161 matches
-
dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, lucrarea este un ta- blou al vieții din Epoca Feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămin- tea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund carac- ter științific”. (prof. Carmen Farcaș) Străbunii noștri, boierii Pârâieni, „au făcut parte din ramura domnitoare a Basarabilor„. Ei au avut un
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
ce părea a fi mama copilei și stăpâna celei care coborâse prima din trăsură. Ajutate de doi argați, femeile se îndreptară grăbite spre intrarea în han. Hangiul le ură bun venit și, curtenitor, se adresă celei mai tinere: - Numele dumneavoastră, jupâniță? - Ana Cristoroceanu, răspunse tânăra femeie. Hangiul ridică privirea schițând cu sprânceana un semn de întrebare. Tăcu și continuă: - Doresc să vă simțiți bine pe toată perioada cât veți sta la noi. Drumul lung va obosit foarte mult. Un somn bun
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
arcadele ferestrelor, prinsă în cercul unei grădini de flori, se prezenta maiestuoasă, dar nu atât de primitoare. Două uși din lemn negru, se dădură la o parte în momentul apropierii celor două femei. Vocea unui bătrânel uscățiv le atrase atenția: - Jupâniță, sunteți așteptată. - Eu!?, se miră Ana privind-o pe doică. De unde știe jupân Cristoroceanu că vin la dumnealui? - Jupân Cristoroceanu știe tot ce se întâmplă în acest oraș și, mai ales, despre sosirea unei persoane atât de distinse ca dumneavoastră
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Jupân Cristoroceanu vă așteaptă numai pe dumneavoastră. Dumnealor pot aștepta aici, pe hol. Vom avea grijă de tot ceea ce le trebuie, până terminați dumneavoastră cu ispravnicul nostru. - Cum să aștepte aici? Este nepoata ispravnicului! Nu dorește să o cunoască? - Știu jupâniță. Vă rog să mă urmați. Eu sunt un biet funcționar. Astea sunt problemele ce-l interesează pe dumnealui. Ana întâlni (a câta oară!) privirea credincioasei sale doici. Închise ochii, ca un semn prin care cerea Berthei să o aștepte liniștită
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Încinsă cu îngust brâu de lemn, Forma acestei funii este semn, Care ne face să fim mai demni, Evlavioși, buni credincioși, Să știm să respectăm strămoșii În care încă ne dorm moșii. Ctitorii, protoșii, slujitorii, Protosul Macarie, Tinca Mărăcineanca, Doamna jupâniță Stanca Și alți vrednici credincioși Cu toți creștini evlavioși. Aici, în ținutul de poveste Rai, podgorie cu vii este, La Valea Orlei să tot vii Cu toți ai casei, cu copii La ruga cea de toată ziua Să te închini
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1429461436.html [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
făcând avere necinstită ceea în mediul fanariot al urbei este o fală, un mare blazon. Pazvante, cum îi spuneau rumânii, atinge apogeul fanariotic pe Dâmbovița în anturajul curții domnești, unde, pe neașteptate face o criză de amor total după o jupâniță de la curte care-l refuză cu dispreț, ceea ce îl doboară într-o depresie de zace la pat cu lunile. Își revine, urând de acum înainte femeile și intră într-un fanatism de grandoare uneltind cu alți fanarioți la mazilirea domnitorului
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
foc Craiovei, din care mai scapă doar vreo 300 de case din cele 7.000 câte avusese înainte și jefuind ajung până la Târgu Jiu. Cronicile spun că din ordinul lui Pazvante, pazvangiii trebuiau să violeze toate femeile, drept răzbunare că jupânița valahă l-a refuzat, atunci, de mult. După jaful, violurile femeilor și omorârea bărbaților în Oltenia, în 1802 pazvangiii jefuitori pornesc spre București. Domnitorul fanariot Mihail Șuțu, aflând, o ia la sănătoasa, iar arnăuții lui albanezi în loc să apere cetatea de
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
înfățișată jupâneasa Stanca, soția lui Buliga , îmbrăcată într-un anteriu vișiniu cu mânecă până la cot, tivit pe margini cu blană cenușie, văl transparent pe cap și rochie de atlaz alb cu flori , tivită cu fir de aur pe piept . Alături, jupânița Armanca , prima soție a lui Curuia , cu anteriu galben , tivit cu blană neagră și rochie albă de atlaz .În continuare jupânița Hârșova , fiica lui Curuia îmbrăcată la fel ,însă cu cercei cu trei picioare6-. Întreaga pictură a bisericii păstrează tradiția
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
văl transparent pe cap și rochie de atlaz alb cu flori , tivită cu fir de aur pe piept . Alături, jupânița Armanca , prima soție a lui Curuia , cu anteriu galben , tivit cu blană neagră și rochie albă de atlaz .În continuare jupânița Hârșova , fiica lui Curuia îmbrăcată la fel ,însă cu cercei cu trei picioare6-. Întreaga pictură a bisericii păstrează tradiția vechilor noastre ctitorii, fiind plăcută. Are însă nevoie urgentă de intervenția specialiștilor pentru a evita distrugerea unor porțiuni În naos sunt
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Asemenea eroului din Cântecul Nibelungilor, unde Volker mânuiește și sabia și lăuta, la sfârșitul unei poezii intitulată amicului meu Gion, Caragiale scrie: „Scuză-mi, Gion, acest pripelnic indigest ola padrio ( ... ) ghiveci amestec talmeș balmeș.” Haimanaua se referea la „ipersensibilitatea ramolitei jupânițe ce se cheamă Academia.” Pe Caragiale, cel despre care se spunea că nu și-a terminat niciodată liceul (să fi fost de vină participarea sa la revuluție?), refuzându-i-se mai târziu și dreptul de a fi distins de Academia Română
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, ea este un tablou al vieții în epoca feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămintea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund caracter științific, rod al unei cercetări minuțioase, de confruntare a documentelor, de comparare a diferitelor surse de informație, de descifrare a unor
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1431075399.html [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
al II-lea Mircea ce întărește Mânăstirii Glavacioc, ocină în Obislav în urma unei judecăți ” ca să-i fie satul Obislav, cât a fost partea lui Hamza ban. Pentru că a fost dedina lui, însă l-a dat și l-a închinat însăși jupânița lui Hamza ban, anume Stanca de a ei bună voie Sfintei mânăstiri.” ( Documente privind istoria României, B, Țara Românească, veacul al XVI-lea, 1571-1580, Ion Ionașcu, Ion Lăzărescu, Editura Academiei RPR, București, 1952, pag 35) Trebuie avut în vedere faptul
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
partea tulbure care aduce atingere imaginii țării, țară care e și a mea. Cine profită de turbulențe? Niște foști magistrați corupți și abuzivi, un traficant de influență care trăiește regește din iluzia influenței pe care pretinde c-o are, o jupâniță avidă de senzații tari și de glorie profesională, un derbedeu care vrea milioane de la mine, de la Statul Român, de la Statele Unite, de la oricine, nu contează, milioane să fie... Încă ceva... Să știți că nu trebuie desecretizat nimic. Misterele nu se ascund
Omar Hayssam, necruțător cu Traian Băsescu. Scrisoare din închisoare by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103437_a_104729]
-
Fugarii se îndreaptă spre vest și, după un scurt popas pe malurile Moldovei, sunt găzduiți la conacul din Dăvideni al boierului Andrei Dăvideanu, socrul pârcălabului Irimia Golia. Rămași acolo câteva săptămâni, frații Nicoară și Alexandru Potcoavă se îndrăgostesc amândoi de jupânița Ilinca, angelica fiică a trădătorului Irimia Golia. Mezinul suferă cel mai mult, dragostea lui transformându-se într-o patimă mistuitoare. Urmăriți îndeaproape de o iscoadă domnească, fugarii traversează Siretul și Prutul și se îndreaptă spre Nistru, dorind să treacă în
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Ribița este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Datare: 15 iulie 1417. Autor: Jupânul Vladislav, jupânița Stana, fiul, fratele său jupânul Măclăuș și cu jupânița lui Sora, Popa Dragoșin. Plan: Având înfățișarea modestă dar armonioasă a unei cuminți ctitorii de țară, biserica din Ribița este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, încheiată spre răsărit de absida altarului
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
Ribița este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Datare: 15 iulie 1417. Autor: Jupânul Vladislav, jupânița Stana, fiul, fratele său jupânul Măclăuș și cu jupânița lui Sora, Popa Dragoșin. Plan: Având înfățișarea modestă dar armonioasă a unei cuminți ctitorii de țară, biserica din Ribița este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, încheiată spre răsărit de absida altarului de plan pătrat. O mică nișă adâncită în peretele
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
Fântânele este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Fântânele a fost înființată la 13 iunie 1588, când Mihnea Turcitul întărește lui Nică, fost mare armaș și jupâniței lui, Maria, această așezare, fostă a Craioveștilor, în urma unor judecăți. Satul este cu mult mai vechi, el existând în secolul al XV-lea și chiar mai înainte, întrucât același document mai precizează că Fântânele ”este veche și dreapta ocina și
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
nouă, din secolul al X-lea. Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu voievodul Țării Românești dăruiește mănăstirii Sfânta Troiță jumătate din satul Islazul, jumătate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori și țigani, toate dăruite de Dobromir ban, jupânița Vilaia și fiul lor Mihai postelnicul. La 20 mai 1620, Maria, mare băneasă, dăruiește din nou mănăstirii Sfânta Troiță (numită mai târziu Radu Vodă) jumătate din satul Hodopeni, cu rumâni, dăruit de jupânița Vilaia, poruncind rumânilor să asculte. Istoricul Constantin
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
și țigani, toate dăruite de Dobromir ban, jupânița Vilaia și fiul lor Mihai postelnicul. La 20 mai 1620, Maria, mare băneasă, dăruiește din nou mănăstirii Sfânta Troiță (numită mai târziu Radu Vodă) jumătate din satul Hodopeni, cu rumâni, dăruit de jupânița Vilaia, poruncind rumânilor să asculte. Istoricul Constantin Giurăscu este de părere că denumirea satului Hodopeni, se trage de la un anume Hodopa sau Hodoba. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Otopeni făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, fiind
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
Mare și de la Ostrovul Moldovenilor, cărora li se adaugă în primăvara anului 1577 o parte din foștii oșteni ai lui Ion-Vodă, fugiți de traiul greu din Moldova lui Petru Șchiopul. Printr-o scrisoare trimisă de presvitera Olimbiada, Nicoară află că jupânița Ilinca este îndrăgostită de el și nu de fratele său mai mic. În septembrie 1577 Nicoară Potcoavă este înștiințat de către Demir Ghirai, hanul tătarilor din Bugeac, că baș-buluc-bașa Cigala, ucigașul lui Ion-Vodă, va sosi la vânătoare în mlaștinile de la Cazac-Bunar
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
Alexa Totârnac - stolnic, iar Mitrea Lăcusteanul - medelnicer. Sunt organizate judecățile boierilor ce l-au trădat pe Ion-Vodă, iar celor vinovați de vânzare de țară li se taie capul. Mezinul Alexandru pleacă la Dăvideni, dar își pierde mințile după ce află că jupânița Ilinca murise de Sântilie (20 iulie). Aflând că pârcălabul Irimia Golia adunase o oaste de strânsură cu care se îndrepta spre Iași, Nicoară Potcoavă și apropiații săi organizează o capcană, prinzându-l viu pe vânzătorul lui Ion-Vodă. Boierul este executat
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
1868, executată înaintea restaurării menționate, confirmă aceeași realitate. Numele ctitorilor au fost transmise de textul pisaniei care însoțește tabloul votiv de pe peretele sudic al navei: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt...jupânul Vratislav și cu jupânița Stana și cu fiul...și cu fratele său jupânul Miclăușu și cu jupânița lui Sora ...Împăratului ceresc s-a zidit și s-a zugrăvit mănăstirea Sfântului Nicolae ...a lui și neamului său până în veci, în ziua strașnicei judecăți a lui
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
de textul pisaniei care însoțește tabloul votiv de pe peretele sudic al navei: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt...jupânul Vratislav și cu jupânița Stana și cu fiul...și cu fratele său jupânul Miclăușu și cu jupânița lui Sora ...Împăratului ceresc s-a zidit și s-a zugrăvit mănăstirea Sfântului Nicolae ...a lui și neamului său până în veci, în ziua strașnicei judecăți a lui Hristos. În zilelele lui Jicmond (Sigismund),,ca să fie de uric fiilor lui...isprăvit
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a remarcat existența unor anacronisme în film: "„În această a treia parte din serialul Mărgelatului, scrisă de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail, abundă anacronismele: la 1840 jupânițele bucureștene frecventează bâlciul în minifustă, ca „iepurașele” din „Playboy”, iar Mărgelatu poartă un fel de sombrero cu boruri largi care-i umbresc, misterios, ochiul, precum lui Eastwood în „westernurile-spaghetti”.”"
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
lui Antonie Vodă din Popești (1669-1672) și al păstoririi Mitropolitului Varlam (24 decembrie 1672-2 aprilie 1679). După moartea sa, episcopul Serafim a încredințat conducerea schitului egumenului Veniamin, care primește danii și cumpără moșii pentru schit. Astfel, la 12 septembrie 1763, jupânița Coplea Buzescu, dimpreună cu Elina și copii acesteia, Barbu și Constantin, descendenți din familia Buzeștilor, dăruiesc jumătate din moșia lor de la Cireașovul de deal. La 8 iunie 1674, doi monahi - Andronia și fiul său Anlenie - dăruiesc moșie mănăstirii Strehareț „care
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]