1,485 matches
-
iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea distincție, dar, ne vine în minte definiția kantiană a frumosului:” ... ceea ce place universal fără concept “. Definiție care e departe de a afirma natura irațională a frumosului. Semnificația emoțională rămâne astfel să caracterizeze poezia de sugestii delicate a simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
Eminescu. Cum se cunoaște, Eminescu scrie poezie filosofică sprijinindu-se pe lecturi întinse și aprofundate și chiar pe o reflecție metafizică proprie. Poetul este conștient de limitele filosofice care sunt chiar limitele intelectualului uman, înțelegerea cât mai riguroasă a apriorismului kantian devine pretext de vis și, efectiv, se prelungește în visul fantastic al lui Dionis-Dan din "Sărmanul Dionis", scoțând posibilitatea desprinderii complete de schemele intuiției spațiului și timpului din chiar faptul transcedentalității lor. În extremis, iată și întrebarea fundamentală pe care
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
arhaice, fonetismele și construcțiile populare moldovenești. Adevărul e că despre Eminescu nu se mai poate spune nimic esențial decât din perspectiva totalității. Este ceva ce a făcut Ioana Em. Petrescu, raportând universul operei la cele două modele cosmogonice, platonicean și kantian, lucru ce trebuie făcut și pentru Macedonski, deoarece, cele două "fețe de Ianus" ale acestuia, au fost greșit interpretate, tendențios spunându-se, împotriva lui Eminescu, dar ele, în fapt sunt îndreptate "către trecut" și, respectiv "către viitor", așa cum apare în
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
FI ȘI ETC-UL) Autor: Nicolae Bălașa Publicat în: Ediția nr. 3 din 03 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Mă învârt încoace, încolo, în timp și spațiu, și, cu sau fără voia mea, câtă vreme, cu toată știința modernității, întrebările kantiene sunt la fel de actuale (și la mine la Bulzești, și la Craiova, Washington, Moscova, sau Paris), ca acum, aproape 250 de ani, pe vremea gânditorului german, mă tot întreb, asemenea lui, „ce este omul?” Mă tot întreb și mă frământ și
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_tu_identitatea_diferenta_in_a_fi_si_etc_ul_.html [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
de muncă (productivă) și societate de consum(at) (surogate) dizolvat ireversibil în gloata deasupra căreia sunt doar EU. Tu?!... Mă învârt încoace, încolo, în timp și spațiu, și, cu sau fără voia mea, câtă vreme, cu toată știința modernității, întrebările kantiene sunt la fel de actuale (și la mine la Bulzești, și la Craiova, Washington, Moscova, sau Paris), ca acum, aproape 250 de ani, pe vremea gânditorului german, mă tot întreb, asemenea lui, „ce este omul?” Mă tot întreb și mă frământ și
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_tu_identitatea_diferenta_in_a_fi_si_etc_ul_.html [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
mic toată perfecțiunea de care este susceptibil. Gimnazistul devine capabil de conexiuni interșanjabile doar prin educație, doar prin interdisciplinaritate. Astfel omul devine om doar prin ceea ce face educația pentru el , ceea ce face demarcația între el și celelalte creaturi, căci astfel , kantian remarcând, are loc prefacerea animalității în umanitate. Transdisciplinaritatea o văd ca o igienă necesară, aplicabilă conștientului și inconștientului. Atenția e musai a fi supusă unui instructaj controlat. De asemenea, prográmele de educație socială și emoțională trebuie sincronízate spre a se
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487802423.html [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea distincție, dar, ne vine în minte definiția kantiană a frumosului:”...ceea ce place universal fără concept “. Definiție care e departe de a afirma natura irațională a frumosului. Semnificația emoțională rămâne astfel să caracterizeze poezia de sugestii delicate a simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
și devine recognoscibilă iubirea față de jumătatea sa, căreia îi dedică poezii pline de romanță și culoare. Sub retoricile cu substrat filosofic, predomină mirările omului asupra existenței, locului și rolului omului în univers, unele dintre poezii împrumutând conotații hegeliene sau chiar kantiene. Prezentul volum, al doilea din seria lucrărilor proprii de tip antologic, cuprinde un număr de poezii din volumele: Se roagă pădurea, Legenda Panaghiei (Fata care s-a îndrăgostit de soare), Sub zodia Peștilor, Așternut pe frunza toamnei, Descântec de rouă
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462904626.html [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]
-
și argumentând ritos că membrii publicului, chiar aflați în suferință, chiar zbătându-se între viață și moarte, au dreptul la adevăr (ceea ce strict teoretic, nu poate să fie contrazis. Ce este însă de discutat este dacă invocarea logicii imperativului categoric kantian este utilă în toate situațiile.). În acest punct, tăvălugul tolontanesc devine necruțător. Mari medici, uriașe eforturi, impresionante momente de dăruire profesională și umană devin sub tirul său nemilos, păcate capitale. Or, Tolontan Cătălin, mânat de intransigența lui care nu iartă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/despre-tolontan-numai-de-bine/ [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea distincție, dar, ne vine în minte definiția kantiană a frumosului:” ... ceea ce place universal fără concept “. Definiție care e departe de a afirma natura irațională a frumosului. Semnificația emoțională rămâne astfel să caracterizeze poezia de sugestii delicate a simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comu_al_florin_tene_1385784219.html [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
nu ți se poate naște în suflet decât o percepție complet atipică în raport cu arta ca formă de redescoperire a sensurilor multiple ale umanității, anume aceea că timpul ca „realitate foarte reală”, dacă e să ne apelăm la tipicul de gândire kantian, are constant tendința să își oprească, în acest caz, secunda în loc. Motivul e unul fără precedent: marele artist al Rusiei a știut să comunice mereu dincolo de cuvinte cu lumea căreia i se adresează și căreia îi caută, necontenit, rostul. Plisetskaya
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1430911706.html [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
(Câteva remarci cu privire la experiența eminesciana a lecturilor kantiene) Academia Română, răspunzând menirii sale culturale și istorice, organizează Sesiunea solemnă, dedicată aceluia numit, cu real temei, „omul deplin al culturii românești”, Mihai Eminescu.Gândurile mele urmăresc să dea câteva răspunsuri la întrebarea din titlul scurtei mele comunicări: Cum gândim azi
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
temei, „omul deplin al culturii românești”, Mihai Eminescu.Gândurile mele urmăresc să dea câteva răspunsuri la întrebarea din titlul scurtei mele comunicări: Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea, tălmăcirea și interpretarea operelor filosofice? Câteva remarci cu privire la experiența eminesciana a lecturilor kantiene. (O carte admirabila și pilduitoare, publicată de către Editură Univers în 1975, într-o ediție îngrijita de C. Noica și de acad. Al. Surdu). În privința întâlnirii lui Eminescu cu opera lui Kant, primul fapt care ne atrage atenția în mod aparte
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
poate fi rodnic să vadă cum a vibrat cineva mare, în anii tinereții, la o asemenea întâlnire și cum a știut să transforme o emoție filosofica într-o muncă de severă răspundere”. (Constantin Noica, Introducere la volumul Mihai Eminescu, Lecturi kantiene, în Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian, Editura “Humanitas”, 2003, 2010, p. 281.) Întâlnirea cu un gânditor fondator esențial, sau cu un mare autor, este, firește, constitutivă, în ordinea spiritului, pentru fiecare dintre noi; pentru că o astfel de apropiere acționează
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
grație aceastei traduceri, ne prilejuiește, firește, reflecții care pot fi articulate pe diferite planuri de interpretare; fiecare plan corespunzând unor semnificații care se degajă fie din motivația pentru care Eminescu face aceasta traducere, sau din locul pe care aceste lecturi kantiene îl ocupă în opera de ansamblu a poetului, sau încă din importantă și semnificația culturală ale traducerii pentru construirea, consolidarea și dezvoltarea unui vocabular și limbaj filosofic românesc. Din această ultimă perspectiva, doresc să fac câteva remarci asupra lecturilor kantiene
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
kantiene îl ocupă în opera de ansamblu a poetului, sau încă din importantă și semnificația culturală ale traducerii pentru construirea, consolidarea și dezvoltarea unui vocabular și limbaj filosofic românesc. Din această ultimă perspectiva, doresc să fac câteva remarci asupra lecturilor kantiene pe care ni le-a dat Eminescu, insistând asupra construirii unui vocabular filosofic autohton și asupra dezvoltării și creării unei limbi filosofice românești. În cele ce urmează, mă voi margini la un comentariu asupra unui singur termen - e drept, esențial
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
unei limbi, inca nedesțelenite și necultivate, face ca traducerea să utilizeze unul și același cuvânt că echivalent semantic pentru o clasă întreaga de termeni din limba tradusă. Dar la Eminescu, oarecum curios, se produce fenomenul invers. Unul și același termen kantian ajunge să fie redat prin mai mulți termeni românești. Este, desigur, o maximă a traducerii aceea de a păstra o anumita constantă în echivalarea unui termen străin - a se păstra, pe cât posibil și depinzând de context, pentru un termen străin
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
judicios”], iar în alte locuri va folosi - dupa stabilizarea terminologiei logice tradiționale, o dată cu apariția Logicii lui Titu Maiorescu - termenul judecată. Să fie, oare, cel mai mare creator de limbă poetica românească atât de nesigur și ezitant în transpunerea ideilor filosofice kantiene în limba română? Cum este posibil ca Eminescu să folosească o terminologie atât de ciudată, uneori rebarbativa, lăsând a se înțelege că am avea nevoie de o reîntoarcere la o fază anterioară a limbii și culturii? Dar dacă nu este
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
cea mai bună calitate. Aceasta nu ne împiedică, însă, să nu ne întrebăm - reflectând la experiența eminesciana a creării de limbaj - ce ar fi de dorit să se întâmple pentru că acest impuls către invenție lexicala și originalitate, prezent în lecturile kantiene eminesciene să prezideze spiritul limbii și de acum înainte? Introrcându-ne, pentru a și încheia, la acest exemplu prezent în traducerea lui Eminescu, impresia mea este aceea ca limbă filosofica română ar fi fost într-o stare mai bună, dacă ar
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
decisiv la trecerea Chinei la comunism. “Propaganda angajează presa în totalitate, modelează industriile culturale, impregneaza școala, armata, biserica, arhitectura, întreaga opinie publică. Cultura și civilizația sunt cucerite de propagandă: propaganda este totală, propaganda devine o politică” (p.249). Manipularea Morala kantiană avea ca unul dintre deziderate refuzul absolut de a transforma omul din scop în mijloc. Din această perspectivă, manipularea este profund anti-kantiană: manipulatul constituie mijlocul de bază în realizarea unui scop ce-i este nu numai necunoscut, dar și străin
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
originale construiește deci, reluând în forme proprii un “model “ al Creatorului conceput, în variante distincte, în Biblie și Sfintele Scripturi, de-alungul întregii istorii a omenirii, folosindu-se și de ultimile cercetări științifice în domeniul geneticii, al neuropsihatriei și a filosofiei kantiene, unde noțiunile de timp, spațiu și cauzalitate care fundamentează și guvernează relațiile dintre lucruri, nu sunt legate de obiectele din natură, ci dinpotrivă sunt pure forme apriorice. În acest sens cartea promovează Creația ca rezultat al unui efort voit și
UN ROMAN CA HERMENEUTICĂ INTERPRETATIVĂ A SEMNELOR VIEŢII PE PĂMÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_ca_hermeneutica_interpretativa_a_semnelor_vietii_pe_pamant.html [Corola-blog/BlogPost/361776_a_363105]
-
idei e o mare muzică la Eminescu”; 2. „Eminescu trebuie scos din balcanism și pozitivism, adică din provincialism, și redat lumii”; 3. „de la Ștefan Teodorescu am preluat atât ideea de a-l aplica pe Heidegger la Eminescu, cât și natura kantiană a lui Eminescu venită dinspre platonicism”; 4. „am descoperit că Eminescu e imaginație fiindcă imaginația este facultatea umană cea mai fundamentală, deoarece acolo este și gândire și știință și tot”; 5. „Eminescu este tovarăș cu Nietzsche”; 6. „Eminescu se găsește
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
tradiționale, este prima formă a materiei despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim o frumoasă și concentrată compoziție lirică despre geneză și extincție: „Pământul din Tăcere s-a născut! Și în tăcere se va duce în pământ!” Convins de apriorismul kantian al formelor intuiției sensibile, de subiectivismul timpului și al spațiului, poetul se întreabă: „Gol e pământul și acum fără tine. Ce cauți, mărite, în grădina mea?” Regenerarea spirituală se produce ori de câte ori se reîntoarce (fie și numai cu gândul) la pământul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea distincție, dar, ne vine în minte definiția kantiană a frumosului:” ... ceea ce place universal fără concept “. Definiție care e departe de a afirma natura irațională a frumosului. Semnificația emoțională rămâne astfel să caracterizeze poezia de sugestii delicate a simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii.html [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
tuturor cauzelor, conceptualizare aprofundată ulterior în teologia creștină a veacurilor care au urmat. Ființă accidentală, Ființă în act, dar și Ființă în stare potențială, omul, de la scolastici încoace, a fost definit prin intricarea categoriilor substanței și spațio-temporalității. Ființa filosofiilor medievale, kantiene și postkantiene, în virtutea ontologiei (Ființa nu este un predicat real, la Kant) a fost succesiv Ființă a ființării (fapt de a fi ceva, essentia; sau simplă prezență, existentia), Ființă a naturii (res extensa) și Ființă a spiritului (res cogitans), ca
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]