53 matches
-
îngroparea... Lângă-un străbun de veacuri frânt , Al cărui nume-l știe țară , În piatră i-au săpat mormânt Prințesei tinere ,Tamara . Străbunul lui Gudal , cândva , Tâlhar în locurile-aceste , Cu ascunzișul printre crește , Dar ros de boală , suferință , Biserica a juruit Să facă, -n semn de pocăința , Pe culmea-naltă de granit , Pe unde vulturii s-adună , Și doar furtunile detuna ; Sus pe Kazbek din lespezi groase Dura lăcaș de ruga , deci ... În el truditele lui oase Aflară liniștea de veci
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
mor într-astă lege! Că sînt a Lui, Tu, Fiului Tău, spune: Îndure-se de multele-mi greșele. Dă-mi, Tu, ca Ighiptencii, iertăciune, Mă curată cum El de pătimi rele Pre Teofil s-au milostit să-l spele, Cel juruit cu-al iadurilor hau. Păzește-mă, Fecioara, de Cel Rău Căci rod preasfînt au vrednicit să lege Și fără stricăciune trupul Tău... Să viețui voi?, să mor într-astă lege! Bătînă sînt, muiere nevoiașa, Nimic nu știu, nici dslușire líteri
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
s-a prezentat drept fratele reclamantei în cazul lui Dominique Strauss-Kahn a recunoscut, joi, că nu este decât un prieten al cameristei care îl acuză de agresiune sexuală pe fostul director al Fondului Monetar Internațional. Una dintre teoriile conspitației din jurui acestui caz de agresiune sexuală cu implicații planetare are o explicație banală. Camerista ar fi fost un fel de „tratament special“, tolerat de conducerea hotelului. Iar la un moment dat între cei doi au apărut neînțelegeri, ori cu privire la preț, ori
De Ce e credibilă TEORIA CONSPIRAŢIEI din jurul cazului Dominique Strauss-Kahn () [Corola-journal/Journalistic/60538_a_61863]
-
regatul României, asemenea valurilor mării de orcan, pe când a pronunțat această sentință, din orice punct de privire detestabilă, iar după o noapte de repaos, după un somn liniștit îi va fi părut rău de ceea ce a zis, întocmai cum se juruia că-i pare rău c-a fost nedrept față de Cuza, domnitorul României, și că s-a încrezut în cuvântul de onoare al lui Strussberg”. Ideea inculcată de autor este aceea că I.C. Brătianu ar fi trebuit să facă mai mult
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
oghihnească acolo unghi sâ aflâ. - Chine mai șchie che îi vor dărui la noapchi ursâtoarili și fechei voastri? mai spuse cu neîncredere bătrâna moașă. Așa s-ar zâci, că în prima noapchi ghi la nașcherea unui prunc, vin ursâtoarili sâ-i juruiască șâ sâ-i orânduiascâ tot restul viețâ. - Chine mai creghi șâ-n toachi daravelili aschea băbești, măi femei? Vom vide noi pischi ani ci va mai chi, dacă va chi cheva! Dar acestea nu le vor mai afla părinții fetei. Peste patru
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
acru „de potroace”, dat spre dimineață, să se trezească lumea, fiindcă toată petrecerea era apreciată după câtă băutură dădea gazda. Mesenii dădeau daruri mirilor: obiecte de gospodărie, cereale, vite, apoi totul sau aproape totul, s-a convertit în bani. Se „juruia” o juncă, o oaie, două, un sacă de grâu etc., unii se țineau de cuvânt, alții uitau sau se revanșau la cumetrie și cu alte ocazii. La spartul nunții, buchetul miresei era aruncat în ceata tinerilor nuntașii și care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Zmeul, o ispiti, țesându-i curcubeul ca nadă. Și-a răpit-o fără milă. O ține în castel în vârf de munte, cu porțile în fiare ferecate și paznici doar dihănii blestemate, pe nepoftiți degrabă să-i înfrunte. S-a juruit hidoasa creatură balaurul și veste-a dat în țară, ca peste ani să-i fie soțioară, Zăpadă-Albă, frageda făptură. Acum e un copil, dar o așteaptă păzind-o pân-o fi să crească mare, fecioara cea mai mândră de sub soare
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
Vis, Stea căzând, ce s-a-nălțat Într-un crug înmiresmat. Mă jelesc și nu în van, Neamului, al meu liman. Eu mă tângui, mă jelesc Pentru neamul românesc. Mi-am găsit în el alean, Neamul meu basarabean. Eu pe cruce-oi jurui Că în veci l-oi pomeni. Plânge satul Pererita, Plânge iarbă, vestejita, Plânge iarbă, înghețată, Ca Grigore-n cer plecat-a. Plânge piatră, plânge râul Și de jale plânge grâul. La Lipcani e doliu greu, Plânge-ntregul neam al meu
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
gheare-n lacrimarul dintre oase... Năuce clipe, văduve de hâr, Vor rătăci prin iarnă căpcăună... Tăcerea, o vioară fără struna, În pragul serii suspina-va rar... O herghelie fără de căpestre, La poarta pietrei, ultimul colind Îl va rosti pe stele, juruind, Însemnul inimii buestre... Tot mai adânc, pocnirile de bice Se vor ascunde-n lira lui Orfeu, Ostatic orb te-oi aștepta mereu Să ne trăim în vis, Euridice! Nicoleta Milea Referință Bibliografica: Golgotă nouă / Nicoleta Milea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
GOLGOTĂ NOUĂ de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365544_a_366873]
-
seama că iarăși fuseseră înșelate. Dar poporul lui Kete, fermecat de sare, takawt și epsom a uitat de vorbele Minonei și i-a lăsat pe străini să se apropie. Și atunci, spiritele Abiku, aflând numaidecât vicleșugul poporului Kete, și-au juruit să se răzbune. Cum ieșeau din orașul cetate oamenii erau atacați de spiritele rele ale pustiului și oriunde se duceau nu mai aveau scăpare. Nisipul le intra în gură, în ochii și-n urechi, apoi le mistuia măruntaiele. Doar negustorilor
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
mele, cea fără de minte și fără de crez. Vă voi face părtași neînchipuitelor sentimente. Vă veți cutremura și veți fi martori întru neodihna simțirii. La nașterea și renașterea silabelor veți asista. Nu și la moartea sfiirii. Tăcute fi-vor toate și juruite sub imn de nescris!” Ce urmează să însemne Evanghelia Tăcerii pentru cititor, suntem încredințați: „O imensă grădină va fi Evanghelia Tăcerii. Și slovele- închisori ale gândului nerostit! Etern deținut al Melanholiei mă așez să tac! Biserica din stele mă rabdă
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
săracă își plânge-n vertebre adânci rădăcini Durerea înaltă cât ceru* de-albastră pădurea din mine-i plecată-n suspin. Pădurea din mine își frânge copacii de dor și de jale, de frunze în vânt Și-i pleacă departe când jurui ortacii în scrâșnet de drujbe pe trailere plâng, . Pădurea din mine-i înaltă și verde își poartă în frunze dorul sihastru Și-i lacrimă ruptă când nimeni n-o vede pădurea din mine tânjește albastru. (Getuța Zecheru) Referință Bibliografică: Pădurea
PĂDUREA DIN MINE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340099_a_341428]
-
arată că jertfa sa este totuși insuficientă și că trebuie urcat cu mult mai sus, pe piscul filocalic, spre comuniunea deplină a sufletului cu Dumnezeu, cu Fecioara Maria, cu Martirii și Sfinții Neamului, unde strălucește aura ortodoxă ce răspândește în jurui și la mari distanțe chipul integral al creștinismului real. Numai așa Răsăritul acestui Neam falnic, drept și viteaz, cu chemarea Zorilor aurii și azurul înmiresmat al cântării liturgice pogoară Taina proniatoare ce înmugurește trăirea lăuntrică, deschizându-se asupra lumii ca
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
oghihnească acolo unghi sâ aflâ. - Chine mai șchie che îi vor dărui la noapchi ursâtoarili și fechei voastri? mai spuse cu neîncredere bătrâna moașă. Așa s-ar zâci, că în prima noapchi ghi la nașcherea unui prunc, vin ursâtoarili sâ-i juruiască șâ sâ-i orânduiascâ tot restul viețâ. - Chine mai creghi șâ-n toachi daravelili aschea băbești, măi femei? Vom vide noi pischi ani ci va mai chi, dacă va chi cheva! Dar acestea nu le vor mai afla părinții fetei. Peste patru
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
săracă își plânge-n vertebre adânci rădăcini Durerea înaltă cât ceru* de-albastră pădurea din mine-i plecată-n suspin. Pădurea din mine își frânge copacii de dor și de jale, de frunze în vânt Și-i pleacă departe când jurui ortacii în scrâșnet de drujbe pe trailere plâng, . Pădurea din mine-i înaltă și verde își poartă în frunze dorul sihastru Și-i lacrimă ruptă când nimeni n-o vede pădurea din mine tânjește albastru. (Getuța Zecheru) Citește mai mult
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
mult Pădurea din mine e-atât de săracăîși plânge-n vertebre adânci rădăciniDurerea înaltă cât ceru* de-albastrăpădurea din mine-i plecată-n suspin.Pădurea din mine își frânge copaciide dor și de jale, de frunze în vântși-i pleacă departe când jurui ortaciiîn scrâșnet de drujbe pe trailere plâng,Pădurea din mine-i înaltă și verdeîși poartă în frunze dorul sihastruși-i lacrimă ruptă când nimeni n-o vedepădurea din mine tânjește albastru.(Getuța Zecheru)... IX. DE-I EGAL, EGAL SĂ FIE - PAMFLET
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
oferit cuvânt de salut și prezentare spre sfârșitul liturghiei, după care am fost invitați la Primărie, fiind așteptați de viceprimarul Dl. Vasile Dumitru. La acest om am observat o înfățișare plină de demnitate și bunătate, o fată care luminează în jurui și o privire dârza, dar bunăvoitoare, caldă, care te face să crezi, ca acest om nu poate să facă cuiva vre-un rău... Așa l-am cunoscut la prima vedere și tot așa ne-a petrecut la sfarsitul misiunii noastre
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
ținându-l toropit în genunchi... Al lui Bogatu’ împărți ordine gealaților cum că nimeni nu urma să plece în noaptea aia acasă, ci trebuiau să stea de veghe, să nu scape sărăntocul de pe arie. Să fie lăsat numai dacă se juruia de față cu toată lumea că a doua zi urma să semneze hârtia prin care își dădea lotul. Dacă nu, să fie ars și împuns... ori ținut zălog în mijlocul ariei!... Pe măsură ce noaptea se așeza liniștită peste împietrirea omului și peste nebunia
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
o ivise lumii, dar împăcată că-i împărtășise o taină omului său. Cu șoapta ultimei clipe de suflu, i se destăinuise că făcuse un legământ cu meșterița satului. Aceea îi dresese farmece să prindă plod. Ca preț pentru asta, femeia juruise farmazoanei fata ce dorea să aibă. Iar băboaia făcuse din ea Fata Pădurii. Când terminase spovedania, lehuza închisese ochii. Îndurerat, pădurarul grijise de sufletul femeii, uitând în timp destăinuirea ei. Și-o aminti târziu, când Natalia, de-acum măricică, alerga
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
mele, cea fără de minte și fără de crez. Vă voi face părtași neînchipuitelor sentimente. Vă veți cutremura și veți fi martori întru neodihna simțirii. La nașterea și renașterea silabelor veți asista. Nu și la moartea sfiirii. Tăcute fi-vor toate și juruite sub imn de nescris!” Ce urmează să însemne Evanghelia Tăcerii pentru cititor, suntem încredințați: „O imensă grădină va fi Evanghelia Tăcerii. Și slovele - închisori ale gândului nerostit! Etern deținut al Melanholiei mă așez să tac! Biserica din stele mă rabdă
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Zmeul, o ispiti, țesându-i curcubeul ca nadă. Și-a răpit-o fără milă. O ține în castel în vârf de munte, cu porțile în fiare ferecate și paznici doar dihănii blestemate, pe nepoftiți degrabă să-i înfrunte. S-a juruit hidoasa creatură balaurul și veste-a dat în țară, ca peste ani să-i fie soțioară, Zăpadă-Albă, frageda făptură. Acum e un copil, dar o așteaptă păzind-o pân-o fi să crească mare, fecioara cea mai mândră de sub soare
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
împlinirea exigințelor bisericești ce i se propuneau, pe care le și întări în mod dăinuitor prin anume hrisov. În ființa de față a episcopului de Fermo, care era legat apostolic, anume Filip, apoi a tuturor demnitarilor bisericești și mireni, regele jurui pe Evanghelie îndatorirea sa apodictică nu numai de a păstra întregi drepturile și libertățile bisericei catolice în cuprinsul regatului său, ci de-a și converti pe cumani la această biserică și în fine se legă ca, în toate țările principale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și bulgari se restabilesc. Reîmpăcarea lui Asan n-a fost decât pe dinafară, nu însă adânc înlăuntrul lui, nici fără de excepție; în fundul inimei sale mai păstra oarecare gelozie contra romeilor și o neînvinsă neîncredere; deci nu se ținu de tratatele juruite cu o conștiință atât de mare încît să nu-și permită de a devia de la ele pentru mic câștig, prin abateri pospăite diplomaticește; de ochii lumei însă, și în aparență, el cultiva cu tot dinadinsul amiciția și legătura și se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rege. Intimidat de biruința regelui maghiar Ludovic I (cel Mare) asupra sașilor rebeli din Ardeal, captivat de evlavia acestuia, se simți determinat de a abate cu binele amenințătoarea invazie. Se supuse regelui, îl întîmpină la margine, îngenunchie înainte-i, îi jurui credință neclintită și ascultare nestrămutată ca unui suveran al său și se îndatori a plăti tribut pe fiecare an. Spre închinare solemnă aduse daruri splendide, prezenturi strălucite și pietre scumpe, pe care le hărăzi cu îmbelșugare regelui și coroanei Sf.
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu oastea sa de căpetenie și nici avea de gând să primească vro bătălie. Totuși, convins de superioritatea puterii ungurești, Vlad se supuse în sfârșit, prestă omagiu regelui Ludovic ca unui domn al său natural (Domino nostro naturali) și-i jurui atât regelui cât și coroanei Ungariei fidelitate nestrămutată. Curând după asta crezu că poate solicita de la rege să confirme o danie pe care o făcuse el unei rude a lui, anume Ladislaus Dobka. În hrisovul dat în această privire el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]