2,156 matches
-
ca soluție, formulă - în sensul reglementării exprese - și în privința conținutului l-a constituit, în primul rând, Codul civil din 1939 (supranumit Carol al II-lea) care, deși adoptat, nu a intrat niciodată în vigoare. Respectivul act normativ, pornind de la concluziile jurisprudențiale arătate mai sus și având în vedere unele situații de drept regional ( respectiv faptul că instituția logodnei se găsea prevăzută în legea XXXI din 1894 în Ardeal și Codul general austriac din Bucovina), a consacrat-o expres (Cartea I Despre
Logodna, o reglementare greu acceptată de societate, are efecte juridice importante () [Corola-journal/Journalistic/24459_a_25784]
-
nr. 1.294/2001 care constituie atribuții cu caracter permanent potrivit fișei postului. Acestea vor fi stabilite de comandanții în a căror competență se află, prin ordin de personal, odată cu numirea acestora în funcții. [...] ... ... IV. Obiectul recursului în interesul legii. Orientările jurisprudențiale divergente 18. Prezenta sesizare a avut drept situație premisă identificarea unor hotărâri judecătorești definitive prin care s-au soluționat diferit/neunitar acțiunile unor persoane fizice, care au calitatea de șef serviciu sau angajați în cadrul serviciilor voluntare pentru situații de urgență
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
lor judiciare prin aceea că, deși activitatea lor presupune intervenții de maximă urgență în scopul salvării de bunuri și vieți omenești, implicând factori de risc ridicat, nu au fost încadrați în condiții speciale de muncă. ... 19. Într-o primă opinie jurisprudențială s-a apreciat că art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 trebuie interpretat în sensul că încadrarea personalului angajat al serviciilor de urgență voluntare în condiții de muncă speciale se face în conformitate cu procedura prevăzută de Hotărârea Guvernului
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
factorii de risc la care sunt supuși trebuie să fie identici (100%) cu cei generați de activitatea militară, iar acești factori să aibă repercusiuni grave și ireversibile asupra sănătății și/sau capacității lor de acțiune. ... 24. Într-o a doua opinie jurisprudențială s-a apreciat că art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 trebuie interpretat în sensul că încadrarea personalului angajat al serviciilor de urgență voluntare în condiții de muncă speciale se face prin aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001 și a
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
acordate. » Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale constituie legea generală, aplicabilă și unităților reprezentate de serviciile voluntare pentru situații de urgență.“ ... 42. Aceste considerente ar susține interpretarea jurisprudențială conform căreia angajarea personalului serviciilor de urgență voluntare în condiții de muncă speciale se face în conformitate cu procedura prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003. ... ... IX. Punctul de vedere al Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică (D.L.S.D.I.J.) 43. Compartimentul
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
art. 515 din Codul de procedură civilă, se apreciază că recursul în interesul legii este admisibil. ... ... ... XI.II. Analiza fondului recursului în interesul legii 59. Problema de drept care formează obiectul recursului în interesul legii, așa cum se degajă din orientările jurisprudențiale relevate, este aceea dacă dispozițiile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, prin raportare la prevederile art. 1-3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, la dispozițiile art. 1 și art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, precum și la prevederile
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
procesului în cazul faptelor ai căror autori nu au fost identificați (sau identificabili), deși organele de urmărire penală au depus diligențele necesare în acest scop. ... 10. De asemenea, a învederat că au fost identificate două orientări. ... 11. O primă orientare jurisprudențială este în sensul că judecătorul de drepturi și libertăți, fiind învestit cu o contestație privind durata procesului penal într-o cauză în care cercetările se efectuează cu privire la autori necunoscuți, evaluează caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare în raport
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
consecințelor pe care desfășurarea urmăririi penale in rem le produce asupra ritmicității și celerității procedurii judiciare și apreciază dacă prelungirea urmăririi penale dincolo de o durată rezonabilă este sau nu imputabilă organelor de urmărire penală. ... 12. O a doua orientare jurisprudențială este în sensul că judecătorul de drepturi și libertăți, fiind învestit cu o contestație privind durata procesului penal într-o cauză în care cercetările se efectuează in rem, evaluează caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare prin aplicarea formală a criteriilor
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
procesului penal într-o cauză în care cercetările se efectuează in rem, autorii fiind necunoscuți, dar și aceea că aprecierea duratei rezonabile a procedurilor impune o analiză complexă în temeiul mai multor criterii ori elemente. ... 26. Într-o primă orientare jurisprudențială se consideră că judecătorul de drepturi și libertăți va evalua caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare în raport cu criteriile prevăzute de art. 488^5 alin. (2) din Codul de procedură penală, pe care le adaptează la particularitatea cauzelor cu autori
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, lași). ... 27. Prin acest demers judecătorul de drepturi și libertăți evaluează obiectiv în ce măsură stabilirea unui termen de soluționare a cauzei are aptitudinea de a conduce la accelerarea procedurii. ... 28. Încheierile ce exemplifică această orientare jurisprudențială sunt de respingere a contestațiilor privind durata procesului penal, iar în motivare sunt menționate dispozițiile art. 488^5 alin. (2) din Codul de procedură penală și se arată că, față de împrejurarea că organele de urmărire penală au făcut toate demersurile
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
necesare identificării autorului, nu se poate reține că nesoluționarea dosarului într-un termen rezonabil este cauzată de inactivitatea acestora ori de nesocotirea obligațiilor procesuale ce le revin (anexele 1-3, 5, 6, 8, 9). ... 29. În cea de-a doua orientare jurisprudențială se consideră că judecătorul de drepturi și libertăți, fiind învestit cu o contestație privind durata procesului penal într-o cauză în care cercetările se efectuează in rem, evaluează caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare prin aplicarea aparent sau așa-zis
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
Cererea nr. 70.930/01, paragrafele 67-68). ... ... ... VII. Punctul de vedere al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exprimat prin sesizarea formulată 35. Prin sesizarea formulată, procurorul general a opinat în sensul că prima orientare jurisprudențială reprezintă soluția legală, considerând că judecătorul de drepturi și libertăți, fiind învestit cu o contestație privind durata procesului penal, într-o cauză în care cercetările se efectuează cu privire la autori necunoscuți, evaluează caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare în
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
de drept ce pot promova recurs în interesul legii, astfel încât condiția referitoare la calitatea procesuală activă a titularului sesizării este îndeplinită. ... 47. Deopotrivă, se reține că în cuprinsul cererii de recurs în interesul legii sunt indicate cele două orientări jurisprudențiale diferite în soluționarea aceleiași probleme de drept a cărei dezlegare se solicită, cu argumentele acestora, fiind atașate copii ale hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele naționale. ... 48. Ca urmare, se constată că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate ale prezentului recurs
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
mutatis mutandis Decizia nr. 472 din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 17 ianuarie 2005). Ca atare, prevederile criticate se circumscriu principiului libertății economice, astfel cum acesta a fost dezvoltat pe cale jurisprudențială, fiind o aplicare la nivel infraconstituțional a dispozițiilor art. 45 din Legea fundamentală. ... 20. De asemenea, Curtea învederează că reglementarea distinctă a drepturilor și a obligațiilor părților în raporturile juridice fiscale, în comparație cu reglementarea procedurii generale prevăzute de Legea
DECIZIA nr. 184 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258844]
-
clară, lipsită de echivoc, limitele efectului devolutiv al apelului în materie penală și sfera de cuprindere a principiului non reformatio in pejus fiind pe deplin determinabile atât prin raportare la conținutul legal, cât și prin recurgerea la surse doctrinare sau jurisprudențiale, nefiind necesară intervenția Înaltei Curți prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare. Pe de altă parte, se reține că pronunțarea unei hotărâri prealabile în cadrul prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală se impune atunci când, din
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. [...] ... ... IV. Orientările jurisprudențiale divergente 19. Într-o primă orientare jurisprudențială majoritară s-a considerat că judecătoria este competentă să soluționeze acțiunile prin care se contestă dispoziția primarului emisă în soluționarea cererii de rectificare a actelor de stare civilă, prin raportare la dispozițiile art.
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. [...] ... ... IV. Orientările jurisprudențiale divergente 19. Într-o primă orientare jurisprudențială majoritară s-a considerat că judecătoria este competentă să soluționeze acțiunile prin care se contestă dispoziția primarului emisă în soluționarea cererii de rectificare a actelor de stare civilă, prin raportare la dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. b) din Codul
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
civilă. ... 24. Or, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu pot fi atacate în contencios administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară. ... 25. În a doua orientare jurisprudențială s-a considerat că secțiile de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor sunt competente să soluționeze astfel de cauze, prin raportare la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât dispoziția primarului este un act administrativ. ... 26. În susținerea
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a creat practica judiciară neunitară, oglindită în hotărârile judecătorești definitive anexate memoriului de recurs, care reflectă cele două orientări jurisprudențiale anterior enunțate. ... 58. Prin urmare, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a recursului în interesul legii. ... ... VIII. II. Analiza fondului recursului în interesul legii 59. Așa cum s-a arătat în cadrul analizei condițiilor de admisibilitate, problema de drept rezultă din
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție ... 12. Codul civil Art. 2.523: „Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui. “ ... IV. Obiectul recursului în interesul legii. Orientările jurisprudențiale divergente ... 13. Într-o primă opinie s-a considerat că termenul de prescripție a dreptului material la acțiunea formulată pentru acordarea beneficiilor financiare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 a început să curgă cel târziu de la 27 iulie 2015
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
actelor normative, în privința hotărârii de Guvern în discuție nu poate opera prezumția de cunoaștere menționată anterior. ... 86. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că nici în lege, nici în principiile generale de drept consacrate doctrinar și jurisprudențial nu se regăsește suportul necesar spre a deduce o prezumție legală de necunoaștere a legii în cazul în care este vorba de textul unui act normativ nepublicat în modalitatea specifică menționată anterior. O asemenea reglementare trebuie privită ca orice act
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată practică judiciară cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării: curțile de apel Brașov, Cluj, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara. ... 36. Într-o orientare jurisprudențială, susținută de hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel Constanța și Galați și de tribunalele Galați, Dolj, Neamț și Sibiu, s-a apreciat că, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
avute în vedere, prin estimare, cheltuieli cu privire la care nu există documente justificative, având în vedere dispozițiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 și ale art. 67 din Codul de procedură fiscală din 2003. ... 37. Într-o altă orientare jurisprudențială, susținută de hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel București și Craiova, se apreciază că, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, la determinarea impozitului pe profit stabilit suplimentar
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
prevăd dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare“. ... 40. În Jurisprudența Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-o orientare jurisprudențială s-a reținut că, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, în condițiile în care sunt înregistrate în contabilitate cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, pentru determinarea prejudiciului adus statului român, impozitul
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
Codului de procedură fiscală, așa cum permit dispozițiile art. 14 din Legea nr. 241/2005. În acest sens au fost identificate Decizia nr. 2.467 din 5 septembrie 2014 și Decizia nr. 4.011 din 12 decembrie 2013. ... 41. Într-o altă orientare jurisprudențială, prin Decizia nr. 293/A/2019 din 2 octombrie 2019 a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a reținut că, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, în vederea stabilirii prejudiciului, prin
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]