3,080 matches
-
Rodica Zafiu Așa cum arătam în cronica de săptămîna trecută, alde este un element specific limbii române, cu utilizări multiple, dintre care unele greu de descris cu precizie; surprinzătoare e persistența și chiar întărirea poziției sale în uzul colocvial și jurnalistic actual. Alde - cu varianta de construcție de-alde - e folosit în prezent cu aproape toate valorile sale tradiționale, ba chiar și în asocieri noi, inedite. Mai rar se întîlnește semnificația populară de bază - de desemnare a individului împreună cu familia sa
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
era mereu dus în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în dezbaterea despre orientarea țării: spre Est sau spre Vest. Istoricul Maria Bucur aprecia, plecând de la un asemenea exemplu, că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tati și nou-născuți care sunt obligați să treacă prin aceeași experiență traumatica prin care au trecut Simina, Mihai și Vlăduț. În ultimul Eve, Ioana Hodoiu a făcut din povestea nașterii lui Vlăduț un studiu de caz. Nu e o investigație jurnalistică: Ioana nu și-a propus să identifice vinovați și nici să demaște structuri anchilozate. E un text extrem de subiectiv: povestește cum s-a văzut nașterea din perspectiva celei care la spital pare să conteze cel mai puțin - a mamei. Admit
Cum se naşte în România by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82808_a_84133]
-
spună însă pe ce se bazează cînd emite asemenea proclamație ridicolă.” Pe ce se bazează proclamația? CEL PUȚIN pe articolul lui Silviu Sergiu de la EVZ - de altfel gazdă comună a articolelor lui D.B. - care este cu adevărat o scîrboasa producție jurnalistică publicată chiar de 8 MARTIE în paginile unui ziar românesc important. Eu zic că opoziția ta față de DB te-a orbit de data asta în privința subiectului sau. Lector- Spui: “Natură le favorizează pe femei în privința inteligenței emoționale, ele pot negocia
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
vârsta ta, de-abia ar trebui să se sedimenteze... Crezi că e mai didactic ce faci tu păstrând axioma moralista la care faci referire? Cum Doamne iarta-ma! nu te sesizezi la alte interjecții culturale sau micisme intelectuale sau compromisuri jurnalistice... Câte tricouri personalizate ar trebui să porți zilnic dacă vrei să fi echidistant? Huo! nației care cârcotași și lași, de obraznici și perverși, de hoți și puturoși... (aici încape și ‘hai sictir!)
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
nr. 2444, 28.01.2001). Tipice limbajului infantil contemporan sînt substantivele nene și tanti folosite ca termeni nu doar de adresare, ci și de desemnare a unui bărbat, respectiv a unei femei necunoscute. Uzul e ușor de verificat în texte jurnalistice, de pildă în replica atribuită într-un reportaj unei fetițe de 12 ani: "O tanti mi-a dat 100 de mii de lei" (EZ 2727, 2001, 15). în afara limbajului infantil, cei doi termeni transmit o ingenuitate mimată ironic: "E frumoasă
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
concentrată în cîteva rînduri și într-o grilă în articolul bodyguard. Un text-sinteză avertizează asupra faptului că în genere cuvîntul are, în limbile în care a pătruns, o poziție marginală, conceptul fiind acoperit de termeni nativi; că apare în limbajul jurnalistic, adesea cu conotații negative. Graficul care ilustrează articolul transmite foarte direct o informație izbitoare: cuvîntul este puternic integrat doar în trei din cele 16 limbi: în română, bulgară și rusă ! Apare cu grade intermediare de adaptare în limbile germanice, în
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
Rodica Zafiu În prezent, se vorbește și se scrie tot mai mult despre droguri: în diferite contexte (cronică senzațională, reportaje, analize sociologice sau medicale) și în varii registre de limbaj (standard, științific sau familiar-argotic). Discursul jurnalistic rămîne totuși unul destul de sumar, repetitiv, vehiculînd o informație minimală în raport cu amploarea fenomenului. Din păcate, nici instrumentele lexicografice nu sînt în acest caz de mare ajutor cititorilor: dicționarele noastre generale nu reușesc totdeauna să țină pasul cu realitatea limbii actuale
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
Antidrog" (EZ 3068, 2002, 3), "personaje de drogomani" (România literară, 17, 2000, 19). Apar însă permanent și alți termeni, inovațiile și calcurile fiind ușor de produs mai ales cu ajutorul elementului drogo-: "Help-line pentru (...) drogo-dependență" (EZ 2886, 2001, 16). în limbajul jurnalistic actual, termenul curent droguri alternează, în cursul aceluiași articol, pentru evitarea repetițiilor, cu stupefiante sau cu alte sinonime parțiale (narcotice, halucinogene): "Liceele în care se consumă droguri"; "distribuitorii de stupefiante"; "halucinogenele sunt vîndute în perimetrele apropiate unităților de învățămînt" (Libertatea
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
și consumatori", EZ, 3068, 2002, 3), ca și denumiri de droguri mai noi, neînregistrate de DEX (ecstasy: "drogul sintetic numit ecstasy", EZ 3055, 2002, 5) etc. în plus, o serie de termeni argotici (reprezentînd uneori traduceri, calcuri) intră în uzul jurnalistic mai larg; cel mai cunoscut este iarbă: "erau trei kilograme de iarbă, calitatea întîi, de la ruși" (AC 42, 1998, 3); "mirosul dulceag-amărui al țigărilor cu "iarbă""; ""iarba" sînt țigările cu marijuana" (EZ 1654, 1997, 5), la care se pot adăuga
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
ce e incompatibilă cu respectiva reputație. Totuși, nedumerirea constantă suscitată de această absență nu contracarează total impactul unui umor absurd, care nu ar fi atât de amar savurat, dacă nu s-ar apropia atât de mult de o cotidiană realitate "jurnalistică". Ioan Buduca, Noua Atlantidă, București Editura Albatros, 2002, 118 pag., f.p.
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
de vreme. Dar tot atât de clar e și faptul că în ansamblul de variante regionale și stilistice ale limbii române cele vorbite în Moldova au anumite trăsături caracteristice - mai mult sau mai puțin pronunțate, în funcție de gradul de standardizare (diferit în limbajul jurnalistic, în cel științific, în literatură sau în oralitatea familiară). Mai multe sau mai puține, diferențele lingvistice dintre româna vorbită la București, la Cluj, la Iași, în diaspora, în Republica Moldova, în Banatul sîrbesc etc. provin din diferențe istorice și culturale, din
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
fac cîteva observații care, evident, nu au pretenția de a substitui o cercetare serioasă și riguroasă - ci doar intenția de a semnala unele caracteristici ale fenomenului. Ceea ce se observă la o primă parcurgere a unui număr mai mare de texte - jurnalistice, politice, literare - e oarecum previzibil: limba literară, îngrijită, rămâne de obicei nelocalizabilă, corespunzînd perfect (cu excepția unor calcuri sau a unor rare opțiuni lexicale regionale sau/și arhaizante) celei din texte similare publicate în România. Nota particulară - cea interesantă pentru lingvist
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
acestei utilizări, viitorul anterior e adesea substituit în vorbire fie de viitorul I ("îi vor telefona după ce va ieși din sală"), fie pur și simplu de prezent ("o să-i vorbesc după ce termină de scris"). Se întîmplă totuși ca în limbajul jurnalistic actual să apară din cînd în cînd forme de viitor anterior: cu inerenta prețiozitate a formulării, adesea chiar în construcții ambigue și discutabile. Un exemplu relativ recent e absolut corect, dar atrage atenția asupra faptului că acțiunea posterioară nu trebuie
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
e cazul citatului "La ora la care dumneavoastră citiți ziarul, artistul va fi și părăsit România" (România liberă = RL 1236, 1994, 2). Forma citiți e nu atît un prezent cu valoare de viitor, cît una dintre strategiile prin care scriitura jurnalistică creează sentimentul actualității maxime și reduce distanța dintre timpul redactării și timpul lecturii: fiind un prezent autentic pentru cititor, dar un viitor pentru ziarist. Trecerea de la perspectiva cititorului (prezentul citiți) la cea a autorului textului (viitorul anterior va fi părăsit
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
roman din categoria "lumea într-o zi" (sau, mai bine zis, "un roman de o noapte"): se cunoaște că autorul Panos Ioannidis are școala de ziaristică și abilitatea simbolului individual, ori aceea a abordării simbolurilor în sistem de parabolă. Limbajul jurnalistic dă credibilitate de reportaj, perdeaua de simboluri dă trăinicie, durată, perspectivă. Ciprul e deja împărțit." Linia verde" care desparte populația greacă de cea turcă e deja supravegheată de căștile albastre /evenimentele se petrec după 1974/ , numită involuntar ironic "strada libertății
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
vorbitori cu destulă dezinvoltură (ca o unitate morfologică): "nu împărtașesc (...) conceptul de relativism pentru adevăr, political correctness-ul care desființează morala" (FRL - 11.03.2002). Pentru a discuta semantica și pragmatica folosirilor actuale, citatele cele mai la îndemînă sînt tot cele jurnalistice și/sau din Internet. Nu totdeauna îmbinările au sensul care ne interesează: politic corect poate însemna "just, adecvat din punct de vedere al logicii politice": interviu "este un lucru moral și politic corect ca alianța șNATOȚ să continue spre extindere
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
Rodica Zafiu Între experimentele poetice ale lui Șerban Foarță - holorime, "placă (puțin) defectă", comentarii la tablouri, texte pentru Phoenix, versificare latină, arhaizare balcanică, limbaj caragialesc și atîtea altele - apăruse deja, în ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
ocupăm combinația de limbaje e cu totul nouă: mai curînd decît șocul cotidianului (important pentru imaginarul suprarealist) contează tocmai manierismul, pasiunea formei, simțul versificației; autorul nu mizează pe noutatea ideii, ci pe prelucrarea ei. Colajul de titluri sau de texte jurnalistice (a căror autenticitate e dovedită fotografic în volum) aduce surpriza juxtapunerii unei diversități de limbaje și situații, dar dovedește mai ales arta de a le compune, de a contrapune, de a rima, de a alterna și chiar de a evada
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
mari" ai culturii europene actuale, de la Herta Muller la Allain Robbe Grillet, de la Aglaja Veteranyi la Sorin Alexandrescu și Nicolae Balotă, de la Ismail Kadare la Francois Furet și Mario Vargas Llosa. Se poate spune că Rodica Binder transformă o specie jurnalistică în ceva mai important, în urmă de viață, perspectivă și unghi de refracție pentru niște biografii îndeobște mai puțin comune, precum cele de scriitori. Fiecare dintre interviuri e precedat de o schiță biobibliografică oferind cititorului un maximum de informație bine
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Rousset, Phillipe Sollers, Starobinski, Todorov, adică toată crema gândirii '68, la o cafea de după-amiază. La fel ca în volumul Rodicăi Binder, discuțiile sunt precedate de un scurt excurs în opera interlocutorului (și poate că aici apare diferența dintre interviul jurnalistic, simplu, și cel de literat, erudit, rotund, cu bază teoretică a discuțiilor, lecturi preliminare și concluzii de rafinament.) Baza ideatică a convorbirilor acoperă tot spectrul cultural actual, de la fenomenul televiziunii la politică, de la muzica simfonică la critica literară. Mărturisesc că
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
individuale și de grup? Cercetînd în arhiva electronică a Evenimentului zilei, găsim 901 de ocurențe pentru adesea, 582 pentru deseori, 317 pentru adeseori; frecvența zdrobitoare o atinge însă locuțiunea de multe ori - cu 20.257 de prezențe (normale pentru limbajul jurnalistic, apropiat de cel standard și colocvial). Sînt însă autori care folosesc aproape întotdeauna una din forme: în compendiul Istoriei literaturii române..., Călinescu utilizează de 15 ori adesea și nici o dată deseori. Preferința pentru adesea se constată și la unii eseiști
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]