181 matches
-
cam de multă vreme. „De ce să fi înnebunit?" În ciuda aparențelor, pentru el, femeia asta, cu care a trăit o viață, nu-i era deloc indiferentă. E drept, nu-i făcea mărturisiri, dar o iubea sincer la fel ca în timpurile juneții lui. Numai că iubirea-i era mută, lipsită de acele efuziuni care stârnesc valuri. Își luă bastonul și plecă să-și caute soția. Încerca s-o descopere prin mulțimea cenușie a străzii. Nu era. Ajunse acasă. Încăperile erau goale. O
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > TREMOLO Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului Tremolo În cânturi răsună În Elizeu, pe Lună, În zboruri, coruri, nouri, Junețe și trusouri. O lacrimă, un macrameu, Un ochi de lup , de zmeu, Natală amintire, Să-nșire, să deșire. Ghirlande, oglindă Din cer până-n tindă, Ce-i nemurirea, vise? Cadență, paraclise, Metalic bate gongul, Departe e Mekongul, Luceafăr fără rază, Decază
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1395208549.html [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
politic nu avea conștiința de mai târziu.Ele ne apar ca o expresie indiscutabilă a naturaleței și spontaneității. El scria părintelui său că în Franța”Slobozenia mi-i mai scumpă decât un rang mare și bogăția “. Tot el la vârsta juneții scria, prevestind concepțiile omului politic de mai târziu: “Adevărata civilizație constă în respectarea legilor, în abolirea sclaviei care mai pezistă în țară la noi, spre rușinea noastră, în egalitatea persoanelor, fără deosebire de starea socială și de origină ... ; rușine moldovenilo
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
unitate națională. În acest sens, pentru a ilustra satiric realitățile sociale, lucrarea „Alexandru Lăpușneanu”, de C. Negruzzi, face parte dintr-un întreg ciclu în proză, numit „Fragmente istorice”. În 1857 publică volumul „Păcatele tinereților”, alcătuit din patru părți („Amintiri din junețe”, „Fragmente istorice”, „Neghină și Pălămidă”, „Negru pe Alb”), în care adună scrierile publicate anterior. Aceste lucrări se caracterizează prin diversitatea tematică, specii și formule literare, au caracter anticipativ asupra evoluției literaturii și sunt deschise spre modern. Astfel, în „Amintiri din
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
Fragmente istorice”, „Neghină și Pălămidă”, „Negru pe Alb”), în care adună scrierile publicate anterior. Aceste lucrări se caracterizează prin diversitatea tematică, specii și formule literare, au caracter anticipativ asupra evoluției literaturii și sunt deschise spre modern. Astfel, în „Amintiri din junețe” se găsesc lucrările : - „Cum am învățat româneste” (Cu această povestire deschide genul literaturii memorialistice, relatând cu tâlc întâmplarea prin care un dascăl de la mănăstirea Socola, printre singurele din epocă unde se putea învăța românește, ținând cont de realitatea istorică a
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
ale poporului muncitor”. Aplicate și parafolosite cu temei și înrurire vrei-nu vrei pozitivă, cum se dorea. Și asta (din nou!) pentru vina de a fi „cârtit” la adresa-scut a „valorilor” imuabile de inspirație comunistă, uitându-ne, în nevinovăția apăsătoare a juneților noastre, fie și auditiv (trăgând cu ureche-că doar această posibilitate o-aveam) la „putreziciunea” valorilor burgheze oocidentale, transoceanice. Până și refrenul melodiei devenită șlagăr „Bongola, bongo cea-cea-cea” - pe care într-un moment de exaltare tinerească, poate beatitudine teribilistă, îndrăznisem să
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
După ce părăsește revista ieșeană, va reveni sporadic în presă, la „Opinia”, „Adevărul”, „Viața socială”, „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic” etc. Volumele „Amintiri de A. Vlahuță și I.L. Caragiale” (1938) și „Îndurare!” (1939), întoarceri la climatul și preocupările literare ale juneții, din care se născuseră scrierile din volumul „Mi-a cântat cucu-nfață” (1910), par a avea o întârziere de câteva decenii. Deoarece aparține întru totul unei orientări caracteristice pentru presa aflată în descendența „Contemporanului”, pe traiectoria ce duce spre poporanism
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești by http://balabanesti.net/2011/07/10/paul-bujor-un-nume-de-rezonanta-al-orasului-beresti/ [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
un Cadillac musai roz și al cărei șofer să fie o sosie a celebrului și regretatului rege al rock'n'roll-ului american, Elvis Presley, fiecare după cât îi îngăduie punga. Chiar dacă era născut în Mississippi și trăitor în Memphis, Tennessee, regele juneților noastre a rămas o efigie a locului și a privilegiilor vârstei tinere, a entuziasmelor de tot felul. Este, păstrând semnificațiile simbolului, un fel de “Martin Luter King” al Orientului american, unde străzi, parcuri naturale, poduri, nume de instituții și asociații
ALTARUL ÎNLOCUIT DE CASINO-URI LA SFINŢIREA CĂSĂTORIILOR ÎN LAS VEGAS ! (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Altarul_inlocuit_de_casino_uri_la_sfintirea_casatoriilor_in_las_vegas_x_.html [Corola-blog/BlogPost/364728_a_366057]
-
moda timpului. Iubitul meu, cu toamna-n plete, Îmi cânți poeme desuete, Din creanga de cireș în floare Un iz ne prinde, ca o boare De primăvară cam târzie, Dar tot atât plăcută ție. Arde sufletul tău de dor După junețe, joc și amor! Iubitul meu, cu toamna-n plete, Stihuri fierbinți îți sunt amprente, Pe cărări ce duc spre viitor Glasul tău va fi nepieritor. Iubitul meu, cu toamna-n plete, Ți-ai făcut anii buchete, Îmi cânți poeme desuete
IUBITUL MEU, CU TOAMNA-N PLETE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1442605342.html [Corola-blog/BlogPost/343936_a_345265]
-
ferești: pe zidul din față, scrijelit cu jurnale porcoase, soarele tremura încă ud. în desișul cu plopi o armată de guguștiuci și de vrăbii pricepeau cît și mine din toate - dar aveau să îmi spună cîte-n stele și-n lună! junețe purpurie junețe purpurie, din curcubeul morții boltit peste mine - cine de sînge te satură, cine te ține departe de amiază? la trap pe ghețuri trăgîndu-l tu, oare craniul meu inima ți-o păstrează? nocturnî cioc! cioc! cioc! bate cineva în
Poezie by Mariana Codruț [Corola-website/Imaginative/8374_a_9699]
-
zidul din față, scrijelit cu jurnale porcoase, soarele tremura încă ud. în desișul cu plopi o armată de guguștiuci și de vrăbii pricepeau cît și mine din toate - dar aveau să îmi spună cîte-n stele și-n lună! junețe purpurie junețe purpurie, din curcubeul morții boltit peste mine - cine de sînge te satură, cine te ține departe de amiază? la trap pe ghețuri trăgîndu-l tu, oare craniul meu inima ți-o păstrează? nocturnî cioc! cioc! cioc! bate cineva în fereastră uneori
Poezie by Mariana Codruț [Corola-website/Imaginative/8374_a_9699]
-
dornice să învețe din bogata experiență a celor dintâi până când, de prea multă cunoaștere, migrează și ele spre alte ținuturi care să le confere statute mai forte de... noblesse oblige! Sau să-și închirieze vreun masor când dulcea pasăre a juneții își fâlfâie aripa a good bye, my love, good bye (în traducere dâmbovițeană, Dumnezeu cu mila!). În rest, mai toți suntem niște păguboși Lefteri lefteri, trecând din crize-n criză, aliniați în mersul neabătut al lumii spre Paradis, dar, vorba
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Paula_romanescu_anul_caragiale_ne_es_paula_romanescu_1330935173.html [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
compromis Ci de fiecare Dată, ce-am avut de zis, A fost să mă sperii Dând cu bățu-n baltă Stelele puzderii Luminau olaltă - Nici nu mă mai miră Câte mi se-ntâmplă Sacadat respiră Ornicul din tâmplă Unde-mi ești junețe, Unde, idealuri? Azi îmi dau binețe Buruieni pe dealuri Îmi rămâne însă Șansa, cea de-a doua Toată darea strânsă S-a topit ca roua Plângi? Poate te bucuri Cine le împarte Din puține lucruri, Tuturora parte? Plâns ori satisfacții
EU, NEŞTIUTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eu_nestiutorul_.html [Corola-blog/BlogPost/355571_a_356900]
-
prind de mână cu tot soarele, ce cade printre raze, Și iarna verii noastre, ce -n sfinți ne-a întrupat, acum s-aplaude... Vom asculta o melodie,-mpovărându-ne iubirea despărțită, Înt-un altar al florilor ne-am pomenit...Iar se dezgheață junețea ofilită, Și vom lăsa, pe clapele amare, vibrații, culmile să le smerim, Ca niște păpădii pierdute printre vise, să învățăm să mai iubim. Și iarna cea de-o vară, cu poezia florilor lui Bach, prin muzică se naște, Să ascultăm
TE AȘTEPT LA MUZICĂ DE BACH de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1421703102.html [Corola-blog/BlogPost/376890_a_378219]
-
politic nu avea conștiința de mai târziu.Ele ne apar ca o expresie indiscutabilă a naturaleței și spontaneității. El scria părintelui său că în Franța „Slobozenia mi-i mai scumpă decât un rang mare și bogăția”. Tot el la vârsta juneții scria, prevestind concepțiile omului politic de mai târziu: „Adevărata civilizație constă în respectarea legilor, în abolirea sclaviei care mai pezistă în țară la noi, spre rușinea noastră, în egalitatea persoanelor, fără deosebire de starea socială și de origină...; rușine moldovenilor
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
așa isteți, voioși, neștiutori ai grijilor, cum erau: Gheorghe, Lazăr, Marta. Pe lângă joacă și libertate, însă, ei trebuia să și îngrijească animalele, să facă lucrări în câmp și la vie. Joaca, lucrul, cântul, învățatul, acestea sunt cele ce au legănat junețea copiilor lui Gheorghe și ai Domnicăi Novak din Banatul sârbesc! La școală, ei erau lăudați de învățători. Școala aceea era cu predare în limba română și învățau la ea și copii din satele învecinate, pur românești, Sălcița și Mesiciți. La
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
o fire romantică Era iubitor de femeie și de răchie De Întâmplări nemaiauzite La care fusese părtaș, Sau pe care le inventa. Ne povestea că Într-o vară I-a venit În gostie, din Franța, Madame Ronet, iubita lui din junețe . Au mâncat nuci și au băut vin de Malaga, În Almăj vinul de Malaga are mare trecere! S-au iubit pe malul Nerei, pe sub sălciile pletoase Cu luna ca o felie de lubeniță deasupra lor. Îmbătat de vin și de
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
în care se petrece moartea. Odobescu este de părere că la rădăcina atitudinii ciobanului ar sta regretul de a părăsi viața în floarea vârstei și, deci, substanța baladei nu are nici o urmă de fatalism, ci doar o tristețe vădită a „juneții învinse”. Cât privește intriga de la stână, e socotită nesemnificativă, deoarece a fost grefată ulterior În viziunea lui Aron Densușianu (1895), ciobanul din "varianta Alecsandri", care „stă pasiv ca mielul la junghiere, cu toate că în cântec se zice că el ar fi
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
care îmbină, cu pricepere și profesionalism, documentarea riguroasă, relația interumană și, ceea ce este demn de menționat, sublinierea intrisecă a semnificației acțiunilor eroilor într-un timp ale cărui perspective sunt încă largi pentru prezentul acestora. Dumitru Munteanu șterge praful de pe manuscrisele juneții coșbuciene După Anii de ucenicie, recent, la Editura “George Coșbuc”, Dumitru Munteanu a editat volumul II din seria “George Coșbuc - Dincolo de cuvinte”. În peste 600 de pagini, prozatorul și criticul Dumitru Munteanu aduce în fața noastră poezii inedite din “Junețea poetică
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
manuscrisele juneții coșbuciene După Anii de ucenicie, recent, la Editura “George Coșbuc”, Dumitru Munteanu a editat volumul II din seria “George Coșbuc - Dincolo de cuvinte”. În peste 600 de pagini, prozatorul și criticul Dumitru Munteanu aduce în fața noastră poezii inedite din “Junețea poetică” a marelui George Coșbuc. Munteanu încearcă să pună ordine cronologică în ceea ce nu au reușit niciunul din exegeții de până acum, făcând un adevărat inventar al poeziei de tinerețe, perioadă în care Coșbuc a scris atât poezii originale, cât
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
coșbuciene. Urmează volumul III - “Coșbuc academicianul”. Închis mulți ani în nefericita sintagmă de "poetul țărănimii" a lui C. Dobrogeanu-Gherea, George Coșbuc -omul și opera- este subiectul unei cărți noi-GEORGE COȘBUC, ANII DE UCENICIE, vol. I: ANII DE UCENICIE, vol. II: JUNEȚEA POETICĂ-apărută de curând sub semnătura lui Dumitru Munteanu, prozator, romancier și eseist, de astă dată în postura de istoric literar. Cartea inserează zeci de pagini de facsimile, cu poeme scrise de mână, fotografii și o bibliografie consistentă,convingătoare. Remarcabilă prin
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
și merit ceartă, totuși îndrăznesc să vă fac o rugăminte. Iată despre ce e vorba: Știu că aveți una dintre cele mai bogate biblioteci din România. Oare nu se găsesc printre cărțile ei și următoarele: C.A. Rosetti - Scrieri din junețe și exil. București, 1886; Scrierile aceluia[și] (în 2 volume), 1887; Pagini din trecut. Note intime 1844-1859, tot ale lui, publicate de Vintilă C.A. Rosetti. București, 1902 și Lui C.A. Rosetti la o sută de ani de la nașterea
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
generos. Căci nu e deajuns să mai vrei să te socoți deopotrivă cu tinerii, sau cu tine al unei tinereți apuse ca să și fii. Viața nu trece peste noi numai cu roțile învălite în flori, cum ne-o închipuim în junețe. Florile se scutură și în locul ghirlanzilor rămân doar obezile de fier. Vârsta ne prăfuește panașul și e tristețea cea mai grea. De aceea, stimate și scumpe domnule Beniuc, permite-mi să te fericesc (dacă e îngăduit a emite atari judecăți
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
Tineretului, București, 1958, -Iepurii de la Iepureni (în colaborare cu Alexandrina-Camelia Mancaș), ed. Nona, Piatra-Neamț, 1997. -Sine ira, ed. Asachi, Piatra Neamț- 2009, -Bistriță, apă vioară, ed. Asachi, 2010, -Mămăliga, ed. Asachi, 2011, -Teatru, ed. Capriccio, Piatra- Neamț, 2012, -Poezii din junețe, ed. Capriccio, 2012, -Trilogia "Zilele" , ed. Autograf, Piatra-Neamț, vol. I (2013), vol. II (2014), vol. III 2016). Pentru dramatizarea romanului "Baltagul", de Mihail Sadoveanu, a fost distins cu titlul de laureat la Concursul Național "I. L. Caragiale", în anul 1968. A
Mihai-Emilian Mancaș () [Corola-website/Science/305466_a_306795]
-
curier la Ștefan și în același timp ia oarecare măsuri ca să întâmpine pe inamic, dacă ar sosi mai înainte. Operele în proză sunt împărțite în trei grupe, botezate cu titlul general de Păcatele tinerețelor (1857). În prima intră "Amintirile din junețe", câteva povestiri, din care unele cu caracter personal, de exemplu "Zoe" (1829) și "O alergare de cai" (1840), nuvele în care intriga e bine condusă și plină de interes, iar limba e românească și cu expresiuni nimerite. "Fiziologia provințialului" reprezintă
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]