129 matches
-
Literaturii din cadrul Literelor bucureștene) și își dovedesc eficiența. Cartea se citește cu interes și amuzament, valurile succesive de lumi ale trecutului contrastează viu sau se suprapun surprinzător. O carte tipărită în 1897 (Adolf Steinberg - Adevăratul cod al manierelor elegante pentru junii de orice condițiune) inserează, printre metodele pe care un tînăr străin de loc le poate utiliza pentru a face cunoștință cu o fată care îi place, "frecventarea deasă a bisericei pe care o vizitează dînsa. Aici ai să șezi ori
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
fugaces! - la „brațele de muncă", ci direct la ambasadele occidentale. Ceilalți, eternii perdanți, speră și ei măcar la statutul de „căpșunar", de zilier în construcție, dar tot departe de raiul mioritic. în fine, pe-acasă rămân abonații știrilor-șoc ale televiziunilor: junii hoți, junii violatori, junii bătăuși, junii bețivi, junii drogați. „Nu fi aspru, ei ne vor da pensii", a încercat să mă consoleze un prieten într-o împrejurare în care-mi manifestam dezamăgirea față de ultima generație de români. Nu i-am
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
direct la ambasadele occidentale. Ceilalți, eternii perdanți, speră și ei măcar la statutul de „căpșunar", de zilier în construcție, dar tot departe de raiul mioritic. în fine, pe-acasă rămân abonații știrilor-șoc ale televiziunilor: junii hoți, junii violatori, junii bătăuși, junii bețivi, junii drogați. „Nu fi aspru, ei ne vor da pensii", a încercat să mă consoleze un prieten într-o împrejurare în care-mi manifestam dezamăgirea față de ultima generație de români. Nu i-am răspuns nimic, m-am mulțumit să
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
ambasadele occidentale. Ceilalți, eternii perdanți, speră și ei măcar la statutul de „căpșunar", de zilier în construcție, dar tot departe de raiul mioritic. în fine, pe-acasă rămân abonații știrilor-șoc ale televiziunilor: junii hoți, junii violatori, junii bătăuși, junii bețivi, junii drogați. „Nu fi aspru, ei ne vor da pensii", a încercat să mă consoleze un prieten într-o împrejurare în care-mi manifestam dezamăgirea față de ultima generație de români. Nu i-am răspuns nimic, m-am mulțumit să-l privesc
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
oamenii lui Ceaușescu au fost deformați de sistem, oamenii de ultimă oră sunt greșiți din construcție. Ei vin cu inimaginabile frustrări și fobii, cu spaima pușcăriașului confruntat pentru prima oară cu lumina crudă a soarelui. Nu pot dovedi că toți junii ridicați în funcții provin din rândurile elevilor-turnători. Nici nu e nevoie. E suficient să te înscrii într-un anumit tip comportamental ca să fii, tu, copie, la fel de reprezentativ ca și originalul. Or, într-o lume prin excelență a formelor, cum e
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
pînă și Lovinescu îi descoperea unele merite promițătoare!) dintre războaie. Oare, în 1940, la centenarul nașterii, și în plină degringoladă a democrației românești, Lovinescu nu concepe seria sa de volume consacrată lui Maiorescu, contemporanilor și urmașilor săi (care nu sînt junii corupți de fascism, ci criticii literari democrați și europeni în gîndire) ca pe o polemică indirectă cu autohtoniștii, paseiștii, iraționaliștii și legionarii vremii? Ca să-l arborezi ca pe un astfel de stindard, nu era îndefinitiv nevoie ca Maiorescu să reprezinte
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
un mare portret al lui Eminescu, în culori roz-albastre și postură de luceafăr, iar sub acesta se afla o candelă aprinsă. - E de Grant, ne comunicase maestrul pătruns de însemnătatea minutului. împrejurarea că un bătrân reacționar își amintește că din junie tot caustic i-a fost ochiul, dovedește doar deosebirea de structură. Să-mi fi tras, atunci, brusc de mână amica și să fi căzut amândoi în genunchi în fața tabloului azuriu, vizitele la Romancier s-ar fi repetat, cine știe, am
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
Hoinăreli, trăncăneli & îmbrâceli Marius Chivu Anul trecut a apărut la Editura Interval antologia de proză scurtă Junii 03 (grupând 23 de tineri prozatori brașoveni), prefațată de Andrei Bodiu cel care și conduce cenaclul literelor brașovene. Dan Țăranu a publicat în acea antologie un fragment din romanul de față, al cărui titlul, cvasiasemănător filmului lui Luc Besson din
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
în imaginarul lui Michelet, cafenelele clujene erau spații ale sociabilității și conversației spontane". O sumă de medalioane fixează, cu mare expresivitate, chipurile echinoxiștilor de frunte dar și pe cele ale unor intelectuali mai în vîrstă ai urbei, în ambianța cărora junii membri ai confreriei s-au format, fără a renunța la unele nuanțe critice răsfrînte în prețuire, sporindu-i verosimilitatea, dar fără a încălca o prudență mondenă. Portretele se țin lanț, cu gustul lor de moralități dulceag-amărui. Liviu Petrescu "lăsa impresia
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
printre multe altele: resentimentul și îngăduința eroului pentru bătrânul său amic, Mauriciu, sugestiv creionat, măcinat de boală, cu mintea somnolentă, veteran care dorește să stârnească atenția mai tânărului prieten, insinuându-i că el fusese ocrotit de o arestare, cândva, în junia sa, de către tatăl lui Sebastian (decedat și adorat) pentru că ar fi avut legături cu securitatea. Carențe ale romanului? Poate că sunt anumite insistențe superflue. Există, de asemenea, anumite fraze, mai ales câteva dialoguri, care par prea ,lucrate", ,prețioase". Dar toate
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
Rău au mai ajuns pesedeii! Dacă nici Vadim nu mai vrea să aibă de-a face cu ei, înseamnă că partidul s-a prăbușit mai adânc decât ne imaginam. Când, la Balul "Academiei Cațavencu", i-am văzut și auzit pe junii Ponta și Daciana bătându-și literalmente joc de unii colegi de partid, am înțeles că zilele adunăturii de pomanagii și pungași sunt numărate. Nu de alta, dar ce i-a adus pe acești tineri în preajma partidului-administrație este instinctul de parvenire
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
în mijlocul pădurii nu doar un refugiu, ci și o oază de liniște, de calm și de plăcere. Iar pentru Ronsard, ca și pentru alți confrați ai veacului său, natura era proslăvită ca o adevărată religie: „Trăiam în vremea fraged-a juniei, când codri, munți și ape/Mângâietoare îmi păreau, mai mult decât regeștile palate“. Nu întâmplător, încă din secolele XV-XVI, în jurul Parisului s-a realizat cea mai vastă centură de păduri, preocupările evoluând asemănător și în alte orașe europene. La începutul
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
va fi mult diversificată. Valoarea proiectului este de 22 423 euro, din care 19 123 euro sunt alocați de U.E. , diferența fiind reprezentată de suportul tehnic pus la dispoziție de municipalitatea timișoreană. Coordonator principal de proiect este doamna arhitect Aurelia Junie, șef Serviciu Strategie și Integrare Europeană. Al doilea proiect, coordonat de Primăria Szeged, se referă la un „Program de schimb de experiență în domeniul arhitecturii și urbanismului“. Această colaborare se bazează pe faptul că arhitectura celor două orașe are caracteristici
Agenda2004-3-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281952_a_283281]
-
în primele trei zile ale acestei săptămâni s-a derulat un seminar de instruire pentru cei 40 de cursanți (câte 20 din fiecare oraș partener) implicați în Programul transfrontalier de instruire a specialiștilor angajați în cele două primării. Doamna Aura Junie, șef Serviciu Dezvoltare și Integrare Europeană din Primăria timișoreană, care este și coordonator al acestui proiect, ne-a spus că inițiativa beneficiază de o finanțare de la Uniunea Europeană, printr-un program PHARE, în valoare de 23 423 euro și este implementat
Agenda2004-15-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282276_a_283605]
-
Ambele publicații sunt tipărite bilingv și vor fi distribuite gratuit. Liliana Scripcă Sprijin austriac Primăria Timișoara a solicitat Agenției Internaționale de Dezvoltare a Austriei includerea în programele pe care le susține a unor proiecte de interes pentru oraș. Dna Aura Junie, șef Serviciu Dezvoltare Locală și Integrare Europeană din cadrul Primăriei, ne-a spus că forul austriac a aprobat două astfel de proiecte. Unul vizează implementarea măsurilor de îmbunătățire a condițiilor de mediu, concomitent cu creșterea volumului de afaceri pentru Î. M.M.
Agenda2004-46-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283045_a_284374]
-
GTZ în România, cunoaște foarte bine realizările municipalității timișorene, considerând-o un model bun de urmat, motiv pentru care a și condus delegația sârbă în orașul nostru în zilele de 8 și 9 noiembrie. După cum ne-a precizat doamna Aura Junie, șef Serviciu Dezvoltare Locală și Integrare Europeană din cadrul Primăriei, scopul vizitei oaspeților din țara vecină l-a constituit prezentarea modelului Timișoara în ceea ce privește dezvoltarea economică și administrativă locală. La întâlnirile de la Primărie, la care au fost prezentate inițiativele locale cum ar
Agenda2004-46-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/283036_a_284365]
-
a Europei în 2010. Pe lângă experți din Timișoara și Karlsruhe, la dezbateri sunt invitați specialiști din Novi Sad, oraș partener cu Timișoara, Pecs, oraș partener cu Karlsruhe, și Krasnodar, oraș înfrățit cu Karlsruhe. Timișoara va fi reprezentată de arh. Aurelia Junie, șef Serviciu Dezvoltare și Integrare Europeană din cadrul Primăriei, arhitectul șef al orașului, Radu Radoslav, prof. univ. Adriana Babeți, Laila Onu, președinte al Fundației „Pentru Voi”, și Dorian Branea, consultant la Fundația Pentru o Societate Deschisă România. Delegația germană va fi
Agenda2005-06-05-general 1 () [Corola-journal/Journalistic/283359_a_284688]
-
Colaborare Timișoara - Szeged l Proiect de promovare turistică Doamna Aurelia Junie, șef Serviciu Dezvoltare și Integrare Europeană, ne-a spus că în săptămâna precedentă, la Szeged, a avut loc cel de-al doilea seminar de instruire în cadrul Programului PHARE CBC, în care sunt implicați funcționari publici din primăriile partenere Timișoara și
Agenda2004-29-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282663_a_283992]
-
eficientizarea și susținerea sistemului de transport, respectiv a accesului la informații, promovarea și managementul patrimoniului natural și cultural, protecția mediului. La întrunirea desfășurată în aceste zile la Veneția, municipalitatea timișeană este reprezentată de domnul viceprimar Adrian Orza și doamna Aura Junie, șef serviciu „Programe și strategii“. L. SCRIPCĂ Delegații germane l Sprijin pentru județul Timiș În urma unei vizite efectuate în toamna anului trecut la Buziaș, reprezentanții Departamentului de canalizare a municipalității din München au promis sprijin pentru o soluție de eficientizare
Agenda2003-22-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281057_a_282386]
-
15 ianuarie a fost organizată o întâlnire a reprezentanților mediului de afaceri din Timișoara cu domnul Gilles Potvin, consilier comercial în cadrul Ambasadei Canadei la București. Întâlnirea desfășurată în 15 ianuarie și moderată de domnul viceprimar Adrian Orza și doamna Aurelia Junie, șef Serviciu Programe și Strategii, a avut ca scop încurajarea relațiilor economice, îmbunătățirea climatului investițional, creșterea cifrei de afaceri și sporirea numărului locurilor de muncă, care constituie preocupări permanente ale autorităților locale timișorene. Domeniile prioritare de cooperare sunt cele din
Agenda2003-3-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280582_a_281911]
-
cercetărilor bionice, cu aplicabilitate în tehnică, robotică, arhitectură, construcții, artă, medicină. Relațiile om-natură nu s-au stins, de altfel, nicicând, în perioada romantică natura fiind un loc de plăcere, oază de liniște și de calm. «Trăim în vremea fragedă a juniei, când codri, munți și ape/ Mângâietoare îmi păreau mai mult decât regeștile palate» (Ronsard). Figurat vorbind, arhitectura bionică poate aduce în palate foșnetul codrilor, priveliștea și aerul tare al munților, susurul apei cristaline. Fundamentată pe metoda analogiei dintre principiile și
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
alte sărbători de peste an; am recomandat în localitățile în care nu mai este posibilă revigorarea cântării de strană să se treacă la cea corală, comună sau „de obște“. Într-un articol „Tinere ia seama!“ i-am sfătuit pe junele și junii noștrii să se îndepărteze de folclorul muzical poluat care face mari deservicii educației și să se îndrepte spre cântecul religios, știut fiind că, așa cum spunea un om al bisericii „Cântând te rogi a doua oară“ iar în privința muzicii ușoare, greu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
fiind, de fiecare dată, obiectiv „în acord perfect, de necontestat, cu percepția justă a realității”, indiferent dacă îl întâlnim în publicistică (Tudor Arghezi - Baronul, Președintele), în creația epică (Eugen Lovinescu, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu), în creația lirică (Mihai Eminescu - Junii corupți; Grigore Alexandrescu - Confesiunea unui renegat; Tudor Arghei - Balada maeștrilor). Am folosit unele exemplificări ale autorului, nume strălucite ale literaturii române, care, prezentate aici, îndeamnă la o citire mai aprofundată a operelor respective. Căci, așa cum precizează autorul Dorin N. Uritescu
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
Sensuri ale metaforei în poezia contemporană - Dumitru Ichim, Maria Muguraș Petrescu, Mircea Ștefan, Sebastian Doreanu, Anca Sîrghie, Prof. Univ. Dr. Nicholas Andronesco ora 17.00, Vecernie, Pr. Dan Chirtu - Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradițiilor în era globalizării Junii Brașovului. - Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco, Fiziografia lui Eminescu - Prof. Sebastian Doreanu - Prezentare de carte: Amintirile unei muze despre Lucian Blaga de Anca Sîrghie - Lia Lungu, interpret de muzică tradițională, New York - Timișoara - Ritualuri de nuntă, moment artistic - Film documentar - “Constelația Sibiu
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
o delegație a Primăriei timișorene s-a aflat în Italia, în regiunea Liguria, în cadrul unui proiect de formare a personalului străin în Italia și pe plan local pentru transferul de „Best Practice“. Din delegația municipalității au făcut parte doamna Aurelia Junie, șef birou Dezvoltare și Integrare Europeană, domnul Daniel Coraș din partea Serviciului de Administrare Mediu Urban, domnul Eugen Stănescu, directorul R.A.T.T. , și Dalia Marsavina din partea R.A. „Aquatim“. Alături de delegația timișoreană, la proiect participă și delegați din Bulgaria, Albania și Bosnia-Herzegovina. În cadrul
Agenda2006-10-06-administratia () [Corola-journal/Journalistic/284817_a_286146]