897 matches
-
dintre voi voi mi-ați cerut date despre ONG-uri sau fundații cu care v-ar plăcea să colaborați, pentru care v-ar plăcea să vă oferiți voluntari. În toate întâlnirile pe care le-am avut cu studenți de la ASE, jurnalistică, litere, politehnica sau comunicare mi s-au cerut date despre oportunitățile de a da un sprijin, de a fi voluntar pentru o zi, mai multe sau... o viață. Am lucrat ca voluntar pentru Crucea Roșie, Salvați Dunărea și Delta, Hospice
Spirala voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82868_a_84193]
-
Daniel Cristea-Enache DANIEL CRISTEA-ENACHE: Stimate domnule Cristian Tudor Popescu, sunteți, în literatura și jurnalistica noastră, una dintre vocile afirmate puternic după Revoluția din decembrie 89. Erați și înainte implicat în creația și în cenaclurile de literatură (de la cele S.F. și până la "Junimea" lui Ovid. S. Crohmălniceanu) - totuși, uitându-ne în urmă la acea perioadă
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
în discursul public românesc, cu sensurile și conotațiile sale destul de diferite și de ambigue. Emfaza națională, clișeul politic și eticheta etnografică sau sociologică, în formele lor uneori incredibil de luate în serios, coexistă cu echivalentele parodice. în-tr-o bună parte a jurnalisticii de azi răsună încă ecoul discursului pașoptist ("Popolul român voiește o patrie tare..."); simultan, un registru distinct, mai rece și birocratic, pare să continue o fază anume a limbajului politic populist - cea a regimului comunist ("lupta poporului"; "cu poporul și
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
Marius Chivu În alte literaturi jurnalistica e strâns legată de fenomenul literar, iar exemplele sunt nenumărate; dacă ne gândim la spațiul american avem chiar un curent literar specific: "noul jurnalism" cu reprezentanți notorii: Tom Wolf, Norman Mailer, Truman Capote etc. La noi, deși s-a încercat
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
ne gândim la spațiul american avem chiar un curent literar specific: "noul jurnalism" cu reprezentanți notorii: Tom Wolf, Norman Mailer, Truman Capote etc. La noi, deși s-a încercat ceva prin anii '80, lucrurile n-au fost duse până la capăt. Jurnalistica a fost până în '89 și este și acum o reală sursă de venit și totdeodată o bună modalitate pentru scriitori de a nu pierde "aderența" la public, de a fi, cum s-ar zice, în "priză" între două cărți. Numeroși
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Cristian Teodorescu, Radu Cosașu, Mircea Mihăieș etc.), alții au renunțat - definitiv, se pare - la literatură (Cornel Nistorescu, Cristian Tudor Popescu ș.a.), iar câțiva, foarte puțini, jurnaliști scriu și literatură. Însă un contact definitiv al literaturii cu jurnalistica nu s-a produs încă, iar scrierile de gen ale lui Geo Bogza au rămas astfel fără ecoul dorit. Singur Eugen Istodor a profitat de un asemenea "aliaj" găsindu-și totodată și propria formulă pentru care merită toată considerația. Cărțile
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
Atanasie Marian Marienescu, retipărește o lucrare reprezentativă pentru cealaltă direcție a scrisului său, în prelungirea Școlii Ardelene, aceea de luminător al maselor: Învățătorul și poporul, Sibiu, 1858, la care mai adaugă Detorințele noastre, Viena, 1867, precum și articolele Femeia economului român, Jurnalistica română și abuzurile ei și Foile literare dincoace de Carpați, reproduse după vechi publicații ardelene, ("Calendarul bunului econom", pe anul 1878, "Foișoara Telegrafului român" nr. 6 din 1876 și "Telegraful român" nr. 103 din 1910). Prima lucrare, Învățătorul și poporul
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
și faptele rele ale tinerimii, îi poleiază mintea și facultățile ei, ca să nu se ucidă spiritul, ci ca să se desfășure în puterile sale..." Generația pașoptistă a beneficiat față de Școala Ardeleană de o nouă modalitate de îndrumare și luminare a poporului: jurnalistica. Atanasie Marian Marienescu este conștient de acest rol al presei literare. De aceea, în articolul Foile literare române dincoace de Carpați recomandă editarea și a altor periodice cu o tematică mai diversă și mai larg cuprinzătoare. În articolul Jurnalistica română
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
poporului: jurnalistica. Atanasie Marian Marienescu este conștient de acest rol al presei literare. De aceea, în articolul Foile literare române dincoace de Carpați recomandă editarea și a altor periodice cu o tematică mai diversă și mai larg cuprinzătoare. În articolul Jurnalistica română și abuzurile ei, vorbește, ca și Eminescu despre profesiunea de gazetar, subliniind câteva din calitățile necesare ziariștilor, "oameni cu simț de onestitate, apărători ai virtuților poporului român și nu oameni care să facă ca viața noastră politică și publică
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
aveam ce e Partidul Național Țărănesc. Eu sînt, de felul meu, conservator - culturalicește, liberal - economicește și, de fapt, un "one man show". Așa că l-am luat ca pe o joacă. Era și o epocă în care toți făceau proză și jurnalistică politică - dezvăluiri, C.I.A., K.G.B., conspirativită! - iar noi ne ocupam cum să-i aducem în românește pe Jean François Revel, pe Hannah Arendt, pe Eliade, Cioran etc. Și, din joacă în joacă (pentru că Dan Caragea nu s-a mai întors din
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
am avut în an pe Marian Dopcea, un poet foarte bun, debutat atunci și care, împreună cu Ioan Ivan, erau în anturajul - invidiat de noi atunci - al lui Ion Negoițescu. Eram în an cu Mihai Coman, actualul decan al Facultății de Jurnalistică de la Media Pro, eram cu Cristian Crăciun, profesor prin Moreni-Prahova, cu Teodora Stanciu, acum la Radio. Prietenul meu cel mai bun - în afară, evident, de Tania Radu, care avea să-mi devină soție - Marian, era în '72 cam la fel de serios
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
până la optzeciști, și o dată cu ei, generațiile ulterioare preferând expedientele și scrisul-hobby. Până la urmă, și din interviul ca o biografie indirectă, luat de Mihai Drăghici și pus în ultimele pagini ale cărții, ar reieși că acest Constantin Stan, profesor azi la jurnalistică, cenaclist și boem pe vremuri în "Junimea" lui Crohmălniceanu, devine el însuși personaj de reportaj sau portret mai mult sau mai puțin autocreat și impus lumii cititoare, dar rezistent. În 2002 a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii un volum de
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
om, nemenționat de alți cercetători, detectat în "România Muncitoare" din 1909, Pribeagul și RM, din aceeași publicație și același an, 1909. Ion Ursulescu trimite mereu, ca puncte de referință, la edițiile datorate lui Alexandru Talex, la cercetările în materie de jurnalistică ale lui Mircea Iorgulescu, la cronologia stabilită de Aurelia Batali, față de care nu își reprimă dezaprobarea, când îi descoperă abateri de la realitatea faptelor. Pierde însă din vedere, cel puțin așa presupun după confruntarea datelor, Dicționarul de pseudonime, datorat lui Mihail
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
spațiu pentru depozitare, clădirea fiind evacuată și publicațiile rămase trebuind să fie, până una alta, înghesuite în magazii dispersate prin București. Însă ceea ce voi relata mai jos nu-mi era cunoscut și nu știu câți (mai ales dintre profesioniștii condeiului în beletristică, jurnalistică, poate chiar din știință) cunosc această super-tragedie actuală - care va dăinui, se pare, devenind fie perenă "actualitate", fie banală luare de cunoștință la care se vor resemna mulți, fără a-i conștientiza semnificația actuală și importanța: implicit, efectele în viitor
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
sentimentul puterii”. Mijloacele ascensiunii carieriste a bardului de la Bîrca erau prin urmare extraliterare, ducînd treptat la proiecții antiliterare. Situîndu-se într-un ceas retrograd al limbajului poetic, acesta s-a dedat, s-ar zice că de dragul normei „realist-socialiste” a „accesibilității”, la jurnalistica versificată, la acea discursivitate a întemeietorilor poeziei românești (pură moralmente la originile ei istorice!). Și nu s-a sfiit a pune accentul pe afectivitatea gregară, pe capcanele stilului agitatoric al primilor ani de comunism, asociate cu „setul infailibil de trucuri
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
de dv. Doar că nu neapărat aceleași în toate cazurile. Mai depinde și de carte felul în care o prezinți. Într-o formulă minimală, aceste reguli se pot învăța. Nu avem însă la Litere ori, pe cîte știu eu, la Jurnalistică, secții în care să se deprindă redactarea cronicii de carte. De altfel, ar fi de ajuns un seminar special. Problema e că aceste reguli, chiar bine însușite, nu fac o recenzie bună. Aplicarea lor ține de talent și nu se
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
--- În nr. 24/2003 al "României literare", Alex. Ștefănescu prezintă pe un tânăr student la Istorie, Filip-Lucian Iorga, pasionat de interviu, această dinamică specie a jurnalisticii, dar și a istoriei literare. Două pagini din revistă cuprind fragmente din convorbirile cu Constantin Axente, Al. Paleologu, Barbu Brezianu și Neagu Djuvara. Toate interesante. Primul interlocutor este descendentul pașoptistului ardelean Axente Sever, unul din vitejii prefecți ai lui Avram
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
asemeni personajului descris de Marin Preda, încearcă să arunce cu noroi în cine poate. De vină ar fi, în opinia lui "Felix", Mircea Dinescu, membrul CNSAS care ar fi sugerat presei adevărul. Perfect fals: până și un începător într-ale jurnalisticii și-a dat seama care a fost verdictul Consiliului CNSAS fără ca Mircea Dinescu să fi deschis gura: pe de o parte, era o decizie definitivă (cu alte cuvinte, oricâte elemente noi ar fi apărut, adevărul celor reieșite din dosarele consultate
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
accesibile unui număr cât mai mare de ascultători de toate vârstele și profesiile. Încă de la debut radio Horion a colaborat cu prestigiosul post de radio BBC secția română, colaborare care s-a materializat în pregătirea unor redactori la Școala de Jurnalistică BBC și retransmiterea programelor. În prezent unul dintre redactorii postului nostru de radio este și corespondent BBC pe zona Oltenia. Printre reușitele postului de radio HORION amintim:” organizarea Galelor Horion integrate ciclului de manifestări cultural-artistice ”Zilele Craiovei” în anii: 1997
Radio Horion a implinit pe 5 septembrie 2013 18 ani de emisie [Corola-blog/BlogPost/94306_a_95598]
-
George Arion era cunoscut în mediile literare românești ca un foarte bun gazetar (interviurile sale cu mari personalități ale vieții culturale, publicate în revista "Flacăra" și strînse, ulterior, în mai multe volume ar trebui studiate și astăzi în facultățile de jurnalistică), eseist (autor al unui important studiu despre opera lui Alexandru Philippide) și poet. A venit însă anul 1982 care a schimbat din temelie destinul scriitorului George Arion. După publicarea romanului Atac în bibliotecă, scriere aflată la granița insesizabilă dintre romanul
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
redacție să-i ia un interviu lui Nicolae Manolescu și care îl rugase pe Alex. Ștefănescu să-i spună cîteva titluri de cărți ale acestuia pentru o scurtă prezentare, colegul nostru amator de farse i-a dictat, și absolventa de Jurnalistică a notat fără să clipească, o bibliografie selectivă... a lui Eugen Simion.) în numărul din 3-9 iulie, Iolanda Malamen dialoghează cu Răzvan Petrescu, autorul relativ recentei antologii de proză scurtă, Mici schimbări de atitudine (Ed. Allfa) � un succes de critică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
de o alinți atât, doar coada e de ea" (121.ro). E cert că adjectivul furăcios ar trebui inclus în dicționarele noastre curente; în vreme ce furăciune ar mai putea aștepta, o vreme, în cele de argou și limbaj colocvial. În termeni jurnalistici, concluzia acestor observații ar fi o dublă știre: un sufix vechi și aparent neproductiv creează încă derivate, iar familia lexicală a verbului a fura se îmbogățește.
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
seamă ' asta le știe' și, imediat își vin în fire: 'să trăiți, vă respect'." În final, un text-surpriză: Țîța Chiper, de data aceasta că intervievata de către Iaromira Popovici și Eugen Istodor. Andrei Pleșu propune în prefață cărții că Facultatea de Jurnalistică a Universității din București să aibă, cîndva, "o catedră care să poarte numele Țiței Chiper". Așteptăm să vedem cine va lua în seamă ideea.Post-scriptum Ca membră a juriului care acordă Marele Premiu ASPRO îmi declar stupoarea legată de textul
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
și-așa, naționalizată, pe drept cuvânt, cu trecerea timpului, limbile în care s-au produs tălmăcirile se învechiră și ele, devenind greu de urmărit, chiar și de cărturari temeinici. Nu mai spun ce greu le vine cititorilor de rând ai jurnalisticii populare, ... ai unui EVZ, să spunem, ori populațiilor băștinașe din oceanul Pacific. M-am gândit, așadar, că pentru cititorii de rând de azi, o Facere a lumii pe înțelesul tuturor, - în felul în care se cerea înlocuirea latinei oficiale, mai
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
ce se întâmplă în jurul tău? De ce te-ar interesa mai mult practicile culturale dinainte de război decât stilul de viață de azi? - Filosofia are această capacitate proteică de a-și putea lua ca obiect de filosofare orice - inclusiv loteriile. E ca jurnalistica, se poate placa pe orice realitate - inclusiv pe neant. Fără să exclud posibilitatea ca în viitor să mă ocup de loterii sau de degradarea limbii, mărturisesc cinstit că în momentul de față sînt scufundată în cultura română - așa, cam de la
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]