15 matches
-
30,000 până în 1870. Atacuri și legi rasiste explicite au căutat să îndepărteze imigranții chinezi și latino-americani. Mortalitatea imigranților americani era și ea mare: unul din doisprezece forty-nineri murea, întrucât criminalitatea în timpul Goanei după Aur era extraordinar de mare, iar justițiarismul rezultat și-a făcut și el efectul. În plus, mediul înconjurător a avut de suferit întrucât nisipul, praful și substanțele toxice rezultate din operațiunile de prospecție au ucis pești și au distrus habitate. Totuși, Goana după Aur a propulsat California
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
fără sfârșit în jurul acestor personaje care acaparaseră prim-planul scenei culturale. Nu mai conta că mulți dintre ei - T.S. Eliot, Stephen Spender, Cyril Connolly, iar mai târziu William Faulkner, Truman Capote etc. - se declaraseră admiratori înfocați ai romanelor „marlowiene”: un justițiarism strâmb, inflexibil, ranchiunos înlocuiește necesara luciditate a unui autor cu merite necontestate vreodată de cineva. Corespondența lui Chandler arată ce fel de literatură îi place și, mai ales, de ce îl preferă pe enigmaticul Ross Macdonald ultraingenioșilor moderniști din familia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fie respectate toate cerințele conținute de clauza de salvgardare. Macovei a introdus o lege, printr-o ordonanță, pentru instituirea unei agenții speciale anticorupție, specializată pe cazuri de corupție politică la nivel înalt. Parlamentul a blocat imediat ordonanța, acuzând Ministrul de "justițiarism" și revanșism. Și acest moment de criză a fost însă depășit prin intermediul Președintelui Băsescu și a prim-ministrului Tăriceanu, ajungându-se la aprobarea legii, chiar dacă într-o formă cu modificări substanțiale de conținut. Capitolul IV PROMOVAREA RULE OF LAW ÎN
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
mai găseai câte un ziar nedat cu ocârmuirea, ziar în care un jurnalist milos se văicărea degeaba că tu mori cu dreptatea de gât. Mai mult, modelul de succes a fost cel al „funcției fără costuri”, doar cu beneficii. Dacă justițiarismul ar fi dus până în pânzele albe și înșelăciunea scoasă la suprafață în toată goliciunea ei, mă tem că ar trebui să creăm o „regiune penitenciară” înaintea unei „regiuni de dezvoltare”. Asta da, formă supremă de înșelăciune: să poți funcționa adesea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
asta cu pumnul în piept duce inevitabil la ocazionale accese de naționalism smiorcăit (la Păcală Senior, pe tema celor care vînd fabricile noastre și sug tot ce-a mai rămas din țărișoara asta), de nostalgie egalitaristă (tot la Senior), de justițiarism (la Păcală Junior, care declară că votează cu țepeș) și de antiamericanism ( Ne dăm pe mîna lor și pe limba lor... ) ; în fine, duce la ceea ce Saizescu ar numi dimensiunea actuală a filmului, iar eu aș numi dimensiunea lui de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Să revenim la ce discutam mai înainte la faptul că Erica, deși caută război, nu atacă niciodată prima, ci așteaptă să fie atacată. Această cosmetizare a execuțiilor ei lasă filmul vulnerabil la acuzația că ar fi o apologie bronsoniană a justițiarismului paralegal. Iar dacă filmul e o alegorie, atunci devine de două ori mai atacabil, căci, așa cum multă lume s-ar grăbi să amintească, America n-a așteptat ca Irakul să dea el primul. Aceeași multă lume ar sări ca arsă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
înfricoșat de moarte îndărătul fustelor protectoare ale certificatului medical. Mănat de-un demon interior, el nu e capabil să discearnă realitatea de dorințele sale demențiale de putere și bani. Ar fi fost de așteptat ca un astfel de munte al justițiarismului social să ceară să fie primit imediat spre a-și prezenta probele în fața tribunalului, si nu să blesteme că ultima babă de mahala, spumegând de spaimă și tremurând că varga. Perspectiva de a se vedea confruntat cu elucubrațiile pe fundamentul
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
la alta, de la un punct de vedere (să zicem, estetic) la altul (politic, moral, adică extraestetic). În fond, e benefică repunerea în discuție, fie și în sens negativ, a ultimei perioade argheziene de creație, prin prisma oportunismului, devenit marota unui justițiarism anterior oprimat, ulterior cu atât mai răzbunător, și obsesia unui moralism compensatoriu. Biografia și opera lui Tudor Arghezi deschid șansa unor exerciții de aplicație și pentru astfel de cercetări și observații extraestetice, dar nu extraliterare.
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
ei ar avea un competitor puternic în PSD, care nu se va sfii să dezlege câinii naționalismului agresiv, lucru pe care, data trecută, fiind la putere, nu și l-a putut permite. Or, principala victimă ar fi electoratul însetat de "justițiarism național", adică spăimoșii resentimentari care au votat, tradițional, cu Vadim. Rămâne, prin urmare, o singură forță cu adevărat interesată în schimbarea configurației politice: Traian Băsescu însuși (ar mai fi, desigur, partidele rămase în afara Parlamentului, dar, din nefericire pentru ele, nu
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
proza lui Augustin Buzura, D. R. Popescu sau Nicolae Breban. E remarcabil faptul că Vladimir Beșleagă estompează politicul și privilegiază existențialul, atenuează stilul de anchetă judiciară, în care existau roluri clare de anchetatori, martori și victime, pentru a evita clișeele justițiarismului (vinovăția nu e de-o singură parte) și pentru a da astfel câștig de cauză scrutării interioare plutind printre cele mai neliniștitoare incertitudini. Într-o literatură de poeți, cum e cel mai adesea percepută literatura basarabeană, Vladimir Beșleagă consolidează de
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
unde să fie depozitate. Tot ce-am spus în aceste rânduri e simplă recapitulare a lucrurilor despre care presa din România a scris până la sațietate. Emil Constantinescu nu poate invoca necunoașterea lor. Apariția sa, în chip de fecioară depletită a justițiarismului, e doar încă una din ipostazele rizibile ale acestui om care, timp de patru ani, a girat îngenunchierea sistematică și cinică a aspirațiilor celor sacrificați în decembrie 1989. Emil Constantinescu n-a fost învins de Securitate, ci de surparea iluziei
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
cuminte ca mine într-o mizerie ca asta?” Mai puțin fericite sunt articolele în care Cornel Nistorescu îmbracă toga procurorului. Iar de-a dreptul nefericită — ca să cobor în concret — mi s-a părut încercarea de-a institui un fel de „justițiarism preventiv” pornind de la cel mai nepotrivit dintre exemple: Mircea Dinescu. Într-un articol scris cu o acreală care doar la un ardelean poate fi atât de contraproductivă, directorul „Evenimentului zilei” demască un potențial pericol public. Ca patron de gazete, ca
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
acum.) Am trimis, de-o parte și alta, suficiente ghiulele încărcate cu venin pentru ca atunci când ne-am întâlnit prima oară față în față să izbucnim amândoi în râs. Era evident că nici eu nu aveam atât de multă dreptate în "justițiarismul" meu agresiv, după cum el însuși nu era bestia neagră în cerul gurii identificată în textele din "Adevărul" ori în figura încruntată de killer de la televizor. Lucrul care continuă să mă deranjeze e veritabila școală pe care a făcut-o: și
Vă împrieteniți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7840_a_9165]
-
mod cert de lumea satului, F nu ne apare ca un roman țărănesc de felul Moromeților. Deși Tică Dunărințu întreprinde o anchetă pentru aflarea unui adevăr ascuns (cum a fost omorât tatăl său?), romanul nu are un aspect evident de justițiarism, pentru că nimeni nu mai are conștiința valorilor etice (adevărul, dreptatea, onestitatea), decât ca o vagă amintire. Deși deducem că raporturile dintre oameni sunt alterate de noile structuri ale puterii comuniste discreționare, în ofensivă împotriva rezistenței țăranilor la colectivizare, romanul nu
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
multiculturalism, de mentalități. Dar de o revizuire care să țină cont și de acest aspect va putea fi probabil vorba. Și o va face cineva "detașat" de epocă. Cred că o "istorie a compromisurilor" ar fi mai interesantă decât un justițiarism condiționat, tentat să amestece moralul cu esteticul. Puteți face portretul robot al scriitorului român care va lua Premiul Nobel? În ce colț al lumii va fi el rezident în momentul în care s-ar produce (să zicem) evenimentul? Nu-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]