32 matches
-
și îl ascuți și deja morții m-ai sortit primește-mă în sufletu-ți sunt mânz cu spaima de biciuști abia mă-nalț printre murguți și mă-mpoveri, mă-nșei, mă-mpuști primește-mă în sufletu-ți sunt șoim cu spaima de juvăț abia mă-narip și mă muți în cușca ta pe-un vârf de băț primește-mă în sufletu-ți sunt făt cu spaima de avort abia mă-ncuib și mă recruți drept înger nenăscut și mort primește-mă în sufletu-ți sunt
DEDICAȚIE BASARABIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1489422585.html [Corola-blog/BlogPost/362572_a_363901]
-
27 septembrie 2016. M-ai trimis să învăț carte, nu știu țese la război, de tine nu mai am parte și de dor mă încovoi. M-ai trimis carte să-nvăț, la război doar m-am jucat, dorul urlă în juvăț, războiul l-am aruncat. Carte să-nvăț m-ai trimis, n-ai vrut la război să țes, doru-n mine e-un abis, nu din carte l-am ales. De știam ca tine-a țese la război, nu să citesc buchia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
rele? Citește mai mult M-ai trimis să învăț carte,nu știu țese la război,de tine nu mai am parteși de dor mă încovoi.M-ai trimis carte să-nvăț,la război doar m-am jucat,dorul urlă în juvăț,războiul l-am aruncat.Carte să-nvăț m-ai trimis,n-ai vrut la război să țes,doru-n mine e-un abis,nu din carte l-am ales.De știam ca tine-a țesela război, nu să citescbuchia cărții pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Toate Articolele Autorului M-ai trimis să învăț carte, nu stiu țese la război, de tine nu mai am parte și de dor mă încovoi. M-ai trimis carte să-nvăț, la război doar m-am jucat, dorul urlă în juvăț, războiul l-am aruncat. Carte să-nvăț m-ai trimis, n-ai vrut la război să țes, doru-n mine e-un abis, nu din carte l-am ales. De știam că tine-a țese la război, nu să citesc buchia
M-AI TRIMIS SĂ ÎNVĂȚ CARTE... de DORA PASCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474998225.html [Corola-blog/BlogPost/366259_a_367588]
-
coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Clopotul simbolizează Mănăstirea Hlincea, declarată în anul 2004 monument istoric; această mănăstire se individualizează prin turnul clopotniță, datat din secolul al XVII-lea. Brâul undat reprezintă râurile Frumoasa, Loci, Juvăț, Tinoasa și Nicolina, care străbat localitatea. Copacul dezrădăcinat, ținut de un braț, face trimitere la colonizarea sârbilor în zonă, care a dus la formarea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262582_a_263911]
-
gealatul care înconjura palatul cu ienicerii, pentru ca hainul să nu aibă scăpare. Cum călăul nemilos scufunda curtea în calamandros. Cum îl prindea în iatacul doamnei, unde vodă stătea ascuns pe după zăvese. Cum să năpustea asupra lui și-l sugruma în juvăț, iar, mai apoi, îi tăia capul cu un satâr. Cum îi punea căpățâna într-un sac pentru a-l înfățișa sultanului, semn că își isprăvise treaba. Purtând o mantie de postav negru și un calpac, căptușite și tivite cu blană
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
minoritatea favorizată, poate dintr’o personală dar profund omenească invidie, dar și pentru că, „jucând“ oarecum pe alături dar pe aceeași „muzică“, un atare individ poate lesne greși, Îngroșând apoi rândurile celeilalte minorități; și s’au văzut destule falimente urmate de juvăț. Să mai privesc Însă În Natură. Absolut necesare fiindu-i, Natura naște aceste minorități la fiecare generație, să fie la o adică, dar le și elimină dacă nu și-au dovedit utilitatea. Altfel spus, Natura practică eugenia, iar aceasta ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
taie în ziua de Ignat, se adună la tăiatul porcilor mai mulți oameni, dintre ei e unul mai bun, de pe a carui mână carnea se fragezește. Adună paie, gateje și tuleie de haldan, cu care fac focul. Apoi, c-un juvăț, scot porcul din coteț și acel care e bun de mână, îl taie. Unii îi vâră cuțitul la inima; alții îi taie gâtița sau înghițitoarea. Dupa ce porcul a murit, se gatește de pârlit. Se aduc două rădăcini, două reteveie
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
îmbrânci, a se doborî unul pre altul...parcă eu n-am făcut la fel? ...și s-a iscat o vrajbă c-au prins frate cu frate a se surpa, a se sugușa, a se ucide cu pumnalul, cu otrava, cu juvățul. Și au adunat atâta ură, că și murind lăsau răzbunarea cu limbă de moarte, fiilor, nepoților nu care cumva să se stingă blăstămul... Și câte rugăciuni de dezlegare nu s-au făcut prin biserici, dar n-a ajutat la nimică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tot! Se oprea la poartă și lătra pe sătenii de pe drum. Toți îi știau de frică. Cu timpul ne temeam și noi de el. Îl lega și dezlega numai tata. Uneori se prostea și se împotrivea și la tata. Folosea juvățul de funie pentru a-l prinde. Mâncarea i-o punea mama când el era în cușcă și dormea. Oltea se credea vitează și într-o zi s-a dus la el și-ncepu a-l striga dezmierdat: Cuțu Grivei! Cuțu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
străjeri de la primărie și ci măcelarul (un neamț foarte priceput, din Frătăuții Vechi). Scotea ușa de la veranda de la bucătăria de vară și-o așeza pe două lemnare, să aibă stabilitate. Pe ea așeza porcul, pe care-l prindeau c-un juvăț de picior. Măcelarul îl înjunghia la gât c-un cuțitoi, ca o sabie. Mama venea cu un lighean și strângea sângele proaspăt, să aibă pentru chiște. Apoi urma pârlitul. Câteva brațuri de paie curate de grâu acopereau tot porcul (care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fată, vrînd să-l terorizeze pe nătîngul ei pretendent, îi pune acestuia în beregată bățul cu care se hîrjoniseră pînă atunci, și mirîndu-se, perfid, că progenitura Chiriței n-o iubește, o somează: Cum, nu mă iubești? strîngîndu-i tot mai tare juvățul. La care Guliță, cu ochii cît cepele, recunoaște: Te iubesc, te iubesc, te iubesc!...
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
dus, - ciorile trăiesc. În "Turnul alb", cu capela lui Wilhelm Cuceritorul, sunt și camerele de tortură, dedesubt, chiar sub altar unde poți să vezi toată galeria uneltelor de caznă: coroana de fier care se roșea pe foc, coroană "cu schimbător", juvățul de fier cu "cravată", cătușele cu ghimpi, "Strângătorul cu șurub la degetul mare", cercuri pentru coapse, fluiere de picior și de gâturi, paloșul, - adus anume din Franța, de la Saint Omer, pentru Anne de Boleyn și pe care scrie "Me fecit
Corbul domesticit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6951_a_8276]
-
dom Caludi. Ca să nu-și piardă slujbele la primărie, tătărașii s-au dus să-l aștepte noaptea cu lațurile lîngă casa Chelului și acolo l-au prins, în timp ce suspina după Neli. Leuțu nici măcar n-a încercat să se ferească de juvățurile lor, de parcă îi așteptase. De-abia după ce s-a simțit prins în laț, a început să mîrîie a rău, apoi să latre cu spume la gură. În loc să se liniștească atunci cînd hingheruții l-au mai slăbit din gîtuitură, s-a
Leuțu lui Neli by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7443_a_8768]
-
trezindu-se. îngrozit, la miezul nopții... În vis, șeful cel mare... - după ce Carol al doilea anunțase GOAL! parola de începere a execuției - era dus într-un camion împreună cu alții, legați cu fire de sârmă ghimpată petrecute pe după gâtlejuri ca niște juvățuri, bine fixați de bănci, să nu se miște, după cum se aflase din ziare și din alte povestiri; și că, ajungând călăii la șef, imobilizat în același fel, când să-l strângă și pe el de gât cu sârma aia oribilă
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
mila românilor, iar aceștia, de compasiune, lăsându-se pe patru labe la vederea bietelor, scheleticilor javre. Hrăniți, ocrotiți de mizerabilii cetățeni ajunși ei însiși să ducă o viață de câine, asociindu-se cu nefericitele patrupede, păzindu-le cât pot de juvățul Marelui Hingher... Dulăii, cotarlele, maidanezii, clasa proletară ce latră, substituită, se gudură recunoscătoare, pe lângă cealaltă clasă, treptat aliată... Mai mult chiar, simțul proprietății, de care dl. Iliescu zicea că este un moft (mă întreb, ce-i aparține dumisale, de fapt
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
Vodă Grigore Ghica, pe bună dreptate nemulțumit și întrucâtva indignat, îl apostrofează pe turcul ucigaș: Dar sunt Domn pus de trei crai Cum îndrăznești să mă tai? În Moldova, în Țara Românească, totul era să scapi de sabie ori de juvăț. Din surghiun te întorceai repede și te pomeneai vistiernic, postelnic, spătar... Bizar. Călinescu numește ruga lui Manole ca Dumnezeu să strice vremea, pentru ca Ana să nu poată veni la locul sacrificiului, „criză de egoism”. Poate că omul avea acea privire
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
cu șpăngile puștilor. Ș-am văzut și pe bătrâni, pe părinții Aniței. Veniseră și ei, saracii. Tatăl cu cojoc de sărbătoare, cu cămașă curată, iar nevasta cu catrință și cu ștergar. Plângeau amândoi, când au adus-o pe Anița sub juvăț. Atâta fată aveau. Și era frumoasă și mai subțirică decât toate femeile și fetele care erau acolo, de față. A venit popa ș-a binecuvântat-o acolo, nu știu ce i-a făcut, și iaca, ș-acuma parc-o văd pe Anița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
început a plânge: —Aniță, Aniță, ce-ai făcut! Cum de ne-ai rușinat tu pe lumea asta!... Atuncea s-a întors ea și a băgat de samă că și bătrânii sunt acolo. A început a tremura, pe când călăul îi pregătea juvățul, ș-a răcnit cu ură, spre dânșii, i-a blăstămat: —Să deie Dumnezeu să nu mai muriți! că m-ați dat în lume spre pedeapsă!... Și deodată s-a făcut o tăcere adâncă. Și ea a strigat iar cu glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lumea asta și n-am avut parte!... Și și-a dus amândouă mânile la ochi. Atât a fost plânsul ei: câteva clipe. Toți stăteau încremeniți. Ca o suflare de foc trecuseră vorbele ei pe deasupra capetelor. Atuncea i-a pus călăul juvățul de gât. Ea și-a lăsat mânile în jos și privea neclintită, cu sprâncenele ușor încruntate, în juru-i. Ș-au tras ștreangul! Cuconu Ștefan Leu tăcu. După un răstimp rosti domol: —Stăi... Caii se opriră. Ne întoarserăm în loc, pe perinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în despărțitura din fund a cortului său strigătele prelungi ale oștirii de la Amasia, pe când icioglanii săi, după rânduială, desfăceau de pe Mustafa șahzadè armele. Când feciorul cel semeț a pășit spre despărțământul sfânt al cortului, muții l-au și împresurat cu juvățurile. El s-a oprit numai o clipă, scăpărându-și privirile în jur. C-un muget înalt de leu mânios, s-a abătut spre cei mai de aproape lovindu-i cu strășnicie. Au căzut câțiva în juru-i încolăcindu-se ca viermii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-te, rămâi frumoasă și zâmbește-mi. Baiazid a primit poruncă să se înfățișeze la împărăție. S-a înfățișat cu ochi de spaimă; a intrat șovăind în chioșcul unde l-au călăuzit curtenii. Privirile lui au căutat furiș pe muți cu juvățurile lor. Dar muții nu se vedeau. Nu-i nimic, împărații au și alte mijloace tot așa de sigure ca să te scufunde dintrodată în umbra nopții. Împăratul și doamna Roxelana se aflau singuri. Doamna Roxelana tăcea, palidă ca niciodată. Stăpânul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ci a răposat ca o împărăteasă prea iubită, iar mărețul său domn Soliman a risipit asupra mormântului ei flori și lacrimi. Îndată ce florile s-au ofilit și lacrimile s-au zvântat, muții seraiului au îndeplinit lucrarea asupra lui Baiazid, întrebuințând juvățuri din matasa cea mai fină. N-a întârziat după aceea mult nici împăratul. S-a dus să găsească între hurii pe venețiană. Iar Selim bețivul a scris în catastif jertfa tuturor fraților săi din același sânge, după legea neclintită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ziduri, betoane, sârmă, siringi, praf de pușcă rețele de drumuri suprapuse, îngerii circulau într-un singur sens; Dumnezeu, câte puțin, în fiecare intersecție verifica rezervoarele. Gratii în pânza păianjenului soarele trecea atât cât să deschidă un nasture (insecta țese, leagă juvețe, întinde capcane sub grindă). Gratii în șosetele cârpite în talpă nimic mai ermetic decât niște pași înfășurați în scutece de lână. Gratii în felia de pâine claustrofobia cuptorului încins pălea pe toate fețele. Gratii, creșteau gratii, două câte două, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de la centru. Nu am pace, nu am liniște, nu am satisfacție, pentru ce? Dacă are nevoie de mine, mă va numi la curte; dacă nu, să-mi belească pula! Îmi caut alt jupân. Eheeeei, câți baroni nu sunt prinși în juvăț, câți or să se mai prindă! Găsesc eu unul pe care să-l albesc bine, iar de nu, în curând vine schimbarea; ăștia din Convenție par mai democrați și mai puțin unși pe bot. Dar dacă dihorul schimbă scorbura? Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]