10 matches
-
diversă și de real interes. Dialogul româno-rus abordat cu sinceritate este, totuși, parazitat de un deficit de înțelegere și comunicare, marcat în mod evident de înrăutățirea atmosferei internaționale și de vicierea relațiilor dintre Federația Rusă și Occident.Veteranul absolut al kremlinologilor, căci are acum 96 de ani, americanul Walter Laqueur, a scris în urmă cu câteva săptămâni un articol despre „Cum ar trebui să trateze Vestul cu Rusia?”. Și el începe cu o constatare simplă: „Rusia a fost o mare putere
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
fi exprimat părerea că războiul ar trebui să țină cât mai mult cu putință, "astfel încât beligeranții să fie sleiți de puteri". Stalin a negat existența unei asemenea tactici. Pravda l-a citat pe dictator care a afirmat că: Unii dintre kremlinologi au interpretat aceste afirmații ca acceptări implicite ale conținutului esențial al presupusuluii discurs. În 1994, ziarista rusă T. S. Bușueva a dat publicității un presupus raport de arhivă asupra discursului într-un articol publicat în periodicul "Novîi Mir" (№ 12/1994
Discursul lui Stalin din 19 august 1939 () [Corola-website/Science/300178_a_301507]
-
SUA, HENRY KISSINGER, cu prilejul scurtei sale vizite, la București, la sfârșitul anului 2007, a apreciat că "America nu are nevoie de România în relațiile cu Rusia, întrucât are raporturi directe cu acest stat". Spre deosebire de opiniile pozitive, exprimate de numeroși kremlinologi, alți specialiști văd Rusia, cea de după anii 2000, în tranziție de la totalitarism la autoritarism sau spre un nou totalitarism, unul nu prea camuflat. Unii experți sunt de părere ca "eșecul fostului imperialism sovietic s-ar fi înregistrat în plan economic
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
trebuie să își pună întrebarea încotro evoluează relațiile româno-ruse. Trebuie reamintit și recunoscut că de secole Rusia a constituit pentru România și formele ei statale anterioare o piatră de încercare a politicii externe și a rezistenței "între imperii". Potrivit unor "kremlinologi", Federația Rusă s-a transformat semnificativ în secolul 21, în funcție, în principal, de răsturnarea de situație din anii 1989-1991. În abordarea problemelor relațiilor româno-ruse, consider că trebuie apreciate, ca atare, mutațiile care au intervenit, în ultimii câțiva ani, în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
formele ei statale anterioare o piatră de încercare a politicii externe și a rezistenței "între imperii". Federația Rusă s-a transformat semnificativ în secolul XXI, în funcție, în principal, de răsturnarea de situație din anii 1989-1991 (decembrie), potrivit aprecierilor unor "kremlinologi". Trebuie apreciate și mutațiile care au intervenit în ultimii ani în politica internă a Rusiei, precum și în pozițiile sale internaționale, soldate cu stabilitate internă și dezvoltare economică, precum și printr-o promovare a unor poziții mai active pe plan internațional. Relațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
negre a comunismului. Am făcut În Times Literary Supplement recenzia cărții sale, după care am primit o scrisoare din partea profesorului Robert C. Tucker, care, Împreună cu Robert Conquest și Richard Pipes și, probabil, Alain Besançon În Franța, sunt cei mai importanți kremlinologi ai lumii. Probabil ar trebui să-l numesc și pe Zbigniew Brzezinski, dar el a ieșit din zona studiilor kremlinologice. Mircea Mihăieș: La un moment dat a fost și Hélène Carrère d’Encausse. Vladimir Tismăneanu: Vorbim despre cinci-șase personalități de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Tudor Bugnariu, Radu Florian, Gall Erno, Henri H. Stahl, Paul H. Stahl, Alexandru Vianu. Pe la 10-12 ani, fiind un asiduu cititor al ziarului Le Monde (care se putea cumpăra "pe sub mână" la anumite chioșcuri de ziare din București) am devenit "kremlinolog" și un pasionat al vieții politice din țările comuniste și nu numai. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist pe cand vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? În decembrie 1989 lucram deja la Muzeul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
înalt orgoliu. Monarhia nu s-a reinstaurat, cetățeanul, universitarul, criticul n-au revenit cu totul, ambii s-au întors parțial, la țară, pentru proprietăți, unul, la catedră, limbă (scris), altul. O repetă în 2006 (Apostrof, 10), arătând cu degetul spre „«kremlinologii» americani, care și ei credeau în ireversibilitatea comunismului”, și considerându-se victima propriei aspirații care îl contrapunea pe regele Mihai I comunistului Ion Iliescu. Inaderență nu tocmai personală, individuală, la cel astfel rebotezat politic și, probabil, „popular”. Impredictibilitatea analiștilor politici
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
au o vocație mesianică (de aceea unii dintre ei vor deveni adepți ai presei de partid sau ai unei prese pseudo-independente, i.e. fără afiliere politică declarată). * de la specializarea tematică strictă (anacronică după sfîrșitul războiului rece cînd anumite categorii de ziariști: kremlinologii, corespondenții militari nu se mai justifică ) * la multimedia și competențe multiple (economică, juridică, politică), abilități de comunicare și relații pubice menite să faciliteze o eventuală reinserție profesională. * de la o perspectivă mașinistă, stahanovistă, de stimulare a ¨muncii productive¨ * la o perspectivă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
axiomele de la Riga, numite astfel după serviciile însărcinate cu analiza URSS, instalate la Riga în anii '20, cînd Statele Unite nu recunoscuseră încă oficial URSS. În Riga, care devenise după revoluția bolșevică un al doilea St. Petersburg, un mic grup de kremlinologi atașați ambasadei americane erau responsabili de colectarea și analizarea informațiilor din URSS. Figurile cele mai proeminente au fost Loy Henderson, Charles Bohlen și George F. Kennan. Percepția lor asupra politicii sovietice era diferită de cea a lui Roosevelt. În primul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]