998 matches
-
Petre Ispirescu, care, cum se știe, a fost culegător de producțiuni populare și doar într-o mică măsură aplicat spre teoretizări pe astfel de probleme. Și totuși, P. Ispirescu a atacat cu înverșunare acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureștene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus: "Pe mine m-ai convins și în casa mea nu voi lăsa să se mai facă"), care i-a tipărit textul în Convorbiri literare (1882, nr. 9), cât și într-
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
pe negustorii care aveau magazine să le traducă numele, dacă era cazul, ca și pe cel al unor produse de import. Primindu-i în audiență pe negustori, Pogor le oferă el însuși soluții, amuzîndu-se copios, cum făcea și în ședințele Junimii. Lui Papa Petit, celebru pentru magazinul lui de parfumuri de pe strada Lăpușneanu, i-a sugerat să înlocuiască parfumerie (care pe atunci la noi era considerat încă un cuvînt francez) cu parfumăraie. Cum se vede, cuvîntul francez s-a păstrat, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Nicolae Manolescu După o absență de peste un deceniu din publicistica literară, dl Alexandru Dobrescu revine cu o antologie de texte ale "detractorilor" lui Eminescu. În titlul cărții de la Junimea ieșeană, cuvîntul e fără ghilimele: Detractorii lui Eminescu (2002). Modelul e, desigur, titlul articolului lui Ș. Cioculescu din 1935: Detractorii lui Caragiale. E vorba, într-un prim volum, de contemporani ai poetului. În următorul, vor fi de găsit urmașii. Numele
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
cuvine, pe tărîmul ideilor generale ale filosofiei hasdeene, autorul e mai ferm în planul aprecierii unor relații ale contextului politic și publicistic, ale "strategiilor publice. Astfel ni se înfățișează examinarea imaginii lui Hașdeu, din cuprinsul lucrării lui Z. Ornea dedicate Junimii ( ediția prima, din 1966, ediția a doua, revizuită și adăugita, din 1978). Aserțiunea lui Z. Ornea, potrivit căreia revistele lui Hașdeu și ale hasdeenilor, Columna lui Traian, Transactiuni literare și scientifice, contopite în Revistă contimporana, s-ar fi ivit că
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
-și propune în mod explicit acest lucru, Alexandru Dobrescu oferă, prin volumul Maiorescu și maiorescienii, o lecție despre cum trebuie făcută o revizuire literară. Fără a porni cu scopuri polemice declarate, criticul încearcă să reconstituie personalitatea fostului spiritus rector al Junimii folosindu-se de toate scrierile acestuia (articolele și cărțile care au făcut școală, dar și paginile de jurnal și corespondența intimă), testimoniile celor care l-au cunoscut, articolele și cărțile care l-au vizat, scrise de-a lungul timpului de
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
an, savantul și-a găsit locuința devastată și biblioteca risipită. Dar acestea n-au fost cele mai mari pagube suferite de ilustrul cărturar, căci în curând aveau să-l năpăstuiască altele mult mai grave - pierderea universității, a publicațiilor sale dragi Junimea Literară, Glasul Bucovinei, Codrii Cosminului, dimpreună cu tipografia, editura și librăria din fosta capitală a Bucovinei”; 5. ,,Invocând acea perioadă de groază, îmi amintesc de figura monumentală a academicianului Vladimir Trebici, care și-a săvârșit drumul vieții pământești la 13
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și a, pe atunci, atât de actualei chestiuni a revizuirii Constituției), cea mai puternică impresie avea să i-o stârnească tot mentorul Junimii, care, cu obișnuita sa solicitudine față de tinerii studioși, i-a împrumutat cărți, l-a invitat la întâlnirile Junimii bucureștene, i-a furnizat informațiile istorice de care avea nevoie, i-a verificat apoi datele pentru un articol despre monarhia română ș.a. Scrisorile trimise de Nyrop lui Maiorescu după întoarcerea sa în Danemarca (parțial publicate de către Geo Șerban în Secolul
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
drum din 1841 prin Grecia, Turcia și țările dunărene, acesta descoperise, la rândul lui, că un băiat român fusese singura persoană în stare să-i spună, corect, unde se află Danemarca. în fine, fragmentul din capitolul despre Maiorescu descrie ședința Junimii bucureștene din 2/14 mai 1884, la care Nyrop a avut prilejul să participe. Titlurile aparțin autorului danez. Sosire la București Se înserase înainte să ajungem la București. Plecasem, în zori, de la Orșova, și zburam acum cu viteza trenului peste
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
acești cititori ar alege-o probabil pe prima, mai aproape de emoțiile lor. Poemele lui Eminescu le vor da satisfacție: acolo se află cel mai nuanțat breviar al metaforelor Lunii omului romantic. Cu toate acestea, chiar în rândurile principalelor voci ale Junimii mai există oferte selenografice. Luna lui Eminescu diferă radical de cea a lui Creangă sau Slavici, Luna lui Caragiale de cea a lui Maiorescu, astfel încât nu se poate spune nici măcar că scriitorii stau sub aceeași lumină de Lună, ci, din
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon. junimea noastră naște din computer. azi cel mai saltimbantic epigon detesta plăsmuirile din uter. creionul dintre dește s-a tocit și-mi număr doar păduchii - că săracu; de-aceea oameni buni mă port zmerit și-l rog pe Dumnezeu: să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon. junimea noastră naște din computer. azi cel mai saltimbantic epigon detesta plăsmuirile din uter. creionul dintre dește s-a tocit și-mi număr doar păduchii - că săracu; de-aceea oameni buni mă port zmerit și-l rog pe Dumnezeu: să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura muzicală, 1979, pp. 112 - 126; footnote> . Convins de avantajele metodei fonogramice, George Breazul a deschis campania pentru aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară, Revista Română, Clipa, Cuvântul, Înfrățirea, Cuget Românesc etc. Tratativele sunt dublate de pledoarii în revistele de prestigiu, cum ar fi cea din Ideea europeană, în care inițiatorul publică articolul - program Pentru muzica populară, extins pe trei din cele patru
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010 Inaugurarea Școlii de limbă și cultură românească Junimea română din Montréal. Festivitatea de deschidere a anului școlar 2010 2011 Sâmbătă, 11 septembrie, a avut loc festivitatea de inaugurare oficială a Școlii de limbă și cultură românească Junimea română din Montréal și deschiderea anului școlar 2010-2011. Acest proiect, demarat
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
Montréal, 13 septembrie 2010 Inaugurarea Școlii de limbă și cultură românească Junimea română din Montréal. Festivitatea de deschidere a anului școlar 2010 2011 Sâmbătă, 11 septembrie, a avut loc festivitatea de inaugurare oficială a Școlii de limbă și cultură românească Junimea română din Montréal și deschiderea anului școlar 2010-2011. Acest proiect, demarat din toamna anului 2009, a continuat în mod constant să se îmbogățească și să se consolideze. Începând cu sesiunea de toamnă 2010, este oferită o programă școlară diversificata, care
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
strada Masson), Montréal, H1X 2X2 Informații: 514 884-6530 ; 514 722-5462 sau reception@mavamontreal.ca Otilia-Sorina Tunaru Coordonator proiect M.A.V.A.-La marche à l? amour, à la vie et à l?amitié 514 884-6530 otilia.tunaru@mavamontreal.ca Junimea română din Montréal -Școală de limbă și cultură românească Orarul cursurilor Sesiunea de toamnă 2010 Durată sesiunii : de sâmbătă 11 septembrie până sâmbătă 11 decembrie (14 săptămâni). Orarul cursurilor poate fi modificat în funcție de sugestiile părinților. Atenție, locurile sunt limitate! Diverse
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
la București. Și, pe deasupra, ca să aibă din ce trăi (moștenise, ca legatar al averii părinților, o moștenire grea) a practicat (ca și Maiorescu) o acaparantă, dar bănoasă avocatură, avînd, uneori, cîte patru procese pe zi. Și pentru că, aici, comentez începuturile Junimii și ale Convorbirilor literare e drept să se recunoască adevărul aprecierii dlui Nicolae Mecu că aducerea în Junimea (cu colaborări prestigioase în Convorbiri literare) a lui Vasile Alecsandri i se datorează exclusiv lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o viață a
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
neschimbată și astăzi, venind într-o absolută contradicție cu felul în care, începînd cu anii șaizeci, sînt evaluați junimiștii în România". De ce am făcut această introducere? Pentru faptul că antologia pe care o comentăm este axată pe poeții "minori" ai Junimii sau aflați în cîmpul de influență al faimoasei societăți: Anton Naum, Vasile Pogor, Ioan Ianov, Nicolae Nicoleanu, Nicolai Skelitti, Nicolae Gane, Dimitrie Petrino, Theodor Șerbănescu, Samson Bodnărescu, Mihai De Bonacchi, Iacob Negruzzi, Ioan Pop-Florentin, Ștefan Vârgolici, Mihail D. Cornea, Nicolae
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
de un an de suspiciuni și discuții, a putut fi înregistrată oficial. Acum, începînd din luna martie, colegii noștri din Bucovina de Nord publică și o revistă lunară, SEPTENTRION LITERAR, reînnodînd, după decenii de tăcere impusă, o tradiție începută cu Junimea literară și continuată cu periodice înscrise în istoria literaturii române, precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, e alcătuit din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
de un sens giratoriu care blochează traficul. De-ale oltenilor? Știam că numai la Caracal se întâlnesc asemenea nepotriveli zăpăcitoare. Din sumar Destule lucruri de citit în numărul 5 al revistei CONVORBIRI LITERARE. Cassian Maria Spiridon continuă să scrie despre Junimea văzută ca „un vis al inteligenței libere”; Virgil Nemoianu e prezent cu un eseu intitulat Informație despre informație în care prezintă un studiu al doamnei Ann Blair, profesoară de istorie la Harvard. Constantin Chiriac, probabil cel mai bun manager cultural
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
și de două ori în două conferințe la Ateneul vechi". Intitulată Condițiunile progresului, conferința - așa cum o rezumă Delavrancea - atinge într-adevăr o chestiune fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul, Junimea etc. În perioada aceasta cețoasă și romantică a începuturilor, contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat-o producția baladescă, o influență hotărâtoare exercitând-o asupra lor atât Goethe, cu care-i familiarizase Blaga, cât și - ne atrag atenția
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
rol de spiritus rector, au fost T. Maiorescu, pentru spațiul cultural, estetic și ideologic, și P. P. Carp pentru sfera politicului, deși vestitul discurs "Era nouă" care coagulează politic junimismul e rostit abia în 1881. Celelalte grupuri de funcțiuni ale Junimii, enumerate de dl Alexandrescu, mi se par mai puțin importante. Ideea despre cele trei cercuri interioare ale Junimii (conducători, guvernanți și executanți) e interesantă în sine. Două observații ar fi de notat aici. Prima că pe lîngă Maiorescu și Carp
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
în Timpul acest articol importantisim al lui Maiorescu, care, pentru prima oară are curajul să ceară public intrarea țării în Tripla Alianță. Ba chiar, cum reiese din această prefață a lui Maiorescu, la început liberalii au fost surprinși de propunerea conducătorului Junimii literare, (de unde polemica Românului, din care marele critic reproduce un pasaj semnificativ), iar apoi "după inteligenta lui (a premierului Brătianu, n.m.) acomodare finală la politica Triplei Alianțe". Reiese, deci, din această mîndră precizare a lui Maiorescu, că el (în prealabil
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
Societatea literară și culturală Junimea din Iași a avut în fruntea ei un arhitect de "talia" lui Titu Maiorescu, secondat de un constructor abil, în persoana lui Iacob Negruzzi. Cu tact și perseverență, cei doi fondatori, din cei cinci ai Junimii, au reușit, prin Convorbiri literare, să introducă în literatura și cultura română spiritul critic, adică să așeze "naționalitatea în marginile adevărului", cum scria Eminescu în articolul Naționalii și cosmopoliții 9). În prima perioadă a activității sale critice, Maiorescu este preocupat
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
în 1880 etc.), junimiștii, deși sesizează evoluția artei scriitorului, consideră că opinia lor inițială se verifică deplin. Mediul recreat și modalitatea continuă să fie ale unui creator de povești sătești, ale acelor Dorfgeschichte mult cultivate de literatura germană. Iar conducătorii Junimii considerau că pînă a ajunge la etapa literaturii artistice culte (la care, totuși, Slavici ajunsese deplin) e necesară punerea temeliilor. Și ce altă temelie mai solidă putea fi în acest domeniu decît creația populară de orice fel. Nu trebuie să
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]