7,766 matches
-
de multe ori ai spaimă, iar când seara aduci apa vezi în ea atâtea semne ... Te aud pășind ușor ... ușa o desfaci la fel. Lângă soba încălzită cu cârligele în mână, pentru că nu ști de somn, dintr-un ghem de lână albă, croșetezi un mic flanel. Te aud vorbind cu fina, peste gard, lângă pătul, cum că te-ar durea ceva, dar nu ieși să plângi în drum. Te aud în cimitir cum te jelești la mormânt și în lacrimi povestești
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1383813923.html [Corola-blog/BlogPost/372341_a_373670]
-
senin, mioritic, pe care îl încerc de câte ori te văd ? Și am știut de ce: cred că același sentiment împărtășești și tu, Dinu ... Nu aveam curajul nici să îți spun că nu mai vreau să te văd, că îmi încurci firul de lână al vieții prin labirintul acesta verzui ca într-un frunziș de tei primăvara...Și tu, fără vorbe, ca într-un poem viitor programat de un calculator ultraperformant, din generația ,, n’’ plus ,,unu’’, desigur, îmi ofereai cele mai frumoase flori, zambile
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1456635783.html [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele sănătoase, pline de mușchi, cu cămașă
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
în Colț, undeva pe lângă părintele Nicolae, mai jos de povarna Sfinției sale. Ochii mamei se măriră, privind ațintiți într-un punct fix al camerei, pe a cărei fereastră razele jucăușe ale soarelui băteau peste trupul lui Nicu, învelit în pătura din lână în romburi. Un moment de tăcere se așternu peste atmosfera din dormitorul băiatului. Nicu aștepta curios, cu ochii îndreptați către mama sa, să pronunțe un nume, chiar două, chiar trei, din care unul era sigur cel drag lui. După un
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
de preoți la acea dată. Aflăm astfel, că unii învățau la Ceaslov, alții la Cazanie, iar alții la Psaltire. Erau deci trei trepte de învățătură, cea mai înaltă fiind a celor ce învățau la Psaltire. Dezvoltarea comerțului cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
o făceau să crească de la o oră la alta. Se apropia iarna și pentru că puloverul rămas de la sora mai mare, se subțiase tare mult și rămăsese mic, mama se văzuse nevoită să-i încropească Arinei, din cele câteva gheme de lână colorată, păstrate pentru cine știe ce neașteptate nevoi, într-o cutie, un pulover nou. Spre el se furișau cu nerăbdare privirile fetei, când auzise spusele mamei, aparent fără nicio legătură cu ceea ce mai discutaseră puțin mai înainte. Arina își țintui mama cu
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
Domnului cu Pruncul, având de o parte și de alta prooroci și drepți ai Vechiului Testament, arată prefigurări ale Sfintei Fecioare Maria, numind-o: Moise - “rug ce arde și nu se mistuiește”; David - “chivot sfințit”; Ieremia - “Israelul cel nou”; Ghedeon -“lână plină de rouă”; Isaia - “clește purtător de cărbune”; Iacov - “scară pe care S-a coborât Dumnezeu”; Aaron - “toiag ce a odrăslit”; Solomon - “pat de aur”; Iezechil - “ușă încuiată”; Avacum - “munte umbrit”; Daniel - “munte netăiat”; Zaharia - “sfeșnic”. Cu toate acestea, cel
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
dar și ca animal de companie. Se mai spune că în 1984, primele lame au fost importate în Statele Unite, iar la ora actuală există peste 70.000 de capete în fermele de lame din această țară. Ele sunt tunse și lâna lor plăcută la atingere, moale, delicată, pufoasă, caldă rivalizează cu cașmirul și mohairul, dar este mult mai durabilă și rezistentă. Oricum, cei doi pui au fost atracția târgului, în special a copiilor care le-au dat de mâncare din palmele
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
părinții lor. În acea dimineață de iarnă, cu multă zăpadă, au ieșit la săniuș și ei însoțiți de bunicul lor și de Ianoș. Buni Florica i-a petrecut până la poartă la drum, în timp ce le recomanda să-și țină mânușile de lână în mâini și fularele la gură ca să nu prindă vreun guturai, până i-a pierdut din vedere în grupul de copii care porniseră cu săniuțele pe drum la deal către poiana din mijlocul satului, fiind acela, locul ideal dintotdeauna pentru
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
făcea pe soția perfectă și poate că uneori și era, dar cine mai putea fi ca ea, consoarta lui Octavianus Augustus. Mergea pe la tot felul de întruniri unde îl proslăvea pe bărbatul ei în tot ce făcea. Împletea îmbrăcăminte de lână alături de alte soții de senatori dacă trebuia, sau mergea prin școli și o făcea pe ,,Mama Națiuniiˮ după cum o porecliseră romanii în bătaie de joc...arătându-se grijulie față de studenți. Însă Livia Drusilla trăgea adeseori sforile amestecându-se în politică
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși. După patru ani în China, Andreea Batros, 31 de ani, a pornit de curând, împreună cu prietena ei Flavia Scînteanu, 26 de ani, o afacere cu covoare din lână realizate manual, sub marca „Dare to Rug”. „Dare to Rug” este primul brand de design românesc care produce covoare hand-tufted, printr-un proces manual prin care, cu ajutorul unui pistol special, se inserează smocurile de lână pe o suprafață de bumbac
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc by https://republica.ro/generatia-b-andreea-si-flavia-vand-covoare-zhand-tufted-lana-din-noua-zeelenda-muncitori-chinezi-si-design [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
o afacere cu covoare din lână realizate manual, sub marca „Dare to Rug”. „Dare to Rug” este primul brand de design românesc care produce covoare hand-tufted, printr-un proces manual prin care, cu ajutorul unui pistol special, se inserează smocurile de lână pe o suprafață de bumbac conform modelului dorit. Ne propunem să readucem covorul ca obiect central în schema decorativă a unui spațiu”, spune Andreea Batros. Au investit 10.000 de euro și se așteaptă la vânzări de 40.000 de
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc by https://republica.ro/generatia-b-andreea-si-flavia-vand-covoare-zhand-tufted-lana-din-noua-zeelenda-muncitori-chinezi-si-design [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
Au investit 10.000 de euro și se așteaptă la vânzări de 40.000 de euro în primul an. Cele două tinere au un contract cu o fabrică din sudul Chinei unde se confecționează covoare prin hand-tufting. Principala materie primă, lâna, este adusă din Noua Zeelandă, fiind una folosită și de marile branduri din domeniu. Designul și codul de culori ale covoarelor sunt concepute de Andreea și Flavia. „În România fabricile care mai existau făceau covoare ori mecanizat, ori prin tehnica războiului
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc by https://republica.ro/generatia-b-andreea-si-flavia-vand-covoare-zhand-tufted-lana-din-noua-zeelenda-muncitori-chinezi-si-design [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
în anul 1933 în stil neoromânesc, pe strada Oțetari, la numărul 6B” (Foto credit The Fab Squad) •Despre tehnica hand-tufted. „Pe o bază din bumbac, întinsă pe verticală, este desenat modelul covorului cu coduri de culoare. Lucrătorul inserează smocuri de lână, folosind un pistol special pentru această tehnică. Pistolul este acționat manual. Când e gata designul, covorul este pus jos, se lipește spatele cu un lipici special, se lasă la uscat, i se pune protecția din bumbac pe spate. Apoi se
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc by https://republica.ro/generatia-b-andreea-si-flavia-vand-covoare-zhand-tufted-lana-din-noua-zeelenda-muncitori-chinezi-si-design [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
fiecare an de Crăciun avea și el un cadou care, adesea, era un os mare de porc la care rodea mai multe zile în șir în cușca lui. Iarna, mami ne tricota, la toți din curte, șosete și mănuși din lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
mare de porc la care rodea mai multe zile în șir în cușca lui. Iarna, mami ne tricota, la toți din curte, șosete și mănuși din lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami o aștepta să tricoteze la vesta lui Cartuș. Tata-mare îi mutase cotețul în magazine din cauza gerului, unde îi pusese o pătură veche să-i țină de
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
de frigul care-i pătrunseseră în toate mădularele, l-a ascultat pe bulibașă și s-a culcat în cort, în locul dinspre marginea unde era căruța. N-a dat jos de pe el decât bocancii și obielele, trăgând în locul lor ciorapii de lână împletiți într-un cârlig, ca să fie mai groși, de nevastă-sa, înainte de a pleca de acasă. Îi încălța numai în cantonamente când se culca, să nu-i înghețe picioarele. Foaia de cort a întins-o peste șerand și pe sub dună
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
și nici fapte, / Oglinzi se pierd, se suprapun, / Mirajuri, doruri se adun / Și le ascult cum cad în șoapte”. Farmec în stare de trezie. „Amurgul tot cată înapoi / la ziua ce se-ascunde / în dosul gardului din creste / și-n lâna neagră de la oi. Și toate curg către amurg, / cu largul lumii, vârstele, / curmate sunt și astrele, / nevăzutele, cum curg”. Elan superior. Odă a bucuriei. Receptivitate artistică diurnă (chiar și sub stele). „Sublim e cântecul luminii! / Stau astrele veșnice, / Neștiutele fără de
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
sănătos! Constantin s-a tot uitat în urma carului care-i ducea pe Drumu Țarinii până i-a pierdut din ochi, apoi a intrat să deretice în camera care dormiseră cei doi bătrâni, când a văzut o pungă cu bani așezată lână perna de la marginea patului. A luat în fugă punga și a alergat cât îl țineau piciorele, coborând dealul pe scurtătură ca să le iese înainte la podul de la biserică. Când carul cu cei doi bătrâni trecea prin fața sfintei biserici, Costantin (plin
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]