856 matches
-
de incompatibilități și interdicții, respectiv a conflictului de interese. Pentru magistrați până și aparența este o valoare de sine-stătătoare: nu e de ajuns ca acela care ia decizia să fie imparțial, ci el trebuie să fie și perceput astfel de justițiabil. Independența este o caracteristică externă și presupune ca agenții publici să fie capabili a instrumenta cazurile În absența presiunilor și influențelor de orice fel, fie că acestea ar veni din partea celorlalte puteri, fie că acestea ar veni din partea șefilor ierarhici
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
avocaților față de Ministerul Justiției, profesia și-a pierdut ultimele rămășițe de independență. Atunci s-au stabilit tarifele de onorarii obligatorii pe care instanța de judecată trebuia să le verifice. De asemenea, au apărut fișele de angajament, ce cuprindeau date despre justițiabil, cauză, onorariu, sumele încasate, activitatea depusă și care trebuiau semnate de către directorul biroului, casier și avocat. După 1955, a început să se țină o evidență a cauzelor în care figurau ca justițiabili cetățeni sovietici. În apărarea acestora erau desemnați avocați
Agenda2005-06-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283349_a_284678]
-
el nu există decît forme ale puterii personale care îi îngăduie să atace pe cine vrea, fără a avea nimic de pătimit din acest motiv. Luat la bani mărunți, justițiarul are nenumărate puncte slabe care îl aduc în situația de justițiabil, iar reputația partidului său, de făcător al dreptății la guvernare, dacă n-ar fi fost PDSR-ul, intră într-un conflict previzibil cu legea însăși. Și asta din pricina că PRM-ul nu mai lucrează cu faptele prezentului, ci se mulțumește
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
legii și bunele moravuri și Îl Încorporează În dispozitivul unei hotărâri judecătorești de expedient, fără a putea schimba conținutul Înțelegerii ; eventual când nu este de acord cu el Îl respinge, cu posibilitatea părților de a-l ataca la tribunal. Mulți justițiabili, influențați fiind de unii avocați, ce nu sunt și mediatori, judecă În mod simplist, susținând că nu văd rațiunea pentru care trebuie să apeleze la serviciile unui mediator În condițiile când În instanță ca și la notar se pot Înțelege
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
pentru soluționarea acestor probleme conflictuale. Astăzi, însă, după ce medierea și avantajele deosebite ale acesteia sunt tot mai bine cunoscute de publicul larg, paralel cu dezavantajele soluționării pe calea instanțelor de judecată a acestor conflicte/litigii, recurgerea la procedura medierii de către justițiabili este în continuă creștere, renunțând tot mai des la serviciile instanțelor de judecată, ale căror soluții nu sunt superioare celor rezultate din aplicarea procedurii de mediere pentru aceleși fapte(conflicteă. 4. Obiectul conflictelor din cadrul asociațiilor de proprietari Obiectul conflictelor/litigiilor
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
rolul său: niciun magistrat nu trebuie sancționat, scrie . Într-un raport întocmit de Direcția pentru Afaceri Europene a CSM, din iulie 2007, pe vremea când Ioana Bogdan conducea Inspecția, se menționa că, din cele 2.500 de memorii transmise de justițiabili, în care era reclamata exercitarea funcției, de către anumiți magistrați, cu rea-credință ori gravă neglijență, doar în 2 cazuri s-a dispus cercetarea disciplinară a 2 judecători. Ambele lucrări au fost însă clasate. Din consilieră lui Morar, judecător în dosarele lui
Cine este judecătorul Ioana Bogdan a cărei recuzare este cerută de Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78665_a_79990]
-
litigiu întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 101/2016. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât, pentru a avea acces la justiție, în virtutea acestora, justițiabilul este pus în situația de a efectua cheltuieli disproporționate față de obiectul pretențiilor. În contextul criticilor de neconstituționalitate sunt prezentate aspecte referitoare la situația particulară a speței, precum și unele ipoteze ce ar decurge din aplicarea textului de lege criticat
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
datoriei derivând din timbrajul datorat în cauză. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia invocă existența unui vid legislativ în ceea ce privește posibilitatea exonerării de la plata taxei judiciare de timbru și a evitării dării în debit a justițiabilului, în condițiile în care dacă se dorește renunțarea la procesul civil, conform art. 406 din Codul de procedură civilă, ca urmare a imposibilității achitării taxei judiciare de timbru, astfel cum a fost stabilită prin cererea de acordare a facilităților de
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
achitării taxei judiciare de timbru, astfel cum a fost stabilită prin cererea de acordare a facilităților de plată a acesteia, acest lucru este imposibil. Autoarea excepției susține, astfel, că ar trebuie să existe un termen procedural, de decădere, în care justițiabilul să aibă posibilitatea de a renunța la cererea de chemare în judecată până la plata primei rate/tranșe din taxa judiciară de timbru, astfel cum a fost eșalonată prin cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, fără
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
atât a modului de timbrare a cererilor, cât și a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru. ... 28. În subsidiar, cu privire la susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate referitoare la inexistența unui termen procedural, de decădere, în care justițiabilul să aibă posibilitatea de a renunța la cererea de chemare în judecată până la plata primei rate/tranșe din taxa judiciară de timbru datorată, Curtea subliniază că aceste aspecte excedează competenței Curții Constituționale care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
raportate la art. 261 alin. (4) din același act normativ, excepție ridicată de Nicodim Eugen Lupea cu ocazia soluționării unei plângeri împotriva unei ordonanțe de clasare. ... 12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia apreciază că dispozițiile criticate nu permit justițiabilului să beneficieze de dreptul de a-i fi comunicate actele de procedură. Susține că nu ar trebui să se prezume că „actele procedurale sunt îndeplinite după trecerea unui anumit termen“. ... 13. Curtea de Apel Brașov - Secția penală apreciază că excepția
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
și nu sunt chemați în fața instanței de judecată să susțină expertiza, instituindu-se o prezumție absolută de legalitate. Totodată, subliniază că laboratoarele interjudețene de expertize criminalistice nu funcționează din lipsă de specialiști, iar expertizele la laboratoare internaționale sunt inaccesibile justițiabilului român. Mai subliniază și necesitatea corelării textelor de lege criticate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală și ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
și că instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor - prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale - și interesul individual al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa [a se vedea în acest sens, Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. ... 12. Astfel, dispozițiile legale criticate creează o evidentă discriminare cu privire la exercitarea căii de atac a recursului în materie civilă între justițiabili în cazul proceselor evaluabile în bani, întrucât o categorie de justițiabili, cei care urmează calea dreptului comun, au dreptul de a formula recurs în situația în care constată nelegalități ale hotărârii instanței de apel, iar cealaltă categorie de justițiabili, cei
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
de legalitate în cazul concret dedus judecății. ... 12. Astfel, dispozițiile legale criticate creează o evidentă discriminare cu privire la exercitarea căii de atac a recursului în materie civilă între justițiabili în cazul proceselor evaluabile în bani, întrucât o categorie de justițiabili, cei care urmează calea dreptului comun, au dreptul de a formula recurs în situația în care constată nelegalități ale hotărârii instanței de apel, iar cealaltă categorie de justițiabili, cei care uzează de procedura prevăzută de art. 1.026 și următoarele din
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
între justițiabili în cazul proceselor evaluabile în bani, întrucât o categorie de justițiabili, cei care urmează calea dreptului comun, au dreptul de a formula recurs în situația în care constată nelegalități ale hotărârii instanței de apel, iar cealaltă categorie de justițiabili, cei care uzează de procedura prevăzută de art. 1.026 și următoarele din Codul de procedură civilă privind cererile de valoare redusă, nu au dreptul de a formula recurs cu privire la hotărârea instanței de apel. ... 13. Se mai arată că
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate asupra fondului cauzei, pentru aceleași categorii de litigii, și anume cererile privind creanțe având ca obiect plata unei sume de bani. Soluția legislativă criticată creează o situație de inegalitate juridică în cadrul aceleiași categorii de justițiabili, valoarea pecuniară a obiectului pricinii neputând fi considerată un criteriu suficient, de natură să asigure o judecată echitabilă, care să conducă la cercetarea și aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunțarea unei soluții definitive și irevocabile. ... 31. Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
în aceste cauze nu poate fi exercitată calea extraordinară a recursului. Cu privire la acest aspect, Curtea a constatat că, în urma Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, ca regulă, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani, justițiabilul are acces la calea de atac a recursului. Astfel, rațiunea adoptării unei asemenea soluții prin decizia antereferită a fost aceea de a deschide accesul la calea recursului pentru cererile evaluabile în bani indiferent de valoarea lor, neputând exista cauze mai
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 19 martie 2009). ... 36. În consecință, Curtea a reținut că exceptarea de la accesul la calea de atac a recursului este dată de faptul că justițiabilul se află într-o procedură de judecată specială față de cea de drept comun, ceea ce se constituie într-un criteriu obiectiv și rațional pentru diferența de tratament a acestuia în raport cu un justițiabil aflat în procedura generală. Totodată
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
este dată de faptul că justițiabilul se află într-o procedură de judecată specială față de cea de drept comun, ceea ce se constituie într-un criteriu obiectiv și rațional pentru diferența de tratament a acestuia în raport cu un justițiabil aflat în procedura generală. Totodată, stabilirea procedurii de judecată speciale nu are un caracter arbitrar, fiind o concretizare a unei necesități de soluționare rapidă și simplificată a unor cereri de un anumit cuantum care reflectă aspecte cotidiene ale vieții sociale
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
instituie și cerința ca legea penală să nu fie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Așadar, legea penală trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
2006, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, întradevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și la cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a arătat că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
a contractelor de achiziție publică prevăzute de legile civile, deoarece textul criticat, prin sfera sa normativă, permite aplicarea în privința contractelor de achiziție publică a sancțiunii nulității cuprinsă în orice act normativ indicat. Prin urmare, textul reprezintă o garanție pentru justițiabil, care are, astfel, deschisă calea acțiunii în justiție în vederea contestării nulității absolute a contractelor de achiziție publică în mod plenar. Totodată, dispozițiile legale criticate au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]