pune într-o oală pentru a fi pusă la fiert. Când din această zeamă începe să apară deasupra o brânzeală. Aceasta fiind considerată julfă, se i ade pe deasupra si se pune peste turtele care, în prealabil, au fost rupte mărunt și puse într-un oval. La aceasta se adaugă zahăr, arome după gust: vanilie, rom. Se mai poate turna și puțină zeamă din aroma
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
în prealabil, au fost rupte mărunt și puse într-un oval. La aceasta se adaugă zahăr, arome după gust: vanilie, rom. Se mai poate turna și puțină zeamă din aroma respectivă, astfel încât toate turtele sa fie cuprinse în zeamă și julfa care s-a ridicat deasupra. Se dă la rece și se servește a doua zi. Peste turtele cu julfă se poate pune și miez de nucă măcinat. Alivancă moldovenească (rețetă din regiunea comunei Butea, Iași) INGREDIENTE: * 225 grame mălai, * 900
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]