86 matches
-
soră-si, Ileana, dar aceasta nu s-a învoit să fie și ea părtașă. Atunci s-a hotărât să-i dea curs ea, cu ajutorul mototolului de Ghiță, bărbatu-său, căruia îi spuse: − Auzi tu, măi Ghiță, ăștia „didilavale” au vândut juncanii și vor să cumpere pământul lui Dohotaru, de pe dealul Teilor; da’ tu știi că nu au dreptul, că sunt „venetici”, așa că ce-ar fi să închei actele de vânzare cumpărare pe numele tău și te învoiești cu ei, că ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întinzându-se pe spate, l-a furat somnul. Gândurile s-au prefăcut în vis legat tot de cele trăite; trebuie să-l dau în judecată...cum a putut să-mi fure munca?...cât neam chinuit de am crescut cei doi juncani...când i-am vândut parcă s-a rupt ceva din ființa mea...numai gândul că banii primiți mă vor ajuta să iau hectarul acela de la Dohotaru, mi-a ostoit părerea de rău...Se trezi din ațipeală cu ochii plini de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
putut să lucreze atât de necinstit” se căi Costache. Recapitulă în minte nu știu pentru a câta oară, cum au decurs lucrurile de i-a fost furat pământul pe care l-a cumpărat cinstit, cu banii primiți pentru perechea de juncani cu care se chinuise atât, până i-a văzut mari și buni de muncă. Parcă o aude și acum pe soră-sa Marița: „Costache, am înțeles că ai vrut să faci la notar actele de vânzare-cumpărare a pământului de pe Coastă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să duc niște bagaj al lui Iosub, covrigarul, că se mută din Pungești. Dar vrei să mergi și tu acolo? − Da, aș merge cam pe joi, am auzit că acolo e un târg bun și aș vrea să cumpăr niște juncani, sau măcar să văd cum merge târgul; − Bine, Vasile, eu miercuri încarc, poate-mi dai și tu o mînă de ajutor, ca să nu mai întrerup copiii de la școală, și mergem împreună la târg; După ce s-a lăsat noaptea Victoria, însoțită de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cumpărătoare” iar seara să fie luat acasă. Aceasta deoarece așa cere tradiția, ca mama adoptivă să aibă efectiv grijă de copil, altfel nu-și face efectul toată această operație de vânzare-cumpărare simbolică. Joi dimineață în târgul de la Băcești Vasile caută juncani, după cum îl sfătuise și socrul lui, să fie animale crescute de dumeșteni, că aceștia au boi buni de muncă. A găsit o pereche pe plac, s-au înțeles la preț, au cinstit și adălmașul, după obicei, apoi, cu boii legați
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aceia care , dacă erau fripți și puși alături de un mujdei de usturoi sănătos la care se adăuga un pahar-două de vin roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești. în sectorul vitelor cornute se căutau mult juncani buni, de învățat să tragă la jug. De când începuse războiul și care se purta în continuare, se răriseră caii, cei mai mulți rechiziționați pentru nevoile frontului. Azi nu erau de vânzare decât vreo 6 -7 cai bătrâni, reformați și 4 mânji crescuți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc mi se vede, Mititel și potolit, Tot de voinici ocolit. Nu știu zece-s ori cinsprece, Ori peste sută că trece. Unul frige În cârlige, Un berbece de trei miei Ș-un juncan de doi viței. Să-l anine La ciochine, Să le ție mâne bine; Că s-or duce la Bacău La Bacău, la Vadu-Rău S-ație drumurile Să-și primească vămile; Să prindă ciocoi de barbă Să-i puie să pască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
până la ținerea “zborului” (o adaptare de la sobor, cuvânt rusesc desemnând o serbare, o adunare). Pe 29, la sobor urma să aibă loc și concursul de trânte, eveniment mult apre136 ciat mai ales de către bulgari. Învingătorul, pelivanul, primea drept trofeu un juncan. Gardul trebuia să fie vopsit bleu cu vârfuri albe și cornizele gardului la fel, albe. Cum vopseaua pe bază de ulei fiert se usca greu, am hotărât împreună cu cei doi delegați și cu moș Mitea Anghelov ca autoritățile, adică tot
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ioan Negoiță, Constantin Negoiță, Constantin Benescu, Trușcă, Pieptan, Stoicescu, Dincă, Constantin Popescu, Gheorghe Soare, Gheorghe Radian); Urziceni (Petre Ichim, Gheorghe Dumitreasa, Paul Mihăescu, Constantin Popescu, Nicolae Gheorghe); moldovenii (Titi Stoica, Dan Staicu, Nicolae Bordeanu, Vasile Alupei, Eduard Covali, Mircea Doroftei, Juncan, Paul Talea, Bărbosu, Pavlov, Ioan Lupeș, Petrică Măzăreanu); Deva (Ion Rațiu, Ciprian Stoica); Blaj (Alexandru Munteanu, Șandru, Dipșe); Călărași și Slobozia (Bardac, Vasile Ichim); Făgăraș (Țețiu, Pârvu, Nițu, Comșulea); Bacău (Staicu Dan, Dragomir), dar și Victor Sindistreanu, Florian Lutai, Ioan
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
taxa restantă... Vai și iar vai de inima bietului meu tată, care în această nenorocită împrejurare îmi spune că în casă nu are bani nici pentru o cutie de chibrituri - degeaba are în gospodărie grâu, porumb, un porc și un juncan pe care le-ar vinde bucuros, dar nimeni nu cumpără nimic. Cu atâtea produse în gospodărie și totuși... sărăcie lucie! Doar hrana zilnică o aveau asigurată... Tata e negru, vânăt de supărare. Se frământă, bate din palme și se întreabă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lei; un profesor II - 12.000. Directorul, care era profesor II, avea 14.800 lei. Ce valoare aveau acești bani? îmi amintescă că tatăl meu, care ținea vite în mica lui gospodărie de la școala SloboziaFilipeni a vândut în 1956 un juncan bun de jug cu 10.000 lei. Era puțin în comparație cu salariul aceluiași învățător care în 1936-1938 avea 3.500 lei, iar înainte de primul război mondial, un învățător avea salariu 80 lei, cu care putea cumpăra o pereche de boi! Cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cabalină; capră; carne roșie; căciulă; căruță; cercel; cîmpie; cireadă; coadă puternică; compasiune; continuitate; copilărie; copilaș; copilul vacii; cornițe; cornorat; credință; cuminte; curte; delicios; dovlecel; drăgălășenie; duioșie; foame; fostul prieten; frumusețe; fund; gălăgios; gospodărie; grăsan; hrană; India; inofensiv; început; înțărcat; jambon; juncan; lanț; limbă; lume; măgar; măr; mare; Mihai; miros neplăcut; mîndru; moarte; muget; murdărie; naiv; naivitate; nas; neajutorat; nebun; nelins; nervi; nevoie de protecție; nostalgie; ocol; pastramă; pată; perpetuare; pete; plăpînd; poartă; porcușor; președinte; prînz; prosperitate; prostuț; proțap; puiul vacii; pur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
triști, parcă nu vin de sus Ci dintr-un hău de iasme obrintite. Cu fus prelins din caier, au pierit Bunicile căsuțelor de-al^ dată Și-n dezolante nopți de antracit Colindătorii nu se mai arată. Se mistuiră blânzii mei juncani - Pustiul grajd e rece ca o criptă - Și nu mai intră luna-n șaișpe ani Ci parcă-i știmă spelbă-n mâl înfiptă. Nici nourii, în crugul abătut, Nu-și fac declicul spre zăpezi de-a gata, Căci Moș Crăciun
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
în înșelătoarele mistici cu valuri de mâzgă și miasmă, lâncezirea se sapă pe față; timp de o lună e proba în Insula Soarelui sub vânturi neprielnice, apoi începe despărțirea și urletul înfiorător al canalului - un nou Evriloch cuvântă în defavoarea juncanilor. 20. Întoarcerea prin somn în fericita insulă nu e, chiar dacă visele și turtele cele mai scumpe se ard ca jertfă - pe toate le înghite valul ridicat din străfund de fulgerul pornit. Împotriva cui a grăit sângele și fumul jertfei? împotriva
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
în detaliu, cu cîteva decenii în urmă, de Marieta Pietreanu (în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, ÎI, București, Editura Academiei, 1960); de origine slavă, el e interesant mai ales prin valorile sale augmentative (băietan, puștan, juncan etc.) și prin conotațiile peiorative (în lungan, grăsan, bețivan; bădăran, ghiorlan, modîrlan, țopîrlan), mai apare, popular, în nume proprii de animale (Lupan, Iepuran, Duman; în seria de nume formate de la zilele săptămînii găsim chiar - întîmplătoare asemănare de forma - un Mărtan
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
o partidă de box cu Gore ștefănescu-Dumnezeu să-i ierte pe amâdoi -cu pumnii înveliți în fulare pentru a dădea impresia unor mănuși de box și cu noi în picioare sus pe bănci, făcând galerie pe cât ne ajutau gâtlejurile de juncani tineri) ne-a privit cu ochi de vultur că am înghețat toți, boxeurii rămânând cu pumnii atârnați în gol, apoi s-a dat jos de pe catedră. A luat o penița de pe jos, cine știe de când era acolo căci nici Ciovica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
nu știi - și zic: «Ascultați, băieți: acum să răspundem la: ce facem cu clopurile?» «D-apăi ce să facem, dac-așa-s vremurile: le punem În iarbă, de să ne deie slobod să jucăm.» Au jucat, s-a Întâmplat să câștige - juncanul de la regiune nu s-a mai arătat. Pe drum spre sat, veselie mare. Dar ceva-ceva tot Îi rodea... «Dom’țător’», face Rusalin, «să zicem că ’mneta ești ca noi, de-sat; de la noi; cu clop; să zicem că ți-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
artist. O rază de soare a săgetat câmpia. Sub binefăcătoarea risipă de lumină solară, stâlpii de telegraf, sârmele și ciulinii au vărsat lacrimi de bucurie. Cerul s-a făcut cât casa și lumina s-a contopit Întru totul cu bărăganul. Juncanii păreau că poartă veșminte noi. A doua satisfacțiea fost de ordin psihologic. În fața cordialelor căni de la micul dejun, părintele Brown ne-a demonstrat fără drept de apel că crucea nu e În conflict cu spada: cu autoritatea și prestigiul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Printre ele figurează baroneasa de Servus, Sister, Dolores și Vicuña; bătrânul i-a oferit amoruri pe tavă, fără să-l bage la bănuieli. Îți spun asta, don Montenegro, cu atât mai mult cu cât probabil că te-ai Îngrășat ca juncanii, mulțumită comisioanelor. Chiar și Întâlnirea cu Pumita pare mai aranjată decât alegerile din La Rioja. Cu examenele de avocat, la fel. Băiatul nu-și prea dădea osteneala, dar ploua peste el cu note conforme cu baremul. Și În politică avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o săptămână înainte de apariția povestirii sadoveniene. Peisajul ar fi fost inspirat din satul Barboși - Covurlui. Fântâna Hazuluitc "Fântâna Hazului" În fierberea iarmarocului celui mai mare din târgul Romanului, a doua zi de Probajeni, Dumitrache Hazu și-a vândut în scurt juncanii. A bătut palma cu un român pletos de pe la Dămienești, au cinstit o garafă de vin, ș-acu, așa, pe la o amiază, se pregătea să pornească acasă. Cum s-a făcut, cum s-a dres - și-a găsit degrabă un tovarăș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pornesc tovărășie la drum; își mai țin de urât și cu vorba; și la Tupilați, după ce-or trece apa, s-or opri acolo la crâșmă, ș-or cinsti un pahar dulce, pentru tovărășie și pentru prietinie. Am luat pe juncani trei sute fără doi lei, zise Dumitrache Hazu, cu un zâmbet blajin pe obrazul proaspăt ras. Am de unde da o cinste... Acasă mai am doi boi mândri ca ș-ai dumitale... Apoi oamenii cum se cade îndată se înțeleg, răspunse Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Se uită și Dumitrache Hazu la unul, lung și adus de spate ca o cobâlă, cu obrazul negru și uscat ca o coarnă, cu privirile agere și cu nasul coroiat. Își aduse aminte că l-a mai zărit la vânzarea juncanilor, apoi îl pierdu din vedere, pe când Băieșu, întorcându-se din când în când cu iușca, își mâna și-și îndemna cu glas blând boii albi. Așa ieșiră domol din târg; îngrămădirea de case rămase în urmă; și deodată câmpia Moldovei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
caru-i duse așa o vreme prin singurătatea locurilor. Moldova sticlea orbitor acuma, printre zăvoaiele ei, parcă fierbea în lumina și în căldura verii, departe, în stânga drumului mare. Băieșu plesni din bici pe deasupra boilor și zise: —Ai luat preț bun pe juncani... Iaca, și eu am dat o mulțime de bani pe boi... Și acu trebuie să închipuiesc și niște parale pentru suhat... — Da, răspunse Dumitrache, suhatu-i scump; iarbă nu lipsește, a dat Dumnezeu, dar dacă-i a boierului, ce poți face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
acu trebuie să închipuiesc și niște parale pentru suhat... — Da, răspunse Dumitrache, suhatu-i scump; iarbă nu lipsește, a dat Dumnezeu, dar dacă-i a boierului, ce poți face? Dai cât cere. De aceea m-am gândit și eu să vând juncanii. O păreche de boi mi-i destul... Apoi da, o păreche de boi e destul... Un răstimp de liniște. — Mai am și eu o leacă de parale, zise Hazu, mai pun ce-am luat acu ș-am să încep o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mai rețin numele și ce drag mi-era atunci, dar în mintea mea îl porecleam „gălbejitul”. Poate dintr-o frustrare copilărească, pentru că-mi luase locul la învățătură. Tatăl învățătorului era veterinarul din zonă. Venea pe la tata și îi povestea câți juncani a vândut el să-și facă feciorul învățător și om mare. Mare era, pertru că era masiv și grăsimea îi atârna ostentativ pe burtă. Mă gândeam că tata nu are atâția juncani și că eu nu o să ajung niciodată învățătoare
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]