229 matches
-
primul rând, că obiectul art. 8 este în principal acela de a proteja persoanele particulare împotriva ingerinței arbitrare a autorităților publice, obligând statul să se abțină de la asemenea ingerințe. Într-un astfel de context, trebuie să se țină seama de justul echilibrul care trebuie păstrat între interesul general și interesele persoanei în cauză. Marja de apreciere a statului este mai amplă în cazul în care se impune păstrarea unui echilibru just între interese private și publice concurente sau între diverse drepturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262599_a_263928]
-
De asemenea, Curtea observă că în jurisprudența Curții de la Strasbourg s-a statuat că statul, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui "just echilibru" între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50). 28. Mai mult, Curtea Constituțională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267610_a_268939]
-
a ajutoarelor în discuție, erau abrogate, Curtea apreciază că ingerința era prevăzută de lege - în speță Ordonanța nr. 73/1999 -, așa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1. 50. De asemenea, Curtea trebuie să analizeze dacă s-a menținut un "just echilibru" între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului. Preocuparea de a instaura acest echilibru se reflectă în structura întregului articol 1, inclusiv în cel de-al doilea alineat; în consecință, trebuie să existe un raport rezonabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190503_a_191832]
-
dreptului la un proces echitabil, deoarece lipsește de efect hotărârile judecătorești de suspendare a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 sau de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu. În plus, nu se mai poate vorbi de existența unui "just echilibru între părțile în proces" de vreme ce Guvernul, care este parte în proces, a reglementat situația juridică ce a dat naștere litigiilor privind dreptul la pensie. De asemenea, este limitată posibilitatea justițiabililor de a se adresa direct instanțelor de contencios administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242134_a_243463]
-
împotriva României, nr. 16.382/03, pct. 39, 4 noiembrie 2008). 39. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că utilizarea recursului extraordinar ca un apel mascat și anularea Hotărârii definitive din 7 octombrie 2003 au adus atingere justului echilibrul între interesele individului și necesitatea de a garanta eficacitatea justiției penale, nerespectând exigențele unui proces echitabil (Bujnița, pct. 23 în fine, Radchikov, pct. 52, și Savinski, pct. 25, hotărâri citate anterior). În consecință, a fost încălcat art. 6 § 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232807_a_234136]
-
este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui "just echilibru" între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului, (a se vedea Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50). Or, astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261727_a_263056]
-
2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României) a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui "just echilibru" între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului. Or, limitarea până la anihilare a dreptului de a executa silit o hotărâre judecătorească nu asigură în niciun fel justul echilibru între cele două valori deopotrivă protejate. Mai mult
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261727_a_263056]
-
lor către S.R. constituia o ingerință în exercitarea dreptului reclamanților la respectarea bunurilor acestora. 36. Pentru a fi compatibilă cu norma generală stabilită în prima teză a primului paragraf al art. 1, o astfel de ingerință trebuie să păstreze un "just echilibru" între cerințele interesului general al comunității și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Sporrong și Lonnroth împotriva Suediei, 23 septembrie 1982, pct. 69, seria A nr. 52). În plus, chestiunea păstrării unui echilibru just
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268162_a_269491]
-
admisibilitate a exercitării unei căi de atac, iar, pe de altă parte, cu convertirea acestui drept într-o obligație, ceea ce afectează însăși substanța dreptului la apărare. Astfel, se reliefează faptul că obligația legală impusă este disproporționată, de natură să rupă justul echilibrul ce trebuie să existe între preocuparea legitimă de asigurare a accesului liber la justiție și exercitarea dreptului la apărare. 17. Având în vedere art. 6 par. 3 lit. c) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
În plus, orice ingerință în exercitarea unui drept sau a unei libertăți recunoscute de Convenție trebuie să urmărească un scop legitim. De asemenea, în cauzele care presupun o obligație pozitivă, trebuie să existe o justificare legitimă pentru inacțiunea statului. Principiul "justului echilibru", inerent însuși art. 1 din Protocolul nr. 1, presupune existența unui interes general al comunității. Datorită unei cunoașteri directe a societății lor și a nevoilor acesteia, autoritățile naționale sunt, în principiu, mai bine plasate decât judecătorul internațional pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227466_a_228795]
-
pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României (Cererea nr. 57.265/08), paragraful 47]. Totodată, astfel cum a statuat și instanța europeană, o măsură care reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să păstreze un "echilibru just" între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat de orice măsură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254687_a_256016]
-
a fi compatibilă cu regula generală menționată în prima propoziție a primului paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în lumina căruia trebuie interpretat cel de-al doilea paragraf, o astfel de ingerință trebuie să mențină un "just echilibru" între necesitățile interesului general al comunității și cerințele cu privire la protecția drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Sporrong și Lonnroth împotriva Suediei, Hotărârea din 23 septembrie 1982, Seria A nr. 52, pag. 26, paragraful 69). În plus, chestiunea cu privire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
necesitățile interesului general al comunității și cerințele cu privire la protecția drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Sporrong și Lonnroth împotriva Suediei, Hotărârea din 23 septembrie 1982, Seria A nr. 52, pag. 26, paragraful 69). În plus, chestiunea cu privire la menținerea unui just echilibru "devine relevantă numai dacă s-a stabilit că ingerința respectivă satisface cerința de legalitate și nu a fost arbitrară" (a se vedea iatridis împotriva Greciei [MC], Cererea nr. 31.107/96, paragraful 58, CEDO 1999-II, și Beyeler împotriva Italiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
la imposibilitatea punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești amintite. 2. Prin lipsirea de efect a unor hotărâri judecătorești, actul normativ criticat aduce atingere, totodată, și dreptului la un proces echitabil. În plus, nu se mai poate vorbi despre existența unui "just echilibru între părțile în proces" de vreme ce Guvernul, care este parte în proces, a reglementat situația juridică ce a dat naștere litigiilor privind dreptul la pensie. De asemenea, este limitată posibilitatea justițiabililor de a se adresa direct instanțelor de contencios administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243993_a_245322]
-
obligația de a înapoia celei de a doua avantajul pe care l-a obținut în dauna ei. Legea, mai exact Codul civil, nu conține o reglementare de principiu a îmbogățirii fără justă cauză, cunoscută și sub denumirea de îmbogățire fără just temei, dar există mai multe aplicații ale acestui fapt juridic licit, ca izvor de obligații, și anume art. 484, 493, 494, 997, 1618 sau 1691 din Codul civil. Astfel că, ori de câte ori pretenția reclamantului nu se regăsește într-una din aplicațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236346_a_237675]
-
125/04, 19.475/04, 19.490/04, 19.495/04, 19.497/04, 24.729/04, 171/05 și 2.041/05, § 92, 25 octombrie 2011). 22. În consecință, mai rămâne de stabilit dacă s-a realizat un "echilibru just" între cerințele interesului general al populației și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului, știut fiind că nu se realizează echilibrul necesar dacă persoana în cauză are de suportat o sarcină individuală și excesivă (a se vedea, printre multe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241400_a_242729]
-
în Cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat că, în ipoteza în care contactele cu părinții ar risca să amenințe aceste interese superioare ale copilului, autoritățile naționale au îndatorirea de a veghea la asigurarea unui "just echilibru" între toate interesele prezente. Mai mult, prin Hotărârea din 8 iulie 2003, pronunțată în Cauza Sahin împotriva Germaniei, aceeași instanță a reținut că jurisdicțiile naționale pot chiar să refuze acordarea dreptului la vizitarea copilului, atunci când intervin motive pertinente, cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232417_a_233746]
-
procedură este prevăzută de Codul de procedură penală. 102. Conform jurisprudenței bine stabilite a Curții, al doilea alineat al art. 1 trebuie interpretat prin prisma principiului enunțat în prima frază a articolului. Prin urmare, orice ingerință trebuie să mențină un "just echilibru" între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale persoanei. Preocuparea pentru asigurarea acestui echilibru se reflectă în structura art. 1 în întregime, inclusiv în cel de-al doilea alineat al său; prin urmare, trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204930_a_206259]
-
că acestea sunt neconstituționale, deoarece, în cazul desființării contractului de privatizare, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului reține de la cumpărător toate sumele achitate de acesta în contul contractului, iar obligarea la plata daunelor interese și dividendelor neîncasate reprezintă o îmbogățire fără just temei, deoarece aceasta și-a recuperat pachetul de acțiuni prin anularea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni. Tribunalul București - Secția a VI-a comercială și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, pe de-o parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189101_a_190430]
-
161. Totuși, Curtea amintește că trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijlocul folosit și scopul urmărit prin măsurile eventual aplicate de stat, inclusiv cele destinate controlării folosirii proprietății individuale. Această cerință se exprimă în noțiunea de "echilibru just" între imperativele interesului general al comunității, pe de o parte, și exigențele apărării drepturilor fundamentale ale omului, pe de altă parte (Smirnov, citată anterior, pct. 57). Pe de altă parte, în ciuda faptului că art. 1 din Protocolul nr. 1 nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
legea națională a instituit un mecanism care îi permite reclamantului să solicite restituirea acestora, în speță, acest mecanism nu a fost eficace. 163. Ținând seama de cele de mai sus, Curtea constată că autoritățile naționale nu au menținut un "echilibru just" între imperativele interesului general și exigențele apărării dreptului reclamantului la respectarea bunurilor sale. În consecință, a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. IX. Cu privire la celelalte încălcări invocate 164. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
și completările ulterioare]. În consecință, intimatele consideră că procentele nu se aplică la totalitatea veniturilor obținute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare, ci la acea parte a veniturilor, corespunzătoare ponderii utilizării, în caz contrar ajungându-se la o îmbogățire fără just temei, atâta vreme cât la realizarea veniturilor brute contribuie și alte emisiuni și programe decât cele care utilizează opere muzicale. Acceptarea sistemului de calcul propus de UCMR-ADA ar conduce la epuizarea plafonului maxim de 10% prevăzut de lege, anulându-se tocmai criteriul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169252_a_170581]
-
că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui "just echilibru" între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50). Astfel, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269301_a_270630]
-
contribuții, s-a stabilit că natura taxelor și a altor contribuții nu trebuie să fie discriminatorie, iar statele au o largă marjă de apreciere în stabilirea și colectarea lor. Totodată, Comisia a stabilit că statele trebuie "să realizeze un "echilibru just" între cerințele interesului general al comunității și cele ale protecției drepturilor fundamentale ale cetățenilor, precum și un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele folosite". În consecință, obligarea unei persoane la plata unei taxe nu este contrară dreptului la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201011_a_202340]
-
interesului general", ci și să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit prin orice măsură aplicată de stat, inclusiv măsurile destinate să reglementeze folosința bunurilor unui individ. Tocmai acest lucru este exprimat de noțiunea de "just echilibru" ce trebuie păstrat între cerințele interesului general al comunității și imperativele de apărare a drepturilor fundamentale ale omului. În cauzele legate de funcționarea unei legislații de amploare privind locuințele, această apreciere poate să se refere nu numai la întinderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206371_a_207700]