78 matches
-
său obscur, el anticipează (în 1933) disocierea dintre tradiția hermeneutică și cea pozitivistă, distincție pe care von Wright o va clarifica ulterior în mod riguros. Anume, Metzger observă că pozitivismul nu are pentru Dilthey "semnificația unui factum brutum (ca în kantianism sau în conceptul de <<viață>> al neokantienilor)", ci "este mai degrabă o <<rădăcină>> care conține corelațiile pe baza cărora putem interpreta apoi orice experiență și gândire" (s.n.)157. Aici, autorul sugerează în fond că Dilthey se diferențiază de pozitiviști în ceea ce privește
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
români care își pun probleme de filosofie a istoriei. Înțelegând istoria ca „motor al dezvoltării spiritului uman”, el formulează în Problema timpului nostru, expunere publică din 1842, tipărită postum în românește (1938), câteva întrebări fundamentale pentru cunoașterea istorică. Înrâurit de kantianism și cu precădere de hegelianism, de lecturile din Herder, Fichte, Schelling și Görres, autorul delimitează componentele evoluției istorice, face disocieri nuanțate privitoare la viața istorică, la comunitatea umană, se oprește la însemnătatea spiritului național în existența statală, în cultură și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
considerat "unul dintre principalii defrișători ai căilor spirituale pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian se plasează în linia delimitărilor critice, chiar deconstructive, față de carteziansm, kantianism, pozitivism și logicism (...). Blaga edifică un sistem filosofic ce se dorea de orientare raționalist-ecstatică, o alternativă la matricea carteziano-kantiano-pozitivistă și care se fundamenta pe noile modalități de cunoaștere și creație născute în secolul al XX-lea"724. Pe această direcție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
scolastice împotriva mișcării catolice kantiene din Franța s-a transformat într-o luptă deschisă, dură și, uneori, tristă din punct de vedere uman. A culminat cu Pascendi, enciclica ce a lovit modernismul și a condamnat orice încercare de conciliere între kantianism și creștinism. Cu Pascendi - din 8 septembrie 1907 - papa Pius al X-lea a voit să dea lovitura de grație modernismului, convins fiind că dușmanii Bisericii «se ascund chiar în sânul Bisericii»; și că aceștia sunt «cu atât mai periculoși
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
oferită de Inorogul romanului cantemirian adversarului său, Cameleonul, iar pe de altă parte, de alăturările incongruente din proza lui Urmuz, pentru economie de spațiu le vom enumera numai: "sodă caustică... surogat teologic... platonism cu puțin miros de amoniac... bergsonism alterat... kantianism pentru uzul moronilor... sensualism englez, incolor și inodor... retorică grav răsuflată... Săpunul se recomandă pentru spălături înainte de culcare în vederea unui somn liniștit și reconfortant". Acest tip de grotesc absurd, profund axiomatic de vreme ce vizează inconsistența intelectuală a celui încondeiat, nu are
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
individualului, chiar și atunci când caută legi. Ce voia până la urmă Aristotel să prindă cu cele zece categorii ale sale, dacă nu individualul, dacă nu ființa lui ti, a lui "ceva anumit"? Chiar și matematismul neokantianului Cohen termină prin a pune kantianismul în slujba experienței, a unui concret determinat; la el, calculul infinitezimal este un mod de a împlînta infinitul în finit. Iar astăzi, științele spiritului au ajuns în situația de a vrea să le domine ele pe cele ale naturii, regăsind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în special creștinii augustinieni precum Niebuhr (1941, 1943) și Butterfield (1953) au tratat realismul în astfel de termeni. Printre realiștii academici contemporani, Robert Gilpin (1986, 1996) se apropie, poate, de o asemenea viziune. Dar viziunile asupra lumii dreptul natural, islamismul, kantianismul, creștinismul, aristotelismul, umanismul nu sunt ceea ce înțelegem de obicei prin "teorii ale relațiilor internaționale". Dacă vorbim despre teorii analitice sau explicative, a fi sau a nu fi realist nu prea are sens. Exceptând cazul în care previziunile sau explicațiile realiste
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
23-4), au argumentat despre Kant că era "mai puțin cosmopolit și universalist în scrierile sale despre problemele internaționale decât sugera Bull". Într-adevăr, în ciuda cosmopolitismului său, Kant apăra o societate a statelor suverane care respectau principiul nonintervenției. Din acest motiv, "kantianism" pare un termen impropriu pentru a descrie un grup de perspective vizionare pe care Bull și Wight le respinseseră în final. Ideea revoluționarismului este și ea problematică, întrucât pune laolaltă gânditori diferiți precum Kant, Lenin (care susține răsturnarea violentă a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
întrebăm: „Ce pot ști?”/ „Ce trebuie să fac?”/ „Ce mi-e îngăduit să sper?” La aceste întrebări fundamentale răspunsul omului mărginit la el însuși și la lumea ce-l împresoară este simplu: utilitate, comoditate mintală, paradox, gratuitate și eroare. Completănd kantianismul trebuie să fim de acord cu afirmația lui Hegel că filosofia este o activitate inutilă. Numai că spațiul vid, situat de Kant dincolo de natură, adică transcendența înlăturată din găndirea sa este sediul Adevărului. În fond totul se reduce la un
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
lui C. Rădulescu-Motru, susține Simion Ghiță; potrivit lui Gheorghe Al. Cazan, doctrina lui Kant, față de personalismul energetic, face "oficiul unei indicații". Iar mai aproape de noi, Alexandru Surdu aprecia: "C. Rădulescu-Motru, chiar după propriile sale mărturii, a fost inițial un adept al kantianismului, de care a început apoi să se îndepărteze treptat..." 13. Ideea legăturii personalismului energetic cu filosofia kantiană este întărită de raportarea continuă a filosofului român la aceasta și de asumarea unei problematici de sorginte kantiană în lucrarea Elemente de metafizică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
limitarea sa epistemică și atitudinal-noetică. Acest fapt interzice dogmatizarea aspectului formal și, totodată, îngăduie diferențierea lui de cel material (de conținut). În cazul personalismului energetic, această din urmă operație are privilegiul de a mai îngădui lămurirea sensului legăturii sale cu kantianismul și cu formulele din filosofia contemporană de care este apropiat, anume personalismul și energetismul. În contextul de față, sensurile celor doi termeni formal și material sunt următoarele: formal semnifică tiparul unui gând filosofic, operațiile prin care el devine inteligibil, forma
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalității se aplică și naturii, deși aplicația sa firească este spațiul umanului. Filosoful român experimentează aceeași idee a extinderii jurisdicției finalității de la om la natură (subliniem, în ordine formală). Conceptul finalității dă seama, în ambele filosofii, unitatea ființei umane. În kantianism rezultă, prin aceste operații de de-limitare a spațiilor de semnificație a finalității, un proiect antropologic. În personalismul energetic, esența omului, gândită în plan cosmic, semnifică omul doar ca o gradație înlăuntrul lumii; în cel istoric, ea se identifică faptului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Aceste "inconveniente" ale personalismului kantian nu rămân blocate în interiorul sistemului care le-a dat naștere, ci trec în filosofiile ce-l urmează. Fichte, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche construiesc în model personalist, urmându-l pe Kant. Dar fiind și sub înrâurirea inconvenientelor kantianismului, și ei vor miza pe un personalism formal, care se limitează la a împăca spontaneitatea conștiinței cu "principiul individuațiunii", distrugând tot ce nu se acordă cu această relație. În alte cuvinte, afirmațiile lor filosofice privind persoana umană nu se sprijină
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unii, deși acceptă primatul personalității, nu dau importanță felului în care trebuie ordonată viața socială, altfel spus, îi nesocotesc dimensiunea socială. Alții, dimpotrivă, accentuează determinările sociale, deși personalitatea este o structură bio-psiho-socială. De asemenea, socotește filosoful român, personalismul născut din kantianism este "revoluționar": el țintește schimbarea lumii. Numai că în interiorul lui dezvăluim un "personalism anarhic", distructiv, și un altul "social-romantic", de tranziție către "personalismul energetic", desigur, constructiv. Pentru acesta din mijloc personalismul social-romantic "persoana omenească este luată nu ca o unitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
salva ceva; mai curând am ascunde un fapt: după Kant, cu o voință mai mult sau mai puțin conștientă de propriile hotărâri, s-a lucrat filosofic după "reguli de metodă" kantiene. Aceasta nu înseamnă că filosofia nu a trecut dincolo de kantianism. A trecut, dar l-a angajat pe acesta în propria sa devenire. O asemenea evaluare cu totul generală, așadar vagă, asupra unei stări de lucruri în filosofie și asupra puterii unei filosofii anume de a le înrâuri pe toate cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rațiunii pure", la Imm. Kant, Prolegomene..., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. FLONTA, Mircea, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993. FLORIAN, Mircea, Kant și criticismul până la Fichte, Societatea română de filosofie, București, 1937. GHIȚA, Simion, Kantianism și știință în concepția filosofică a lui C. Rădulescu-Motru, în vol. Aspecte istorico-metodologice ale gîndirii filosofice și științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. GOGONEAȚA, Nicolae, Sistemul filosofic al lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", 4/1968. GOGONEAȚA, Nicolae
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestor probleme. Se distinge în acest sens, în primul rînd, neokantianul Ernst Cassirer care integrează cercetarea limbii în cercetarea mai amplă a formelor simbolice realizate de spiritul uman. Ca chestiune de principiu, se poate constata că, spre deosebire de (neo)hegelianism, (neo)kantianismul nu pune un preț la fel de mare pe subiectivitate, deși afirmă consecvent rolul constructiv al subiectului în cunoaștere și, în general, în manifestarea umană. Teza fundamentală a lui Im. Kant este aceea a activității creatoare, constructive, a subiectului în toate sferele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
resorturilor gîndirii lui Blaga în ceea ce privește limba română este aceea a modului în care vede el că se construiește și se evidențiază orizontul stilistic românesc în și prin această limbă. Filonul filozofic al acestei gîndiri este în mod evident marcat de kantianism, printr-o perpetuă insistență asupra problemei cunoașterii, deși numeroase precizări încearcă o delimitare de acest sistem în varianta lui originară. Este frecventă și încercarea de delimitare față de concepția postkantianului Ernst Cassirer, dar modelul acestuia este detectabil în distingerea formelor culturale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lockeană în care, deși actorii se recunosc reciproc, funcționează într-un mediu competitiv, preferabil desigur celui conflictual hobbesian, dar mai puțin dezirabil decât cooperarea determinată de valori comune a mediului internațional kantian care își face tot mai mult simțită prezența. Kantianismul internațional rămâne o aspirație însă, și depinde de noi toți măsura în care îl construim social pentru a se transforma în norme, practici și instituții cu anvergură universală (Wendt: 1999, 246-312). Constructivismul lui Wendt nu dispune însă de o metodologie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aduse teoriilor „obiective” ale naturalismului și intuiționismului; totuși, în contrast cu teoriile „subiective” standard, acest curent teoretic acord] un loc extrem de important raționamentelor despre judec]țile etice. Se afirm] c] rezultatul este o cale de a lua decizii morale combinând elemente de kantianism și utilitarism. Spre deosebire de alte teorii metaetice discutate în aceast] secțiune, prescriptivismul universal este destul de recent; curentul este descris aici de c]tre creatorul și cel mai important reprezentant al s]u. Morală și dezvoltarea psihologic] LAURENCE THOMAS Ne dezvolt]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri precum frumusețea, pl]cerea, prietenia și cunoașterea. El a sustinut c] acțiunile drepte sunt cele care aduc cel mai mare bine, ap]rând astfel o versiune a utilitarismului care o dep]șea pe cea hedonist]. Spre deosebire ins] de kantianism și utilitarimul clasic care susțineau c] ofer] o procedur] rațional] de rezolvare a disputelor morale, perspectivele intuiționiste se bazeaz] în mod esențial pe pretenții de introspecție și nu ofer] metode de rezolvare a dezacordurilor. 2. Viziunea asupra comunit]ții morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neag] existența. A vorbi despre obligații morale naturale este destul de ciudat din moment ce aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a activit]ții la Universitatea Oxford în anii ’20-’30, a început prin a argumenta c] toate formele de monism (conform c]ruia ar exista un singur principiu moral de bâz]) sunt false. Ross cunoștea doar dou] forme de monism - kantianismul și utilitarismul, așa c] le-a tratat pe rând. Argumentul s]u împotriva lui Kant ar]ta c] principiul de bâz] al acestuia era incoerent. Principiul respectiv este urm]torul: „Numai faptele s]vârșite din simțul datoriei sunt corecte”. Ross
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a r]mane. Filosofia etic] a fost preocupat] recent tocmai de întreb]ri privind modul de viat] pe care trebuie s] îl urmeze individul în vederea form]rii propriului caracter. Unii gânditori nemulțumiți de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic] anterioar] a urm]riț dou] aspecte. În primul rând, a fost interesat] de conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
absolut (pentru cel mai mare num]r de indivizi) și ignor] modul în care acțiunea destinat] îndeplinirii acestei datorii depinde de elementele de caracter (de exemplu, lipsa sentimentului de compasiune). Dup] cum afirm] Joel Kupperman (1988) în ciuda opoziției dintre adepții kantianismului și cei ai consecințialismului... ...este ușor pentru cineva care citește câteva lucr]ri specifice oric]ruia dintre cele dou] curente s] își formeze în minte imaginea unui subiect moral anonim, îndoctrinat s] fac] alegeri morale care nu prezint] nici o leg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]