102 matches
-
e decât din cauza celor care continuă să-și facă iluzii în singurătate, tânjind la fericirea terestră, trăind întrun libertinaj irelevant și fără finalitate benefică, nici materială, dar nici spirituală. Iar din punctul meu de vedere, lăsând la o parte aspectul jurnalier al acestei cărți, tematica abordată și felul în care este scrisă întrunește cu măiestrie un succes literar de care sunt convins. DUMITRU TALVESCU Referință Bibliografică: Editura Inspirescu: Dreptul la nefericire de Liliana Terziu / George Terziu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DREPTUL LA NEFERICIRE DE LILIANA TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1444802997.html [Corola-blog/BlogPost/379843_a_381172]
-
am debutat la TV Bistrița cu emisiunea ,,Bună seara, Melania! Nu-mi puteam doza porția de aer, la prima ediție. De aceea, cred că oamenii din presa audio-vizuală ar trebui să ia lecții de dicție, de actorie”. De la destăinuirea personală, jurnalieră, până la notația de tip memorialistic, cu valoare de document istorico-literar, drumul parcurs de scriitor este încărcat de responsabilitate și răspunde acelui cod deontologic, absolut obligatoriu unui autor care se respectă. Nu poți folosi o informație intimă, primită în numele prieteniei, dacă
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
incertitudinii: „Sunt fericit! După trei decenii de așteptare în anticamera proprii-mi ființe, am reușit să tai, în sfârșit, cu briciul jugulara Cuvântului, ca apoi, să las să curgă-n tipar roua acestor confesiuni: îndoieli trecute și prezente, cazanii lirice jurnaliere, în mare parte, rescrieri necesare. Am, în schimb, o singură dilemă: se va recunoaște cineva în Poet? De-ar fi măcar unul!” Cea de-a doua etapă distinctă a creației lui Theodor Răpan cuprinde patru cărți inedite, în care experimentează
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
pacienta 011 din studiul nr. 198-169-12. Trebuie menționată documentarea de excepție a autoarei asupra tuturor etapelor bolii, cu procentul de vindecare de 30 %. Paralel cu starea fizică, autoarea reliefează „neliniștile sufletului” - într-un capitol cu același titlu. Conform speciei literare jurnaliere, autoarea relatează la persoana I singular, toate evenimentele și toate stările sufletești prin care trece. Din acest capitol aflăm un portret psihologic admirabil al autoarei, concretizat în meditații filozofico-psihologice pe marginea iubirii, a vieții interioare intense, profunde și complicate, iscate
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scrisul_ca_terapie_intensiva_cezarina_adamescu_1386626266.html [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
structurale, trăiri auctoriale, fenomene și evenimente, sunt distribuite în admirabile, captivante configurații. Geneza artistică este impulsionată de un ferment nostalgic, rămas în mentalul creatorului din vremea primei treceri prin ținutul bucovinean cu bogate confluențe istorice. Abia de aici, vasta regiune jurnalieră a operei se pune în mișcare. Dar, fiind operă a limbajului, textul pus în mișcare provoacă sensuri, iar sensurile textului trec mai întâi printr-un filtru selectiv și nu se consacră exclusiv mecanismului reproducerii reprezentative, a entității antecedente numită Lume
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Filigrama_dor_de_bucovina_marian_malciu_1354807914.html [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
Mai ușor cu Robi pe scări, domnule Ștefănescu! Dacă tot ați trecut de la critica literară la elogii jurnaliere, scrieți, vă rog, despre gențile Vuitton cumpărate de Cosînzeana din mita de milioane de euro ciupită de cocoș în mega-dosarul Microsoft. Purecați aripile afacerii Microsoft, întinsă pe atîtea guvernări, fără ca instituțiile abilitate, prinse în mreje, probabil, să reacționeze! Așa ar
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă by http://uzp.org.ro/fraude-de-proportii-si-mafioti-purtatori-de-stampila/ [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
de angajament peremptoriu al istoricului literar Cornel Ungureanu în demersurile sale docte, și speculativ nobiliare, îl vizează pe eruditul Mozes Gaster și agonia enciclopedismului. Într-un comentariu pe rezonanță magnetică, Profesorul Cornel Ungureanu își ipotechează foiletonul critic printr-o denominare jurnalieră. În cazul de față, pe întinderea a trei pagini și jumătate dezvoltă subiectele: Dincoace și dincolo de Eminescu, Întoarcerea acasă, Cercurile răului. Din primul, aflăm că Eminescu era interesat deopotrivă și de manuscrise vechi românești, pe care și le procura înadins
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
la rpm și un cuplu maxim de 133 Nm la rpm. (Acest motor însă, ca și modele Diesel, nu a ajuns să echipeze niciodată modelul berlina în producția de serie.) Planșa de bord era acum complet reproiectată, cu kilometraj cu "jurnalier", butoane penru reglarea poziției farurilor și temporizarea funcționarii ștergătoarelor, martor pentru nivelul lichidului de frână, radiocasetofon etc. Restilizate erau și panourile ușilor (în care s-au montat boxele casetofonului), scaunele și tetierele. Modelul dispunea acum de centuri de siguranță și
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]
-
de motorul cmc, cutie de viteze cu patru trepte, jante 155 R13 cu anvelope 155-13 TȚ, grila și portfaruri verticale, ornament capota spate, mânere portiere cromate cu butoane și yale incorporate, oglindă exterioară stânga, planșa și tablou de bord cu jurnalier, motoventilator de climatizare cu o viteză, volan cu două spițe, mânere de viraj, spălător de parbriz acționat electric, martor frână de mână, faruri rotunde și lămpi față poziție și semnalizare montate pe bară. Modelul MS avea următooarele deosebiri: grila și
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]
-
Jurnalul unei ființe greu de mulțumit” (sau„ Jurnalul unei fete greu de mulțumit”), cuprinde 27 de caiete, aflate astăzi în fondul Acterian din cadrul Fundației Arhiva Culturală Română. A reușit să fie publicată numai prima parte, din 1932 până în 1947. Scrierile jurnaliere au fost o preocupare importantă a generației lui Jeni Acterian, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Anton Holban, Dan Botta, Emil Botta manifestându-și interesul față de experiența jurnalieră. Postum, a fost publicat și un volum de „Corespondență”. Pe lângă scrierile originale, este și
Jeni Acterian () [Corola-website/Science/302735_a_304064]
-
Română. A reușit să fie publicată numai prima parte, din 1932 până în 1947. Scrierile jurnaliere au fost o preocupare importantă a generației lui Jeni Acterian, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Anton Holban, Dan Botta, Emil Botta manifestându-și interesul față de experiența jurnalieră. Postum, a fost publicat și un volum de „Corespondență”. Pe lângă scrierile originale, este și autoare a unor traduceri de piese de teatru, din limbile franceză și engleză.
Jeni Acterian () [Corola-website/Science/302735_a_304064]
-
care îi oferă posibilitatea de largă apertură către asocieri și disocieri. Cu cât înaintează în timp, caracterul apoftegmatic se reduce în favoarea consemnării pe scurt a unor observații artistice, psihologice, istorice, sociale, politice etc. La un moment dat, fragmentele devin crochiuri jurnaliere... Dar înainte de a vedea ce și cum se întâmplă în Fragmentele lui Lamparia, să ne hotărâm cât de cât dacă maximele se cuvine să fie specialitatea unui nume și unei vârste respectabile. Îndeobște, așa sună pravila, dar nu văd cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
soi de fală din această „sinceritate” nu e câtuși de puțin ocupația unei conștiințe libere. În repertoriul păcatelor la care se refereau confesorii iezuiți figura și așa-numitul „péché de scrupule”. După pilda lui Gide și a încă unui celebru „jurnalier”, Henri-Frédéric Amiel, se îndeamnă mulți în a-și „analiza” infirmitățile și neputințele. Încalte acest Amiel, afară de niște anodine cursuri de estetică și de neviabile versuri și alte încercări literare, a lăsat peste zece mii de pagini de jurnal din care faima
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
care constituie o secvență dintr-o suită polemică deschisă. Atunci când, în 1925, revine cu noi considerații asupra pamfletului, o face în replică la articolul lovinescian care făcea o pripită departajare între pamfetul de cuvinte, împins în zona limitrofă a literaturii jurnaliere, și pamfletul de idei, superior prin ținuta argumentației și soliditatea raționamentului. Primul l-ar avea ca exponent pe Arghezi, al doilea, pe Iorga. Cu toate că demonstrația s-a dovedit a fi șubredă, Lovinescu a intuit două alcătuiri umane aflate, din punct
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Revizuiri și adăugiri va fi editat după mai bine de patru decenii (I-VIII, 1996-2001). Paginile sunt un amestec hibrid între memorii și jurnalul intim. Menționabile sunt părerile despre Titu Maiorescu, de pildă, dar mult mai interesante se arată însemnările jurnaliere. Există cel puțin trei straturi ale scriiturii. Primul ar fi dat de evenimentele dramatice la care diaristul a asistat: sfârșitul războiului, ocuparea țării de către ruși, abdicarea regelui, comunizarea țării, încercarea de suprimare a unei părți a intelectualității românești; al doilea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
A., gazetăria era expresia imediată a reacției emotive la contactul cu evenimentele vieții, a nevoii de sinceritate și a dorinței de ameliorare a existenței sociale. Proza lui A. este în bună măsură, prin teme și interpretare, o continuitate a scrisului jurnalier. Eroul din Nyusu (1937) este un ziarist, a cărui biografie (asemănătoare cu a autorului) ilustrează ideea centrală a romanului - viața omului este supusă fatalității. Alternarea relatării naratorului cu confesiunile personajului principal, tonul general, ritmul precipitat dau un oarecare dramatism textului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
care trebuie răscumpărate − la Pindar și Empedocle, în Purificări și Despre natură (Vernant, Mit și gândire 148). Memoria constituie în sine un exercițiu de salvare și de purificare, colectivă și individuală (trimitere aici și la exercițiile morale pitagoreice, de rememorare "jurnalieră"), reflex de credință pe care îl regăsim în ceremonialurile publice ale romanilor: Acela ce se proclamă un zeu printre muritori omagiază înțelepciunea excepțională a unuia dintre înaintașii săi, un om a cărui gândire, în loc de a se limita la prezent, "cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
E o lume extrem de pestriță, plasată „între frac și cojoc” și localizată în capitală, dar și în orașul de provincie ori în sat. Imaginea ei se compune linear, cumva stereotip, fără vreo surpriză privitoare la o posibilă schimbare a manierei jurnaliere, specifică. Aici se agită de-a valma, surprinși în câte un instantaneu realistic, politicianul, gazetarul, funcționarul, învățătorul, studentul, șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
a lui Cernătescu 415 a subliniat importanța acestui "Tabel al orelor planetare", "prezent în toate manualele de magie populară (grimoare), precum celebra Clavicula Solomonis". La un prim nivel, tabelul desemna "o străveche împărțire a zilei în cele patru importante străji jurnaliere, fiecare segment de timp fiind consemnat aici prin ascendentul său astral". De altfel, la acest "orar", care s-a păstrat "până în era creștină", când noul sistem "a preluat vechile raporturi astrale și le-a extins la nivelul orelor", pare a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și personajul Sebastian este și el pe undeva fictiv." Ar însemna că putem oricând lua însemnările zilnice ale lui, să zicem, Tolstoi, și construi un alt Tolstoi, rezultat dintr-o epică și-o ideatică diferită de cea atestată de însemnările jurnaliere. Comițând un adevărat fals în acte devenite publice! Cu ce scop? Asta-i întrebarea. Dacă personajul nou modelat s-ar numi Ivanov, ori Putinov, ori Popescu, mai treacă-meargă. Dar să-i spui Mihail Sebastian și să inventezi cu voluptate pe seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
orientale pune în lumină un aspect deloc neglijabil. În zorii epocii de apariție a ziarelor, adică între a doua jumătate a veacului al XVII-lea și prima jumătate a veacului al XVIII-lea, în scrieri aproape sigur redactate în regim jurnalier, precum istoria curții otomane a lui Cantemir, se conturează, în continuitatea literaturii curtenești medievale și renascentiste, nucleul unei moderne literaturi panoramice, despre care unii cercetători afirmă că s-a dezvoltat plenar în veacul romanticilor. Trăind în inima unei capitale imperiale
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
concept elitist fals care a etichetat de mult timp aceste scrieri ca fiind o literatură "ne-esențială". În al doilea rând scriitorii cu care am discutat erau de profesie jurnaliști. În al treilea rând, jurnalismul cuprinde atât latura de relatare jurnalieră ca și aceea de trecere către actul "diurn", din care derivă etimologic, dovedindu-se a fi o încercare pentru conceptul de "produs literar", sau cel de "rezonanță literară". Vreau numai să sugerez că acest concept de "produs literar" nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a neamului Hohenzollern, ales principe constituțional al României în 1866 și devenit rege în 1881. Începuturile însemnărilor sale zilnice nu sunt legate însă de nici unul dintre aceste momente. Carol a adus cu sine, la venirea în noua patrie, obișnuința notațiilor jurnaliere. Model pare să-i fi fost tatăl său, principele Karl Anton de Hohenzollern, ale cărui însemnări s-au pierdut în mare măsură într-un incendiu care a cuprins castelul familiei din Sigmaringen în aprilie 1893. Îndemnuri pentru ținerea unui jurnal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
jurnalul și întreaga arhivă personală a membrilor casei regale au fost confiscate de autoritățile comuniste. Abia începând cu anul 1990, accesul la însemnările zilnice ale membrilor casei regale, păstrate la Arhivele Statului din București, a devenit relativ liber. Primele însemnări jurnaliere ale lui Carol I sunt din august-septembrie 1856, când tânărul prinț a făcut o călătorie prin Elveția și nordul Italiei. Excursia îi fusese „oferită” de tatăl său, ca recompensă pentru promovarea examenului de locotenent, susținut la Școala de ofițeri de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
însă motivul la inconturnabilă paradigmă. "Desigur numai din pricina firii sale pe dos", comentează inocent naratorul, "i s-a părut lui Cănuță două palme mult mai dureroase decît bătaia de deunăzi." Cu alte cuvinte, tot Cănuță confuz, căzut în monotonia corecției jurnaliere... E drept că unele momente ies cu artă: "...pe Podul Mogoșoaii? Și șart, part! O pereche de palme fierbinți peste urechile degerate." Mare paranteză ni se deschide pentru motivul corecției intempestive. Palmele jupînilor (1st place) , ale taților, amicilor, institutorilor, ba
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]