122 matches
-
mecanism, ne arată că elementul local este încă viu. O astfel de moară cu ciutură și admisie prin „buton” din Svinița (sec. XVIII) este conservată și expusă în Muzeul civilizației populare din Dumbrava Sibiului. Întreaga comună este amplasată pe depozite jurasice, care ne duc cu gândul la marea mezozoică ale cărei ape acopereau în urmă cu peste 200 milioane de ani această regiune. Mărturii sunt urmele fosile ale viețuitoarelor care au trăit în apele acestei mări, în care se remarcă amoniții
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
miracol ale acestei păduri. Pădurea de pin negru de Banat, se odihnește pe un covor moale de licheni, care acoperă stâncile ferindu-le de forța uneori distrugătoare a naturii. - Comuna Svinița are, așadar, un specific anume: Este amplasată pe depozite jurasice, cu peste 200 de milioane de ani această regiune fiind acoperită de Marea mezozoică. Ce alte fosile au mai rămas pe acest pământ străvechi? - Este alcătuită din depozite sedimentare care aparțin părții superioare a erei Paleozoice și perioadelor Jurasic și
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
a erei Paleozoice și perioadelor Jurasic și Cretacic din era Mezozoică. Cercetarea geologică și paleontologică a regiunii Svinița a fost începută de cercetătorii austrieci la mijlocul secolului al XIX-lea. În urma acestor cercetări a fost dovedită continuitatea generală a sedimentării din Jurasicul inferior (Liasic) până la Cretacic (Apțian). Este singura regiune din țară unde s-au putut stabili zone precise de faună bogată de moluște și brachiopode la Punctul fosilifer Saraorski, Punctul fosilifer Tiganski, Punctul fosilifer Vodiniciki din Alpii de Nord. Fosilele de pe
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
0213 Râul Prut Județul Galați: Cavadinești( Județul Vaslui: Berezeni(2%), Drânceni(6%), Duda-Epureni( Județul Iași: Bivolari(5%), Golăiești(7%), Gorban(16%), Grozești(6%), Prisăcani(12%), Probota( 210.ROSCI 0214 Râul Tur Județul Satu Mare: Agriș(19%), Botiz( 211.ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia Județul Constantă: Cogealac(3%), Grădină(15%), Mihail Kogălniceanu(2%), Pantelimon(3%), Târgușor(29%) 212.ROSCI 0216 Reghiu Scruntar Județul Vrancea: Reghiu(2%) 213.ROSCI 0217 Retezat Județul Gorj: Padeș( Județul Hunedoara: Pui( Județul Caraș-Severin: Teregova( 214.ROSCI 0218 Dealul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
4036 - Leptidea morsei; 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1060 - Lycaena dispar; 4038 - Lycaena helle; 1059 - Maculinea teleius; 1032 - Unio crassus (Scoică de rău) Specii de plante: 1898 - Eleocharis carniolica; 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel) 211. ROSCI 0215 - Recifii Jurasici Cheia Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos Specii de mamifere: 1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi); 1307 - Myotis blythii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Vetrișoaia (11%) 214. ROSCI 0214 Râul Tur Județul Satu Mare: Agriș (21%), Călinești-Oaș (43%), Gherța Mică (35%), Halmeu (3%), Lazuri (21%), Livada (44%), Medieșu Aurit (15%), Micula (57%), Orașu Nou (25%), Porumbești (23%), Turț (1%), Turulung (42%) 215. ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia Județul Constanța: Cogealac ( Pantelimon (5%), Siliștea ( 216. ROSCI 0216 Reghiu Scruntar Județul Vrancea: Reghiu (2%) 217. ROSCI 0217 Retezat Județul Hunedoara: Pui (1%), Râu de Mori (54%), Sălașu de Sus (40%), Uricani (17%) Județul Caraș-Severin: Teregova ( Județul Gorj: Padeș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
Râul Mureș între Deda și Reghin 19. ROSCI 0231 Nădab - Socodor - Vărșand 20. ROSCI 0154 Pădurea Glodeni 21. ROSCI 0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud 22. ROSCI 0210 Râpa Lechința 23. ROSCI 0374 Râul Negru 24. ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia 25. ROSCI 0227 Sighișoara Târnava Mare 26. ROSCI 0394 Someșul Mic 27. ROSCI 0268 Valea Vâlsanului 28. ROSCI 0269 Vama Veche - 2 Mai 29. ROSCI 0273 Zona marină de la Capul Tuzla -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269209_a_270538]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervația naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277973_a_279302]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervația naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277973_a_279302]
-
2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervația naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277973_a_279302]
-
2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervația naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277973_a_279302]
-
Râul Prut Județul Galați: Cavadinești( Județul Vaslui: Berezeni(2%), Drânceni(6%), Duda-Epureni( Județul Ia��i: Bivolari(5%), Golăiești(7%), Gorban(16%), Grozești(6%), Prisăcani(12%), Probota( 210.ROSCI 0214 Râul Tur Județul Satu Mare: Agriș(19%), Botiz( 211.ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia Județul Constantă: Cogealac(3%), Grădină(15%), Mihail Kogălniceanu(2%), Pantelimon(3%), Târgușor(29%) 212.ROSCI 0216 Reghiu Scruntar Județul Vrancea: Reghiu(2%) 213.ROSCI 0217 Retezat Județul Gorj: Padeș( Județul Hunedoara: Pui( Județul Caraș-Severin: Teregova( 214.ROSCI 0218 Dealul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
4036 - Leptidea morsei; 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1060 - Lycaena dispar; 4038 - Lycaena helle; 1059 - Maculinea teleius; 1032 - Unio crassus (Scoică de rău) Specii de plante: 1898 - Eleocharis carniolica; 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel) 211. ROSCI 0215 - Recifii Jurasici Cheia Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos Specii de mamifere: 1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi); 1307 - Myotis blythii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
către nord, unde se realizează contactul cu Podișul Babadagului. Aici se întâlnesc dealuri înate de peste 300 m (La Pandele (395 m) - cea mai ridicată valoare din podiș, Ciolpan (359 m), Osâmbei (332 m). În sud-vestul podișului, pe cuvertura de calcare jurasice și cretacice, a luat naștere un relief carstic. În partea nordică a județului Constanța se desfășoară marginea sudică a Podișului Casimcea, format din șisturi verzi strâns cutate, pe care se găsesc calcare jurasice și depozite de loess. Partea centrală a
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
În sud-vestul podișului, pe cuvertura de calcare jurasice și cretacice, a luat naștere un relief carstic. În partea nordică a județului Constanța se desfășoară marginea sudică a Podișului Casimcea, format din șisturi verzi strâns cutate, pe care se găsesc calcare jurasice și depozite de loess. Partea centrală a podișului, cu înălțimi între 100 și 200 m în cea mai mare parte, are un relief larg ondulat cu fragmentare slabă și presărat cu rari martori de eroziune (colți stâncoși de șisturi verzi
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
să îl mai rețină la Londra, el se oferă a-l însoți pe în a doua călătorie. În 1915, cercetătorul rus și sovietic a produs propria sa versiune a "Lumii dispărute", în romanul „Plutonia”, care plasează dinozaurii și alte specii jurasice într-un loc secret din Siberia. Autorul își plasează romanul „Vara dinozaurilor” în „lumea dispărută” a lui Doyle. Jocul „Viitorul uitat”, apărut în 1994, are ca sursă de inspirație romanele și poveștile cu , incluzând întregul text al acestora. Titlul lui
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
o lună mai târziu de John Neufeld și Alexander Courage. Efectele sonore, supravegheate de George Lucas, au fost terminate la sfârșitul lunii aprilie. "Jurassic Park" a fost finalizat pe 28 mai 1993. În ciuda faptului că filmul face referire la perioadă Jurasică în titlu, majoritatea dinozaurilor prezentați nu au existat decât în urma începerii Cretacicului. Universal a cheltuit 65 de milioane de dolari pentru campania de promovare a "Jurassic Park", încheind contracte cu 100 de companii pentru a lansa 1.000 de produse
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
din 1870 stație de cale ferată precum și oficiu telegrafic și poștal. Are aproximativ 35 m lungime, la o altitudine de 380 m pe versantul stâng al Crisului Repede în coasta Dealului Tipleului, izvor permanent de apă. Este săpata în calcare jurasice și nu dispunne de formațiuni de stalactite și stalagmite. Aici au fost descoperite unelte din cremene din paleoliticul mijlociu și o așchie obsidiana. Intrarea are 4m înălțime, destul de bine luminată. Pe versantul drept al Bratcutei, la cca. 30 m de
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
cum trebuie tratat un astfel de obiectiv. Ar trebui să fie închisă publicului larg această peșteră. Peșteră Liliecilor se află pe platforma Branului, la o altitudine de 950 m. Incinta are o lungime de 162 m, fiind modelata în calcare jurasice. Peșteră este o grota caldă, cu umiditate moderată și este presărată cu multe formațiuni calcaroase, cu „"lacrimi ale pământului"” și săli ce au tavane cu colorit diferit. Prin Peșteră Liliecilor curge un pârâiaș plin de mal. Deși nu este necesar
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
este un defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munților Piatra Mare, în județul Brașov, România. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferență de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din șapte trepte cu înalțimi între
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
dau numele și care se transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Șapte Scări, afluent de stânga al Șipoaiei, este ridicat. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări, nefiind nevoie de echipament specializat. Șapte Scări adâncite în calcare jurasice, păstrează urmele evoluției morfologice recente a întregului masiv. Epigeneza accelerată a determinat adăncirea în conglomerate cretacice și apoi în calcare jurasice a pârâului, având ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele șapte cascade) ce se succed pe talveg (înălțimi
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
este ridicat. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări, nefiind nevoie de echipament specializat. Șapte Scări adâncite în calcare jurasice, păstrează urmele evoluției morfologice recente a întregului masiv. Epigeneza accelerată a determinat adăncirea în conglomerate cretacice și apoi în calcare jurasice a pârâului, având ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele șapte cascade) ce se succed pe talveg (înălțimi de 2,5 - 15 m) și au la bază marmite. Evoluția văii s-a produs pe traseul complex al unei rețele
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
punctul cel mai jos: râul Bodrok(94 m) Relieful este predominant muntos, pe teritoriul Slovaciei aflându-se edificiul Carpaților Mici(altitudinea maximă 768 m) și Carpaților Albi(cca. 1000 m și cu desfășurare mai largă, cuprinzând numeroși martori de calcare jurasice). În nordul țării se află Masivul Tatra Înaltă, cu cel mai înalt vârf din lanțul Carpatic - Gerlachovsky Stit(2655 m). Există un număr mare de forme glaciare(vai glaciare, morene terminale, custuri, circuri glaciare în care s-au format lacuri
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]