110 matches
-
lucru vrea să spună că aceste interpretări erau cu putință, că piesa literară permitea o multiplă abordare, ca operă deschisă mai multor interpretări! Însă cât de multe? Putem oare presupune că ar fi posibilă și o interpretare plotiniană, și una kantiană, și una spinozistă și una bergsoniană? Apoi, această ,șovăire" arată că Dragomir a evaluat și a cântărit aceste trei grile de interpretare - platoniciană, aristoteliciană și leibniziană - și a conchis, în cele din urmă, că interpretarea platoniciană ar fi preferabilă. Preferabilă
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Laddove c'è una "palizzata" politica, anche solo immaginaria, infatti, chi și trova idealmente o fisicamente all'esterno è escluso dalla relazione diretta col "centro", appartiene d'ufficio alla "periferia" non toccata dalla "civilizzazione" e di conseguenza - riferendoci alla terminologia kantiana - può essere trattato anche solo come un mezzo: l'imperativo morale che contraddistingue l'umano, grazie alla semplice presenza di una recinzione, perde îl suo carattere di universalità24 e nella prassi viene applicato integralmente solo nel "centro", come pură conseguenza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
This essay follows Hegel's acception of intellect and reason and the process of their becoming aș two opposed, but not independent sides of the fulfillment of human spirit. Keywords: intellect, reason, concept, dialectics, spirit. Intelect și rațiune: o distincție kantiana Filozofia modernă, și în special idealismul german, continuă să suscite numeroase dezbateri în mediile științifice din întreaga lume. Postularea omului ca scop al său însuși și a devenirii umanității pe coordonatele libertății, oricât de vag și imprecis sau chiar determinist
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al scolasticismului medieval, respectiv asupra scepticismului, a empirismului exacerbat, întors împotriva să - a deschis posibilitatea unor noi interpretări asupra metafizicii și a relației dintre om, societate și lumea înconjurătoare. Un mare pas în această direcție l-a constituit originală distincție kantiana între intelect și rațiune, distincție care a stat la baza reevaluării și reîmprospătării metafizicii, pe care Kant o numește acum rațiune pură - conducând, în filozofia hegeliana, la posibilitatea împlinirii și depășirii metafizicii prin ea înseși, ca spirit. Pentru Baruch Spinoza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
interacțiune pe care o avem cu mediul înconjutător. Cunoașterea empirica, bazată pe intuiții, este ordonată de către intelect, în absența căruia niciun tip de cunoaștere nu este posibil 5. Intelectul observa regularitățile care au loc în natură, aceasta însemnând, în accepțiune kantiana, "suma tuturor obiectelor experienței"6 - si derivă de aici anumite reguli de tip cauză-efect pentru "a le reuni astfel într-o conștiința"7, de care rămâne însă diferit. Alcătuită "numai din reprezentări, adică din determinări inerente ale simțirii noastre în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o personalizam, integrându-ne astfel, într-o primă fază, în lumea înconjurătoare. Rațiunea, în schimb, trece de lumea sensibilă pentru a ajunge pe terenul lumii inteligibile, deconectata de experiență, sistematizând la un nivel superior cunoștințele provenind din intelect 14. Rațiunea kantiana (pură) admite existența a doar trei idei fundamentale, transcendente, cum nu se poate mai diferite de categoriile imanente ale intelectului: Dumnezeu, libertate și nemurire 15. Ea orientează conștiința, dependentă de intelect, spre dobândirea moralității (numită de Kant rațiune practică) în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
22. Pe scurt, intelectul are ca întrebare cardinala "Ce vreau eu?", facultatea de judecare " De unde provine?", iar rațiunea "Ce rezultă?"23. Finitudine și negativitate sau eul și sesizarea alterității fenomenologice: intelectul în accepțiune hegeliana Hegel însuși recunoaște și apreciază distincția kantiana între intelect și rațiune 24, admițând de altfel prompt, fără ezitare, numeroasele merite filozofice ale predecesorului său. Așa cum am constatat, intelectul kantian este "eul însuși", care gândește și ordonează materialul provenit din cunoașterea sensibilă, din experiența, aceasta fiind indispensabilă pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
admițând de altfel prompt, fără ezitare, numeroasele merite filozofice ale predecesorului său. Așa cum am constatat, intelectul kantian este "eul însuși", care gândește și ordonează materialul provenit din cunoașterea sensibilă, din experiența, aceasta fiind indispensabilă pentru existența sa25. Deși preia accepțiunea kantiana a intelectului că funcție de reglementare a experienței, Hegel îi conferă noi valente, atât pozitive cât și negative. În primul rând, Hegel afirmă că atunci când se apleacă asupra realității exterioare, intelectul distinge între "formă și conținut", ultimul fiind indiferent în raport cu prima
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
însă posibil ca Hegel să fi exagerat referitor la acest aspect, timpul și spațiul kantiene nefiind atât de obiective și de abstracte pe cat încearcă el să le prezinte. Hegel nu a exagerat însă deloc atunci când a contestat deja menționată preeminenta kantiana a intelectului în raport cu rațiunea 32, fapt care echivalează pentru acesta cu neîncrederea efectivă în posibilitatea cunoașterii umane a adevărului. Că "încredere [...] în sine nemărginita a gândirii"33, filozofia lui Hegel nu poate decât să trateze cu reticența mefienta kantiana relativ la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
preeminenta kantiana a intelectului în raport cu rațiunea 32, fapt care echivalează pentru acesta cu neîncrederea efectivă în posibilitatea cunoașterii umane a adevărului. Că "încredere [...] în sine nemărginita a gândirii"33, filozofia lui Hegel nu poate decât să trateze cu reticența mefienta kantiana relativ la rațiune, la care ne vom opri mai încolo. În al doilea rând, intelectul hegelian reprezintă, spre deosebire de cel kantian, o limită. Dacă intelectul kantian își desfășura activitatea pe terenul naturii că suma integrală a experiențelor posibile, intelectul hegelian nu poate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aparentă și superficială - sub forma spiritului, a totalității libere și conștiente de sine. Realul și raționalul sunt puse deci ca unic proces al afirmării spiritului, ca laturi distincte și contradictorii ale acestuia, dar nu ca laturi independente. Hegel dezavuează ideea kantiana de "lucru în sine", considerând-o o abstracție nefondată, un produs al gândirii înseși care nu are nicio acoperire în realitate 76. Mai grav, lucrul în sine îi sugerează lui Kant failibilitatea cunoașterii umane și deci a rațiunii, care ar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
subiectiv: nu este suficient că binele, scopul suprem al rațiunii care ghidează umanitatea, să fie obținut pentru și limitat doar la interioritatea individului; acesta trebuie "să se realizeze"77 sub forma comunității. În acest punct putem identifica deosebit de clar preferință kantiana pentru intelect, și deci pentru individ, cum nu se poate mai distinctă de preferință hegeliana pentru rațiune, pentru pozitiv, pentru dezvoltarea și împlinirea binelui la nivelul eticului, adică al statului, instituția fundamentală a societății moderne 78. Cât de mult contează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sănătos impuls filosofic? De o intuiție corectă că echivalarea unor termeni filosofici atât de încarcați conceptual și semantic se poate realiza printr-o clasa de termeni echivalenți, fiecare marcând una dintre nuanțele semantice ale acelui termen polisemantic? Aici începe lecția kantiana a lui Eminescu (traducerea laolaltă cu interpretarea): Termenul de „judecată” spune mai multe lucruri laolaltă. Termenul este echivoc sau ambiguu: judecată înseamnă, în sens juridic, și procesul, dar și sentința, iar filosofic, denumește facultatea de judecare - fiind de interes pentru
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt domeniu, însă nimeni nu ne oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă, după aproape 2000 de ani, problema ,,Ființei", cu tendințe chiar de conceptualizare (în ontologic) a fot Martin Heidegger (născut 26 septembrie 1889, Meßkirch
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ce să facem, vrem sau nu, neamțul, tot neamț! Dar pentru că, indirect, cu câteva rânduri mai sus, am pomenit numele lui Kant, reamintim tuturor (mai mult sau mai putin deștepți, mai mult sau mai putin instruiți), ca ,,Lucrul” din perspectiva kantiana (și nu numai a sa, aproape toată filosofia continentală modernă pune sub semnul întrebării cuvântul ,,lucru’’), are și o alta conotație total diferită de utilizarea lui întâmplătoare de către un fiștecine, ca la începutul alfabetizării. Cât despre ,,Infinit’’, după știință noastră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt domeniu, însă nimeni nu ne oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă, după aproape 2000 de ani, problema ,,Ființei", cu tendințe chiar de conceptualizare (în ontologic) a fot Martin Heidegger (născut 26 septembrie 1889, Meßkirch
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ce să facem, vrem sau nu, neamțul, tot neamț! Dar pentru că, indirect, cu câteva rânduri mai sus, am pomenit numele lui Kant, reamintim tuturor (mai mult sau mai putin deștepți, mai mult sau mai putin instruiți), ca ,,Lucrul” din perspectiva kantiana (și nu numai a sa, aproape toată filosofia continentală modernă pune sub semnul întrebării cuvântul ,,lucru’’), are și o alta conotație total diferită de utilizarea lui întâmplătoare de către un fiștecine, ca la începutul alfabetizării. Cât despre ,,Infinit’’, după știință noastră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a lui Herman Cohen? Nu, vom mînca, frugal, idei fripte pe grătarul special al uitării geometrice formale, servite ăà la Leibniză. Iar că deșert, în loc de colțunași cu brînză, triunghiuri abstracte cu sos picant de posibilități infinite ăà la purismul neocriticismului kantiana. Iar de veți rămîne flămînzi, nu uitați că foametea duce la setea ideilor. Să nu mîncăm orb, ci în lumina ideilor. Să mîncăm după calcule geometrice. Să stăm să ne gîndim. Ni se va lua mîncarea din fața? Ce-are a
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Gheorghe Grigurcu În calitate de scriitor, Felix Aderca își întemeiază teza autonomiei personalității "energetice" pe cea a autonomiei esteticului. Avînd o ascendentă kantiana, aceasta din urmă a fost, după cum se știe, promovată, la noi, de Ț. Maiorescu și, cu urmări cardinale, de E. Lovinescu și școala să de critică. În consonanta și, adesea, în vădita alianță cu mentorul Sburătorului, autorul Domnișoarei din strada
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Mirabila sămânță”, etc.), unsprezece lucrări dramatice („Zamolxe”, „Tulburarea apelor”, „Meșterul Manole”, „Cruciada Copiilor”, „Avram Iancu”, etc), peste douăzeci și cinci de eseuri filozofce, lucrări de Eseistica, Aforisme, Memorialistica și traduceri din Goethe, Lessing, Holderlin, etc. Sistemul filozofic elaborat de Blaga în tradiție kantiana este dezvoltat pe larg în Trilogiile Cunoașterii, a Culturii, a Valorilor și cea Cosmologica și conțin conceptul lui cu privire la Știință și Creație, Artă și Valoare, Gândire magică și Religie, iar universul lui poetic este străbătut de misterele luminii și de
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
obiect și schemele transcendentale, care nu sînt cuprinse în fenomene. Deoarece asupra semnificatelor transcendentale se pot emite judecăți contrare, al căror adevăr se sustrage verificării, metafizica este, la rîndu-i, pusă între paranteze. În secolul următor, Nietzsche dezvoltă punctele de plecare kantiene în critica structurilor abstracte, despre care s-ar crede că reflectă chiar ordinea lumii sensibile, a contingentului, considerîndu-le simple reprezentări fictive, metafore, cu o sorginte retorică. Influența uriașă a lui Kant se întinde și peste orientările filosofice ale secolului XX
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
unul și același. Captiv în propria să dualitate, victima și agresor, Hanta e sortit să trăiască cu această dilemă morală: face rău, sau face bine? Pasajul care revine permanent în român, pentru că revine în lecturile lui Hanta, este celebră sentința kantiana "cerul înstelat deasupra noastră și legea morală din noi". Din pivniță să umedă și întunecoasa, Hanta nu vede cerul. Dar simte legea morală din sine, atunci cînd e obligat să ia o decizie explicită: concediat, pe cale de a fi înlocuit
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York To be or not to be: noi argumente cu privire la creștinismul eminescia Alină Feld Profesor de Filosofie, Long Island University Global, New York Eminescu în căutarea timpului pierdut: între melancolia kantiana și puștiul heideggeria Valentina Ciaprazi Profesor de limbă și literatura franceză, LaGuardia Commnity College, New York Accente de patriotism în opera lui Eminescu și a contemporanilor săi francezi Napoleon Săvescu Medic, Președintele Asociației „Dacia Revival Internațional”, New York, directorul revistei Dacia Magazin
Al XXI-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (164 de ani de la naşterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93715_a_95007]
-
sculptura, pictura, arhitectura. Configurația spirituală a popoarelor este o neonatură în natură, așa cum proclama Kant. * Și dacă vorbim în limbajul unor deschideri ale modernității, poezia își creează spațiul său cuantic și timpul său supratemporal sunt două tipare cu adevărat subiective kantiene; iar gândirea geniilor pare a fi transneuronală, confirmând ideea lui Eminescu potrivit căreia geniul este o entitate dinafara lumii creată de Dumnezeu. Nici Demiurgul nu-i poate înțelege încifrarea. Prin urmare, poetul creează o neolume, un absolut propriu al omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Progres, lupta Împotriva superstițiilor și pledoaria pentru toleranța, apărarea egalității dintre popoare, și a libertății individuale, spiritul antifeudal și antiteologal etc., constituie doar câteva dintre obiectivele și trăsăturile fundamentale specifice gândirii iluministe. Cea de a doua lucrare, din „micile scrieri” kantiene, este Spre Pacea eternă (1794). Aspirația larg umanistă a unei păci eterne, definitive, este organică viziunii kantiene, crescută din ceea ce este peren În om - ieșit de sub concepția fluidității temporale - adevărul transcendental. Este validitatea universal necesară a năzuinței acestei ființe muritoare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]