86 matches
-
zonă. Venea pe la tata și îi povestea câți juncani a vândut el să-și facă feciorul învățător și om mare. Mare era, pertru că era masiv și grăsimea îi atârna ostentativ pe burtă. Mă gândeam că tata nu are atâția juncani și că eu nu o să ajung niciodată învățătoare și mă vedeam mereu o grațioasă ospătară, nici azi nu știu de ce. Poate pentru că auzisem de la tata că la Constanța, la unchiul meu stătea în gazdă o grațioasă ospătară cu numele Bianca
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
iscau certuri și chiar îmbrânceli. Boul nu mă ataca numai pe mine, ci ataca și alte persoane. Până la urmă, tata a vorbit cu stăpânul boului nărăvaș și acesta a vândut perechea de boi și și-a cumpărat o pereche de juncani. După trecerea foametei, vreo trei ani, tata a cultivat harbuji și zămoși și eu cu frații mai mici, Aurel și Mihai, îi păzeam ziua. Ne duceam dimineața și stăteam până seara. În mijlocul harbuzăriei, tata făcuse un foișor, un fel de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
zile până la ținerea “zborului” (o adaptare de la sobor, cuvânt rusesc desemnând o serbare, o adunare). Pe 29, la sobor urma să aibă loc și concursul de trânte, eveniment mult apreciat mai ales de către bulgari. Învingătorul, pelivanul, primea drept trofeu un juncan. Gardul trebuia să fie vopsit bleu cu vârfuri albe și cornizele gardului la fel, albe. Cum vopseaua pe bază de ulei fiert se usca greu, am hotărât împreună cu cei doi delegați și cu moș Mitea Anghelov ca autoritățile, adică tot
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
tată, Strălucind vestită de atunci prin secoli, Nobila fiică! - "Scoli, ea zise, tânărul soț trezindu-și - Scoli să nu-ți dea somnul de veci de unde N-aștepți. Fugi de socru-tău, de surori ce Fără de lege, "Ca leoaice cari surprind juncanii, Mirii lor ucid... numai eu mai blândă Nici în tine dau, nici voiu a te ține-n Negrele ziduri... "M-o-ncărca părintele meu cu lanțuri Pentru că-ndurare avui de un biet om Sau pe un vas trimite-mă-va
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu o fîșie de piele Înfășurată strîns În jurul gîtlejului. O respirație greoaie, puțind a whisky, mi-a acoperit fața. Am apucat fîșia de piele și am Încercat să-mi eliberez gîtul, dar m-am simțit Învîrtit pe deasupra podelei ca un juncan prins cu lațul și doborît de un priceput călăreț de rodeo. Un picior lovi masa de pe balcon, ciocnind-o de scaune. FÎșia de piele căzu, iar mîinile omului mă apucară de gît. Puternice, dar precise, controlau cantitatea de aer pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu purcei. 66 Und-te duci tu, copiliță, Numa-n fustă și-n polcuță? - La grădina cu trei nuci Să dau apă la viței, Gurița la doi ciocoi, Să dau apă la cârlani, Gurița la doi primari, Să dau iarbă la juncani, Gurița la doi ciobani. 157 {EminescuOpVI 158} 67 Mă uitai printre stobori, Văzui ochii negrișori. Fă-i, Marițo, vânzători Că și neica-i negustor, Negustor de ochișori. 68 Toate fetele se duc La umbra de nuc, Dar pe mine nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-ar fi hotărât să se miște, să se deranjeze, însă dacă era vorba de nevoile stringente ale cumpărătorilor, nici vorbă de așa ceva! Cam prin anii 27, 28 ai secolului al XX lea, în gospodăria noastră s-a îmbolnăvit un juncan aproape bun de pus la jug și pentru doftoricirea lui contra dalacului (antraxului) era nevoie de un produs denumit „spânz” pe care tata îl administra vitei bolnave și aceasta se însănătoșea. Practica vieții îi învăța pe oameni să fie și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
catadicsește și prăvăliașul să spună cu glas enervat: - De ce mă deranjezi, nu vezi că stau la masă? Tata îi dă replica cuvenită, rugându-l să se deranjeze pentru că, în timp ce el mănâncă pe îndelete, în gospodăria noastră trebuia să moară ditamai juncanul și e păcat de Dumnezeu, atâta lipsă de înțelegere! Abia acum minunea s-a produs, domnul Tachi s-a deranjat pentru prima dată de la masă și i-a dat tatei „spânzul” cerut cu ajutorul căruia și-a vindecat vita bolnavă. Uneori
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
grija să nu-i ia ceilalți înainte. Unii mai sârguitori au cărat până noaptea târziu de la conacul arendașului ce-au putut mântui din flăcări. Barem Pavel Tunsu s-a bătut, de erau să se omoare, cu Iacob Mitruțoiu, din pricina unui juncan pe care pusese mâna să-l ia acasă și de care pândarul zicea că-i al lui, că l-a ochit mai bine de o săptămână cum poate mărturisi și Zamfir Chelaru... Când a izbucnit focul s-au bucurat grozav
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
învățătura lui, mai ales cînd alte datorii îi înconjuraseră. Eminovici nu plătise impozitul funciar pe trei trimestre din anul trecut, 1862. Datoria se urca la 439 lei și 17 parale, pentru care subprefectura plășii Tîrgului îi aplicase sechestru pe trei juncani și se publicase și termenul legiuit, pentru efectuarea mezatului, la tactul subpre fecturii 28. În același timp, preotul Neculai Karano-Hakmann, care slujise la Ipotești, după preotul Vasile Hudeșteanu, era gata de a pleca din sat. În suplica trimisă la Mitropolie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondul flocăiește, Iar ca ș-un juncan Dragoșin rage Și cu dinții beliți clănțănește; Căci Sperlea îi sburasă nasu în două, Și mustețele cu buzele amândouă. Giolban încă dete să deie În Căcîga cu o bardă lată, Iar acela aruncând o bebeie, Îl tocă tocmai în gura
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]