13 matches
-
în perechi, fiecare îmbrățișându-se unul cu celălalt, ceea ce-i unește pe auguști și pe cezari. Ansamblul statuar sugerează unitate și stabilitate. Materialul ales, durabilul porfir (care provenea din Egipt), simbolizează o permanență în genul sculpturilor egiptene și a statuilor kouros mai vechi. Porfirul era rar și rezervat pentru uzul imperial. Figurile sunt robuste, departe de verosimilitatea sau idealismul perioadelor anterioare. Persoanele sunt rigide, ținuta lor este ornamentată și stilizată. Fețele lor sunt repetitive și ei par să privească într-o
Monumentul tetrarhilor () [Corola-website/Science/333575_a_334904]
-
care, astăzi, pare ciudat, "un zâmbet arhaic". Într-un timp surprinzător de scurt, aceste personaje au devenit realiste și veridice, încetând să devină obiecte, ca un stâlp, cu intenția de a fi admirate doar din față. Redarea convențională a corpului (kouros) a fost înlocuită cu una mai detaliată și de mare acuratețe în ce privește musculatura, în timp ce îmbrăcămintea purtată s-a sculptat cu tot mai multă măiestrie. Perioada clasică, care a durat cam din anul 480 î.Hr. până în anul 323 î.Hr., este, deseori
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
î.e.n. și 700 î.e.n. Vasele erau împodobite cu ornamente măsurate cu precizie și, ulterior, cu meandre și cu reprezentări statice de figuri umane și animale. În perioada arhaică de la jumătatea secolului VII î.e.n., au apărut două tipuri de sculpturi monumentale: "KOUROS" și "KORE". "Kouros" reprezenta un bărbat gol, un zeu războinic, tânăr și puternic. În cazul lui se respecta simetria și frontalitatea, trăsături definitorii pentru arta egipteană. Echivalentul feminin era "Kore", o tânără femeie stând în picioare, înfășurată într-o robă
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
î.e.n. Vasele erau împodobite cu ornamente măsurate cu precizie și, ulterior, cu meandre și cu reprezentări statice de figuri umane și animale. În perioada arhaică de la jumătatea secolului VII î.e.n., au apărut două tipuri de sculpturi monumentale: "KOUROS" și "KORE". "Kouros" reprezenta un bărbat gol, un zeu războinic, tânăr și puternic. În cazul lui se respecta simetria și frontalitatea, trăsături definitorii pentru arta egipteană. Echivalentul feminin era "Kore", o tânără femeie stând în picioare, înfășurată într-o robă. Folosite ca ofrande
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
a dezvoltat în secolul VI î.e.n.. Aceasta a fost urmată de tehnica pictării în roșu, folosită începând cu prima jumătate a secolului VI î.e.n. Ambele au atins un stil narativ, realist, în perioada clasică. Ceea ce era doar sugerat în sculpturile "kouros" și-a găsit împlinirea în sculpturile clasice ale secolelor V și IV î.e.n. În faza intermediară dintre arhaic și clasic, în prima jumătate a secolului VI î.e.n., artiștii au creat un stil sobru, cu o combinație specială de mișcări corporale
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
îi îndeamnă pe sculptori să-i reprezinte pe zei surâzători, veseli, astfel încât oamenii să poată viza imitarea acestei bucurii în loc să se lase stăpâniți de frică în fața unor zei pe care artistul i-ar reprezenta cruzi, amenințători, vindicativi sau războinici. De la kouros-ul grecesc la teracotele etrusce, trecând prin straniul surâs al lui Buddha - contemporan cu Pitagora... -, surâsul - această blândă modalitate a râsului materialist - îndeamnă la gândirea epicurismului ca o gândire aproape orientală... -4- Grădina universală. Critica universitară a punctat momentele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
îi îndeamnă pe sculptori să-i reprezinte pe zei surâzători, veseli, astfel încât oamenii să poată viza imitarea acestei bucurii în loc să se lase stăpâniți de frică în fața unor zei pe care artistul i-ar reprezenta cruzi, amenințători, vindicativi sau războinici. De la kouros-ul grecesc la teracotele etrusce, trecând prin straniul surâs al lui Buddha - contemporan cu Pitagora... -, surâsul - această blândă modalitate a râsului materialist - îndeamnă la gândirea epicurismului ca o gândire aproape orientală... -4- Grădina universală. Critica universitară a punctat momentele în
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cheltuiala: în loc să-i sacrific mereu zeului mort oameni în carne și oase, îl voi îmbuna cu efigii de argilă. Apoi, în loc să-i sacrific efigiei un taur adevărat, voi putea s-o mulțumesc cu tauri din lut ars... Astfel apare acel kouros sau kolossos, statuetă de piatră și de bronz care, în Grecia arhaică, n-avea nimic colosal. Aceste figurine slujeau drept substitute umane în riturile expiatorii 10. Statuile grecești împestrițate ca la circ, încărcate de ornamente, aur și pietre prețioase, sunt
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
munca pictorului și a sculptorului. Îi aplică acesteia, în Memorabilele, termenul de mimă (profesie a spectacolului). Copia este un geamăn sau, mai degrabă, un frate mai mic și handicapat al modelului ei. Frumusețea efebului o dă pe cea a unui kouros. Rezultă că noțiunea de talent, se stil, de virtuozitate, pe scurt, "valoarea adăugată" a lucrării formelor nu este recunoscută. Impresia produsă de o imagine pictată sau sculptată depinde de ceea ce figurează ea, nu de modul în care figurează" (J.-P
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ale moralei și religiei, traducere de Diana Morărașu, Institutul European, Iași, 1998, p. 151. ** Aforism extras din volumul Cercetări psihologice asupra vieții și morții (1800) al medicului francez Xavier Bichat. 10 Jean Ducat, "Fonctions de la statue dans la Grèce archaïque. Kouros et Kolossos", Bulletin de correspondence hellénique, nr. 100, 1976, pp. 240-251. 11 Pietro Pucci, "Inscriptions archaïques sur les statues des dieux", în Les Savoirs de l'écriture en Grèce ancienne, Presses universitaires de Lille, p. 484. * În franceză (n. trad
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
îi îndeamnă pe sculptori să-i reprezinte pe zei surâzători, veseli, astfel încât oamenii să poată viza imitarea acestei bucurii în loc să se lase stăpâniți de frică în fața unor zei pe care artistul i-ar reprezenta cruzi, amenințători, vindicativi sau războinici. De la kouros-ul grecesc la teracotele etrusce, trecând prin straniul surâs al lui Buddha (contemporan cu Pitagora...), surâsul - această blândă modalitate a râsului materialist - îndeamnă la gândirea epicurismului ca o gândire aproape orientală... 4 Grădina universală. Critica universitară a punctat momentele în
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se desfășoară între extreme. Aceasta este a doua esențializare geometrică, obținută prin telescoparea într-o singură ființă a celor două personaje, unul mistic și inefabil, celălalt, teluric și greu. Când e Ariel, are chipul iluminat de zâmbetul de Kore și Kouros. Sau are grația unui înțelept chinez dar cu piele neagră de abanos, dănțuind în transfigurarea-i dăruită cu umilință domestică. Când e Caliban, același trup cu mușchii săi negri e luminat ca alpacaua coclită. Cea de a treia esențializare, care
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
destule în Grecia, parcă mai multe ca în alte părți; dar baba din Melanes nu e o babă ca toate babele. Ea este custode și ghid. În grădina ei zace între bălării, parcă adormită de farmece, statuia uriașă a unui Kouros, tânărul cu trup frumos, parcă ținut sub transă, care este tipul de sculptură preferat al epocii arhaice. Locul are statut de muzeu; și cum uriașul tânăr de piatră a fost descoperit în grădina babei, drept răsplată, baba a fost numită
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]