25 matches
-
de călduri, sosește VARA. E-n iunie, din nou VACANȚA VINE, Va trece fără mine, fără tine. E-n iunie și după moda veche, Nu ne punem cireșe la ureche. E-n iunie și noi ca nătăfleții, La Denis îi jupim de zor pereții . ..(de vopsea) Ca la concurs, Lucica,Maricica, Pe scenă șoșotesc cu Valerica Și pe sub ochi, mereu fac un ocol Să nu apară Ghiță în control. E-n iunie și, iată, vine Bosul Și mormăie mereu morocănosul . Trecută
E-N IUNIE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/E_n_iunie_ionel_davidiuc_1341756424.html [Corola-blog/BlogPost/358043_a_359372]
-
-mi reânvie. Renăscută-n crudul verde Să sorb toată roua vie, Să mă-mbăt, s-adorm, să simt Poala din copilarie. Să gonesc neobosită, Vreau să țip și să mă-nvârt, Amețită în cădere Vreau pământul să-l sărut. Și jupită prin genunchi Să nu-mi pese de durere, Sub rostogoliri să mângâi Dealul visurilor mele. Să ajung și prin livadă Să fur poame verzi și acre, Și în sân să mi le-ndes, Dacă aș putea, pe toate. Vreau să
GUST DE COPILARIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1464790072.html [Corola-blog/BlogPost/385266_a_386595]
-
pentru a supune unui tratament barbar și nelegiuit popoarele Coroanei Ungariei, popoare în genere mai vechi pe acele teritorii decât rasa maghiară însăși. Și, când aceste popoare, fie români, fie sârbi, fie alții, nu vor să se lase a li jupi pielea și a li se stâlci organele graiului cu nodurile dulcei limbi ungurești, atunci țipete și vaiete că se prăpădește patria lui Arpad, că e înaintea unui abiz. Dar fie înaintea unui abiz. Ce mai pagubă! O formațiune politică de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
am făcut noaptea asta, e mai mult decît meserie viciată. Cîndva, pînă în anul trei, îl mai jucam și eu numai la meserie: control la cărți, studierea adversarului, codoșeală cu partenerul, inducere în eroare prin reacții false, pînă m-au jupit cîțiva de bani și de palton, că de-atunci n-am mai avut parte de un altul. Fantastic! Abia aștept să-1 jupuim pe Marcu; vreau să mi-l lași la... începe să rîdă profesorul, dar se oprește nedumerit, văzîndu-l pa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
iar fetelor nu li se făcea nici un rău (Herodot IV, 69). Un Scit bea totdeauna sângele celui întâi om aruncat jos; el taie capul tuturor dușmanilor uciși și le prezintă regelui și numai astfel capătă dreptul la împărtășirea prăzii. El jupește a-ceste capete, tăind pielea în cerc deasupra urechilor și o desface astfel de pe partea osoasă; după această operație el răzăluiește curat toată partea cărnoasă cu o coastă de bou, apoi, lucrând această piele în mâini pentru a o înmuia, face
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cine sunt? Căpitanul Da. Bujor Eu sunt Bujorul îngrozitorul care-n lume fac omorul, căci de la codru de când am venit mulți căței ca tine am jupuit și pe tine te jupoi ca peun câine de la oi și pe tine te jupesc ce pe-un câine ciobănesc și de nu-ți vine să crezi, hai în codru și-oi să vezi! Unde-s tufele mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cine sunt? Căpitanul Da. Bujor Eu sunt Bujorul îngrozitorul care-n lume fac omorul, căci de la codru de când am venit mulți căței ca tine am jupuit și pe tine te jupoi ca peun câine de la oi și pe tine te jupesc ce pe-un câine ciobănesc și de nu-ți vine să crezi, hai în codru și-oi să vezi! Unde-s tufele mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
k bărbat ceva și-o bătut joc, casa ei, viața ei, onoarea ei, care și-a adus femeie asupra ei în bordei înainte să moară! țîganca ceia, i-am adus femeie asupra ei înainte de moarte! are dreptate țîganii să-l jupească de viu! să-nebunească băiețălu' ăla, că eu am adus femeie asupra ei în agonia morțîi! culme de pe linia obcinilor crește albastră la distanța constantei de culoare, reiau lamentația, cît de banal, cît de patetic! grîul îl seceră abia acum, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Primirea colindătorilor avea un rol important pentru această sărbătoare.Venirea colindătorilor reprezintă vestirea nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. 3. Ce alte tradiții mai erau de Crăciun? Tăierea porcului reprezintă alt eveniment important de Crăciun. Înainte nu se pârlea porcul ,ci îl jupeau pentru a face opinci. Față de vremurile de acum, înainte copiii erau foarte săraci, nu aveau nici măcar cu ce să se încalte. Erau familii numeroase și nu le ajungeau pielea de porc pentru a face opinci la toată familia, iar uneori
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bojoagă Ionela () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2076]
-
ci să le dea pe mîneca că meșii, ca pe lumea cealaltă să le găsească. Să nu-ți lași unghia să cadă jos, ci s-o strîngi și s-o sufli în vînt, ca să-ți crească mai frumoasă. Dacă dracul jupește tei, adică dacă i se destramă cuiva pielea dimprejurul unghiilor, apoi e bine a lua cenușa și făina ce rămîne pe vatra cuptorului după ce s-a dat în cuptor pînea și a o da la cuptor cu dosul mînilor, așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
timp să meditez la câte nu-mi plac; plonjat în meditație socio-antropologică. Într-un loc încetinim ca să evităm un accident. Doi țigani, îmbrăcați în pijamale nou-nouțe, aleargă după o iapă care fuge bezmetică după un mânz nărăvaș. Animalele, murdare și jupite până la os, sunt prinse și biciuite cu sete, până la sânge, după care cel mai bătrân dintre gospodari își spală cu apă dintr-un șanț pantalonii pijamalei stropite de sânge. Romii în cauză vorbesc tare, nu știu dacă au de împărțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
numai tiuleele... fiecare străin a venit și a luat câte-o floare... Ce folosește libirtate dacă n-am ce mânca și ce îmbrăca. Domnii mei! Comunism: împărțirea pământurilor. Unde am eu acu, înaintea mea pe unul de la Cameră, ca să-l jupesc de viu, de ici de la gât pân la glezne. Ce fac ei, acei de la Cameră? Stau pe jâlț, colo, și nu fac nimic, mai scriu, ia mânjesc niște hârtie, și iau parale... asta fac. Da nici de sapă nu știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Wolf) “animal carnivor feroce”. Forma cuvântului este compusă: dulău, cu sensul inițial “a ajunge din urmă și a prinde, a sfâșia”. Pentru partea a doua a cuvântului slava are pe lupitĭ “a jupui”, pe râvatĭ “a sfâșia”, româna pe a jupi, a jupui, a rupe. Corespondentul german pentru dulău este Hetzhund de la hetzen “a goni, a hăitui” (în tracă: do) și Hund “câine”, ceea ce ne face să credem că și ogar poate avea rădăcina lovși suf. -ar, adică “copoi, câine de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
iubi, 102 iute, 95 iuțeală, 95 înalt, 56 a încăpea, 95 a începe, 95 a îngrădi, 43 a îngurzi, 134 între, 46 întru, 43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină, 129 jos, 145 jupân, 66 a jupi, 135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129 a lăuda, 52 leah, 51 leasă, 104
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu mai moară a doua oară! Povestea lui Catrințaș a mers din gură în gură; a făcut ocolul Slănicului și, pot zice, a țărei întregi. De atunci, ca mai ba, vânătorii noștri să istorisească că au văzut lupi pe jumătate jupiți fugind prin pădure, și alte de asemenea parascovenii 138 bune de adormit copiii în ajunul Crăciunului. Catrințaș merită o recompensă națională! BOALĂ CU LEAC De trei ceasuri eu și cu patru tovarăși de vânătoare băteam miriștele și popușoaiele de pe șesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
intra în rînd cu lumea care va afla că și tu ai trăit și mai ales că și ea va muri o singură dată ca tine nu de o mie de ori pe zi ca atunci cînd ești singur și jupești cățeaua care scheaună în tine și nimeni nu o aude cum stai singur și visezi cum stai singur și visezi cum singur stai și visezi cum stai singur și visezi cum stai singur și visezi cum tu stai și visezi
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
asistam la protocolul de înjunghiere, după care urmau pârlirea la foc de surcele, paie sau tujleni, îmbăierea într-o covată cu uncrop și raderea primului strat de piele, astfel încât să rămână un țesut neted, gălbui, foarte fraged și ușor de jupit, renumitul șoric, pe care-l mâncam cu mare poftă. După atârnarea porcului cu picioarele din spate de urciuc și o frânghie legată de o bârnă din acoperișul șurii, stăteam cu ochii pe el ca pe butelie, căci era spintecat în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Ce ai cu fata? strigă de la locul ei Rifca. Poate se gândește la ceva... Cum se gândește? Trebuie să facă treabă... Eu cum muncesc toată ziua de dimineață până în sară? Și de cu noapte mă scol, ca să mă duc să jupesc vitele la meserniță... Nici pe haham nu-l așteaptă cum mă așteaptă pe mine... Trebuie să muncească... Gândurile ei, ce folos mi-aduc mie? Mama și fata îl priveau uimite. De mulți ani nu rostise Leiba Sanis atâtea cuvinte. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
probabil pe o platformă de scânduri fixată sau atârnată în crengile copacului) (116). O imagine sumbră se regăsește într-o baladă populară (Constantin Brâncoveanul) culeasă de Vasile Alecsandri. Corpul împăiat al eroului este atârnat într-un paltin : Trupu-i de pele jupea, Pelea cu paie-o împlea, Prin noroi o tăvălea, Și de-un paltin o lega (93, p. 219). S-ar putea crede că, anume în acest caz, este vorba de o imagine strict poetică, dar e posibil ca episodul respectiv
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
expresie care nu se prea potrivește. Ați terminat berea, domnule profesor? Mai serviți una? - Cum să refuz, tocmai acum când vrei să-mi spui ce ai făcut mai departe. - La fermă mai mureau din când în când berbeci. Eu îi jupeam de blană și carnea o dădeam la câinii de pază ai turmei. Planul pe care mi-l făcusem în cap, l-am aplicat la ultimul transport în port, la Constanța. Orice TIR era însoțit de doi ciobani. Cel cu care
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în sprijinul populației. Aceasta urma să se descurce cum putea în anul foametei 1947. Țin minte că de Crăciunul din 1946, tata a tăiat doi porci pe care-i crescuserăm doar cu zer de la vaci și cu buruieni. Pielea se jupea de pe porc și se făceau opinci de încălțat pe timp de iarnă. Opincile, dacă nu le țineai atârnate sus, într-un cui bătut în grindă, pe hol, pisicile ți le rodeau și nu mai aveai cu ce să te încalți
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
am ce mă face: asta am Învățat, asta am hotărât, asta fac, de-acuma, până la capăt. La care capăt? La capătul vieții mele. Și după aia? După aia - groapa! Da. Nepotul meu drag. Între timp terminase de omorât și de jupit Întreaga haită de câini, cu care, dis-de-dimineață, pornise, către malul apei, Însoțit de nepot. La Întoarcere, copilul l-a Întrebat: nu Înțeleg cum poți face asta! Cum o poți face, da. De o viață. Numai omoruri și iar omoruri. Dacă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cetina tot verde de deasupra noastră și de sub Ceruri Deci: Enea Căpută pescuise niște bușteni, care pluteau fără de capăt, pe lângă sondă și prin beznă, iar eu care credeam că, neștiind ce să mai facă, se linciurește în joacă, însă el jupise trunchiurile pe întuneric și mânca scoarță și asta erau turtițele negre Atunci a grăit el, zicând că i-a fost sfială să ne îndemne a mânca și noi, ca nu cumva să râdem de el, că-i mâncău și nesătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sufletele, mie îmi este foame și sete de dragoste. Nu poftă, nu nesaț, nu lăcomie. Fără dragoste nu pot găsi lumii nicio justificare. Iluzoriu este tot ce mi-ai dat amanet, Stăpâne! "Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui." Jupiți-mi pielea pânză pentru corăbii, ciopliți din oase catarge, din coaste vâsle, învingeți potopul, trimițându-mi gândurile păsări, aprindeți-mi în ochi faruri și puneți-le la marginea mări, modelați-mă după cum bate vântul, dar lăsați-mă dracului cu miluitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se vor desprinde pietre de pe cerul gurii. Eu știu să tac. Nebunul veritabil se ascunde sub pleoape ca după un capac de sicriu și moare în cuvânt precum viermele într-un cocoloș de mătase. Nimic mai umil decât să te jupești primăvara de propria piele ca o desfrunzire timpurie, apoi să-ți croiești din ea cămașă de nuntă sau de înmormântare. Nimic mai claustrofob decât strâmtorarea propriului păcat. Nebunul mereu are soluții, așteaptă cuminte o primăvară mai generoasă, pentru a decupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]