86 matches
-
din nou, dezlănțuit! Avocatul pune mâna hotărât pe mânerul spadei corvine, trage odată, trage iarăși și... nimic! Încearcă și tu Excalibur-ul ăsta, măi Dane! Apucă-l! icnește el, siderat și neputincios. Dănuț se opintește în tălpi, mai dihai decât un juncan, venele gâtului umflându-i-se arborescente, de atâta efort, de spaimă cumplită și de dezamăgire. Cu exact același rezultat... Că doar n-o fi falitul de Boss, Cel vrednic! Ce fază! Și până la coadă, măcar să fie! menește Fratele. Cu tot
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de animale eligibile, la primă la momentul aderării, și numărul de animale care devin eligibile în primul an; ==> stabilirea unui plafon național pentru prima de abatorizare sau export, la un nivel total de 1.583.000 capete, din care: tauri, juncani, vaci și vițele 1.498.000 capete; viței (bovine mascule) 85.000 capete; ==> stabilirea plafonului național de prime pentru vaci care alăptează (Reglementarea 1254/99) la un nivel de 150 mii capete, pentru anul 2007; ==> acordarea (în conformitate cu R 1254/99
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
gospodărie de factori, cum ar fi suprafața totală de teren înscrisă, numărul de animale, mijloace de transport și de lucru sau numărul de brațe de muncă cu vârsta de peste 18 ani. În anul 1955, zootehnia comunei număra 103 boi, 81 juncani cu vârsta între 1 și 2 ani, 487 vaci, 15 cai și 12 iepe, 831 porci, 1.802 ovine, 79 caprine și 70 de stupi. În anul 1962, s-au înregistrat 833 l de lapte pe cap de vacă furajată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
A.M., „Neutral”, FRZ, 1934, 5; George Popescu, „Blocat”, „Puncte” (Buzău), 1934, 5; Ionescu, Război, II, 127-129; Agatha Grigorescu-Bacovia, Poeții Bucovinei, PL, 1941, 4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 822, Ist. lit. (1982), 906; Predescu, Encicl., 738; Perpessicius, Opere, VIII, 70-84; Grațian Juncan, Un traducător uitat al lui Baudelaire: poetul Nicolae Roșca, „Zori noi”, 1968, 6 466; Satco-Pânzar, Dicționar, 195-196. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
Ioan Negoiță, Constantin Negoiță, Constantin Benescu, Trușcă, Pieptan, Stoicescu, Dincă, Constantin Popescu, Gheorghe Soare, Gheorghe Radian); Urziceni (Petre Ichim, Gheorghe Dumitreasa, Paul Mihăescu, Constantin Popescu, Nicolae Gheorghe); moldovenii (Titi Stoica, Dan Staicu, Nicolae Bordeanu, Vasile Alupei, Eduard Covali, Mircea Doroftei, Juncan, Paul Talea, Bărbosu, Pavlov, Ioan Lupeș, Petrică Măzăreanu); Deva (Ion Rațiu, Ciprian Stoica); Blaj (Alexandru Munteanu, Șandru, Dipșe); Călărași și Slobozia (Bardac, Vasile Ichim); Făgăraș (Țețiu, Pârvu, Nițu, Comșulea); Bacău (Staicu Dan, Dragomir), dar și Victor Sindistreanu, Florian Lutai, Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
56, 71, 98, 232, 236 Jianu Mihai 52, 72, 94, 110, 142, 159, 165, 168, 182 Jitariuc Constantin 159 Juberian Constantin 53, 55-56, 77, 84, 90, 92, 95-96, 111, 115, 125-126, 137, 142-144, 146, 158, 174, 179-180, 188, 197, 210 Juncan 29 K Keropeian Kerop (pr. Papken Keropeian) 73, 94, 96, 145, 148, 219 Keropeian Nerses (protoereu) 145 Kișu Nicolae 73 L Ladea Ionel 29 Lascu Mircea 58 Lascu Vasile 29 Lateș Gavrilă 139, 185 Lazăr Mihai 71 Lazăr Tiberiu (director
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
timp am fost subjugați Muncitoru, tremura Și șomaju progresa Că nu mai erai în fine Sigur pe ziua de mâine, Dar acum ni sa’nplinit Visul nostru mult dorit Și suntem stăpâni cu dor Pe muncă și pe ogor Pe juncani pe plug pe car Încă’o roată măi plugar Hăi, hăi Dar în țară am văzut, Totul cum sa petrecut Să vedem și la Vaslui Că din mila Dlui Avem conducător Și ca bun sfătuitor Un om bun și un
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
luat un ceas cu un milion, dar nici o zi n-a mers. Când avea timp, se ducea și-n obor, în piața de vite. Din târg, cumpăra totdeauna 3-4 purcei pentru crescut și se interesa cum se vând vițeii și juncanii. În caz că vacile noastre fătau bouți, îi vindea după câteva săptămâni. Dacă fătau vițele, le ținea numaidecât. Într-o vineri, fiind sărbătoare, târgul era și mai în toi. Sătenii profitau că nu pierd o zi e lucru. Mama, ca de obicei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așa cum a zidit-o Creatorul pentru înfrumusețarea vieții pământești. * într-o poieniță aflată la poalele dealurilor îngemănate vecine cu cea de a treia coamă de deal, pe care se afla via boierului Jac Marcopol, pășteau iarbă fragedă și gustoasă doi juncani în vârstă de doi-trei ani, cu părul sur, coarne frumos aduse pe spate, semănând foarte bine între ei, că nu-i putea deosebi unul de altul, decît stăpânul lor. Animalele pășteau și priveau din când în când spre stăpân, ca
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cânepă și altul de in, pe deasupra o vestă împletită din lână, de culoare neagră, avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de vreo babă răutăcioasă, știind că la întoarcerea sa de la poienile din pădure , târgoveții vor fi sculați și sunt gata de muncă și cleveteală. El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de muște. Cu o vărguță în mână, ca să le amintească juncanilor că mai există și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de muște. Cu o vărguță în mână, ca să le amintească juncanilor că mai există și alte metode de a-i struni, nu numai poruncile vorbite, îi îndeamnă să iasă la drumul pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de muște. Cu o vărguță în mână, ca să le amintească juncanilor că mai există și alte metode de a-i struni, nu numai poruncile vorbite, îi îndeamnă să iasă la drumul pe care au venit de dimineață, spre a se întoarce acasă, unde așteaptă multe treburi. Se simțea foarte mândru de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că mai există și alte metode de a-i struni, nu numai poruncile vorbite, îi îndeamnă să iasă la drumul pe care au venit de dimineață, spre a se întoarce acasă, unde așteaptă multe treburi. Se simțea foarte mândru de juncanii lui ce promiteau că vor deveni boi zdraveni de muncă în gospodărie, dacă nu-i va vinde. în gândirea lui se afla și această idee, că banii ce-i va lua pe juncani îi vor da posibilitatea să cumpere ceva
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
multe treburi. Se simțea foarte mândru de juncanii lui ce promiteau că vor deveni boi zdraveni de muncă în gospodărie, dacă nu-i va vinde. în gândirea lui se afla și această idee, că banii ce-i va lua pe juncani îi vor da posibilitatea să cumpere ceva pământ pe care să-l muncească cu întreaga lui familie, destul de numeroasă. „Trebuie să mă mai sfătuiesc și cu Maria” își spunea în gând. Pentru alte munci din gospodărie, arat, cărat putem folosi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
schijă de obuz la mâna stângă a fost îngrijit în spitalul de campanie și după ce i s-a vindecat rana a fost angrenat de personalul medical să capete cunoștințe sanitare și să acorde primul ajutor celor răniți grav. Mânându-și juncanii la vale pe drumul de țară ce ducea la Pungești, și-a amintit cum a cunoscut-o pe Maria, care i-a devenit soție. Era prin anul 1910, flăcăii și fetele cutreierau satele din jurul Pungeștilor, Gârceni, Trohan, Lipova, Valea Hogii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
treburile ce-l așteptau acasă. La intrarea în Pungești, trecând prin fața administrației moșiei lui Jac Marcopol îl văzu pe administratorul moșiei, Andrieș, și după ce-și dădură binețe, acesta îl întrebă pe Costache dacă a avut aprobare să-și pască juncanii în poiana de la Prisacă. Oarecum ofensat de întrebare, Costache îi răspunse: „Apăi domnule administrator, mata nu știi că cei din familia noastră suntem bine văzuți de boier? Mătușa mea, Vasilica, a fost doica boierului, alăptându-l când el, ca nou
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dumisale!” Andrieș dădu din cap în semn că este la curent dar a ținut să încheie discuția prin îndemnul să aibă grijă ca nu cumva alți săteni să-și ducă vitele la pășunat în poienile din pădurea boierească. Mânându-și juncanii spre casă, se saluta cu consătenii care îi ieșeau în cale, trecu pe lângă postul de jandarmi ce se afla pe vremea aceea la marginea târgului, apoi privi în treacăt la prăvăliile evreiești ce abia se deschiseseră și ai căror stăpâni
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
procura caiele pentru potcovit caii și gândindu-se că ar trebui repotcoviți, a întrebat-o pe Janeta de caiele, iar aceasta i-a răspuns să treacă mai târziu, că se va îngriji să-i caute marfa cerută. Ajunse din urmă juncanii care o luaseră inainte și intră în prăvălia lui Haim care vindea pâine, covrigi, halva și alte bunătăți. Pâinea caldă, atunci scoasă din cuptor îl făcu pe Costache să aleagă patru pâini calde și zece covrigi pentru copii spunându-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu biserica, cimitirul și școala, Costache trecu în revistă ce treburi urgente îl așteptau. „Maria cred că a hrănit vacile și a trimis-o pe Emilia să le ducă la cireadă. Caii i-am hrănit eu înainte de a pleca cu juncanii, acasă am să le dau tain și lor și cailor apoi am să plec să boronesc cu caii lotul din Trauș, unde, după arătură brazdele rămăseseră jilave. Am să-l iau și pe Mihăiță cu mine că are 9 ani
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe lângă casă, cu cloștile cu pui, cu puii de curcă atât de gingași la mâncare când îs mici, cu cei doi copilași mărunți, Gheorghiță și Maricica care mai mult o încurcă la treburi. Ajuns la poarta casei o deschide, lăsând juncanii să intre apoi privi spre cer unde soarele strălucea acum puternic luminând dealul Măgura deasupra văii Racovei. Casa lui Gheorghiu „cel tânăr” cum era numit de consăteni, era formată din două camere cu sală la mijloc, învelită cu tablă iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-au bucurat din plin și au întrebat de ce nu le-a adus bomboane și turtă dulce, cum făcea în alte dăți, când se întorcea de la „chirie”. Costache le-a amintit că nu a fost la chirie ci a păscut juncanii în poiană, pe care îi și adăpostise deja în grajd. După ce a dat tain cailor care abia îl așteptau, s-a întors în chiler, ca să stea la masă cu toată familia. Fata cea mare, Emilia care împlinise treisprezece ani, era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și dă la porci. Hai, dragul mamei, mișcă-te iute că trebuie și tu să mănânci ceva și să pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai vechi, dă drumul la ocol, desface frânghiile din coarnele vacilor și juncanilor apoi le mână pe poarta larg deschisă ca să se alăture altor vite ce se îndreptau cu cireada spre imaș. Mama pregătește ceva de mâncare în timp ce Mihăiță își verifică cărțile și caietele cu care merge la școală, se întoarce și Emilia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
afla taică-su și mumă-sa și nici Ghiță despre isprăvile ei, apoi își rândui în minte ițele unui plan ce-i încolțise mai demult în cap. Aflase de la soră-sa, Ileana, că fratele lor, Costache „didilavale” vânduse cei doi juncani frumoși și că gândește să cumpere un lot de pământ de pe dealul Teilor, de la Dohotaru. A aflat tot de la Ileana, că notarul nu accepta să întocmească actele de vânzarecumpărare, pentru că legile din vremea aceea nu dădea dreptul noilor veniți în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]