956 matches
-
privirea sa oțelită. Așa ne-a energizat și ne-a transformat în executanți docili și cuminți. Toți lucram în tăcere ca niște roboți programați să execute cu exactitate mișcările prevăzute în manualul de semănat arpagic. În urma noastră straturile greblate se lățeau văzând cu ochii. Privirea tăcută a domnului Arsu, care se plimba printre noi cu mâinile la spate, confirma că ne însușisem noțiunile date. Mulțumit că lucrăm ca niște automate, s-a retras puțin mai departe, la umbra unor sălcii, după
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
a întors și mama a pierdut mințile. Într-o altă casă erau iar două domnișoare cari, cu alte două dame, s-au dus să audă ”Les contes” d’Hoffmann. Acasă a rămas bătrânul lor tată, așteptând întoarcerea lor. Deodată se lățește vestea că arde teatrul Ring, ajungând până în camera bătrînului. Un amic intră repede și întreabă de fete ,,Du-te și le adu”, răspunde bătrânul înmărmurit pe scaun și rămâne tot așteptând. A doua zi el se pune a căuta și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie de neiertat, în numele așa-zisului Ținut Secuiesc. Nu vrem sfintele locuri ale Ardealului devenite un Absurdistan al secolului 21, într-o Românie la răscruce, așa cum ar dori internaționaliștii papricașului. Am luptat împotriva schimbării străzii Călărași cu Kossuth
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
în nimic? Si că tot ce-ți poți dori e să fugi altundeva? Patru milioane de români n-a mai stat pe gânduri și au plecat, ca să își dobândească viețile. Cu cât numărul celor plecați crește, cu atât impostura se lățește peste capetele celor rămași. Zidarii de meserie vor fi tot mai puțini și locul lor va fi luat de te miri ce băieți, absolvenții buni de medicină se vor evapora și o să ne trezim cu registratori medicali recalificați în grabă
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
și-mi spune cine este. Visul mi se pare a dura mult, mult de tot. Fericirea nu numai că durează încontinuu, dar și crește mereu ; dacă răul n-are fund, apoi nici binele nu are plafon, cercul de lumină se lățește din ce în ce, iar fericirea după ce m-a învăluit mătăsos, deodată schimbă tactica, devine dură, se aruncă, se prăvălește asupră-mi ca niște avalanșe care - antigravitațional - mă înalță; apoi iar, procedează în alt fel: duios, mă leagănă - și-n
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
al casei arse, cu gospodari cu tot, sub grenadele ocupantului mujic, se întinde, dus pe tălpi și de fiul ajuns ofițer, erou căzut în luptele cu armata germană din Munții Tatra; deșertul instaurat de ciuma intrată pe tancuri rusești se lățește și pe caldarâmul Capitalei, pătrunde în casele furate intelectualilor de poliția politică autohtonă în tandem cu KGB-ul, intelectualii români, „aurul cenușiu” al țării, fiind umiliți și martirizați de aceeași oroare comunistă adusă de „prietenii” de la Răsărit, cu gândul mârșav
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Prefata_la_romanul_un_ocean_al_florin_tene_1377624771.html [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
nimeni tare. Ne-am lăsat cuceriți încet-încet de un sentiment nou pentru București: cel al bunului-simț, decenței, politeții, zâmbetelor. La sfârșit au fost artificii, dar poate că nici nu mai era nevoie. Le aveam deja dinainte în noi, multe, colorate, lățite într-un zâmbet imens.
Ştirile de la ora cinci au fost învinse by http://www.zilesinopti.ro/articole/648/stirile-de-la-ora-cinci-au-fost-invinse [Corola-blog/BlogPost/96918_a_98210]
-
cunoscut alți "piteșteni", nici unul nu povestea atât de colorat (?), atât de bine (?), de frumos (?!) despre patimile piteștene - că Fanel Davidescu. în 1958 "liberat" de la Gherla, am fost trimis, sub escortă, se înțelege, cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în satul-nou numit Lățești - pentru 36 luni, apoi pentru încă 24 (tot luni). Acolo am cunoscut alți "piteșteni" (sau "studenți" - numai răuvoitorii foloseau termenul "reeducați). De la aceștia am aflat alte întâmplări, alte amănunte despre Pitești - însă nu atât de importante, impresionate (și, oricum, mult
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1468680692.html [Corola-blog/BlogPost/367505_a_368834]
-
gură cana cu apă. Două sorbituri îi ajung. Cine să-i mai aducă până deseară încă o găletușă cu apă? Toți sunt pentru ei de parcă seceta asta i-a făcut pe toți egoiști. La colțul ogrăzii, în fața cuștii sale, stă lățit pe pământ, cățelușul Puf. Albul blăniței s-a transformat în gri. Nu mai latră, nu mai scheaună, stă îmbrățișat cu pământul. Stăpâna este la vreo doi pași de el, dar nu-și mai schimbă amabilități. Umbra este fiartă și ce
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
tras pantalonii și am țâșnit în picioare cu bustul dezgolit, repezindu-mă ca turbat asupra individului. - Ușurel, băiatule!, mai apucă el să rostească, înainte de a-i închide gura cu dosul mâinii. A căzut. Din colțul gurii o pată sângerie se lățea tot mai mult. Refuză să se ridice. - Nenorocitule, crezi că tatuajul îți dă drepturi suplimentare?, bolborosi el cu greutate, amețit. Eram gata să-l sfâșii. - Potoliți-vă nătărăilor!, zise Ursula ridicându-se în capul oaselor, apoi ridicându-se trecu pe lângă
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
ne băgăm cuminți în camerele noastre. -Bine mă, de ce nu spui așa, ia-l și pe derbedeul celălalt și dați-i drumul. Gorila, așa era poreclit educatorul din cauza faptului că avea capul turtit de sus în jos, iar nările erau lățite ca la maimuță, era bucuros că pusese mâna pe așa bunătăți pentru un lucru ușor de rezolvat. Cum s-a văzut cu biletele în mână, Florin Tatu a alergat la ușa prietenului său, a descuiat-o cu cheia pe care
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1489044534.html [Corola-blog/BlogPost/385347_a_386676]
-
să știi că și atunci eram foarte îndrăgostit de tine...dar nu am putut să-mi dezvălui sentimentele... - Frumos gest...roșește ea și emoțiile o înfierbântă. Fără să vrea,atinge cu antebrațul paharul de suc, iar lichidul galben, aromat, se lățește pe masa mică și se prelinge pe gresie conform principiului atracției gravitaționale. - Nu-i nimic, sare el și șterge repede cu prosoape de hârtie micainundație. - Scuze, scuze! spune ea și își duce mâna la tâmplă, ca și cum și-ar fi adus
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
re nici cont și nici monturi, în zadar pui în titlu Ammon, nu se sperie nici un grifon. Mormăind ceva de amor, fu trimis la Jilava-n răcori. Acolo se fac amulete, din domn devii „măi, băiete”. Am de an se lățește câmpia, Muenchhausen își scoate scufia, anul platonic l-așteaptă cei care țin linia dreaptă, ce știu ei ce ascunde Anarazel, demon sumbru? Aruncă, deci, anatema, lasă că trece problema, numai cu Androalfus poți să mai speri, de-i ești calfă
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Proba_de_foc_boris_mehr_1390624948.html [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]
-
Maiorescu a ajuns „simbol al complicităților joase și inspiratorul și proteguitorul unei odioase crime intelectuale...“. În timp ce Mano-lescu spunea că studiul tău are „stupide ipoteze“, Eugen Simion (că fost lucrător la Lupta de clasă) scrie că este o aberație care „se lățește și face carieră într-o cultură a suspiciunii și a comploturilor“. Ce replică îi dai lui Manolescu și ce replică îi dai lui Eugen Simion? - Replică mea este chiar textul Eminescu. Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României. Sursa
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu by http://balabanesti.net/2015/05/19/maladiile-lui-eugen-simion-constantin-barbu-sare-in-apararea-lui-eminescu-eugen-simion-inchizitorul-ramolit-see-more-at-httpwww-ziaristionline-ro20150211constan/ [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
și-mi spune cine este. Visul mi se pare a dura mult, mult de tot. Fericirea nu numai că durează încontinuu, dar și crește mereu ; dacă răul n-are fund, apoi nici binele nu are plafon, cercul de lumină se lățește din ce în ce, iar fericirea după ce m-a învăluit mătăsos, deodată schimbă tactica, devine dură, se aruncă, se prăvălește asupră-mi ca niște avalanșe care - antigravitațional - mă înalță; apoi iar, procedează în alt fel: duios, mă leagănă - și-n
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
aud păsărelele. Soarele îmi intrase deja în ochi, făcându-mă să-i mijesc. La fix cât să văd perfect ce scria pe alt colț de bloc: “Împarte ceva azi cu cine ți-e drag”. Oau! N-am apucat să-mi lățesc și mai tare zâmbetul pe față, că am zărit un coș de gunoi care voia și el să-mi transmită un mesaj: “Steaua, te iubesc, ești o echipă bună!”. Hmmm, cred că ăsta nu era totuși pentru mine, eu țin
Mariana SUPERGIRL, care nu există by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20739_a_22064]
-
aprilie 2012 Toate Articolele Autorului TRADIȚII RĂSTĂLMĂCITE PAȘTELE BLAJINILOR ȘI SEMNELE NATURII RENĂSCUTE Mult așteptata domnișoară Primăvară a poposit, în sfârșit și pe strada noastră. La răscrucea curenților fluviali, aflată pe malul Dunării , la Mila 80, strada se lungește, se lățește, se întortochează, cotește spre largul Bulevard Brăilei, care taie fără milă, orice străduță perpendiculară. Primăvara a venit, spuneam, cu surle și tobe, zorită și capricioasă, schimbătoare și cât se poate de încântătoare, așa cum îi stă bine unei femei adevărate, misterioase
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
pe deal mălinii; Uimiți, s-au cumințit sticleții Și-ascunși în spatele grădinii I-admiră-n zorii dimineții. Și albul rupt în bucățele De nu știu cine-n noaptea caldă, Ciorchini formează-n rămurele Și-n roua limpede se scaldă. Acum, când ziua se-nfiripă Lățindu-se peste fânețe, Se-oprește soarele o clipă: - Of, Doamne, câtă frumusețe ! Referință Bibliografică: MĂLINII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MĂLINII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1432465066.html [Corola-blog/BlogPost/367727_a_369056]
-
de cauciuc. Fără niciun împrumut de la bancă. De unde avea atâția bani? -Acest fapt doream să-l spun și eu. Dar mai e ceva! Un coleg de liceu, mai mare cu doi ani decât noi, doctorul Uței, fost director la Spitalul Lățești, a fost aruncat intro iarnă în... fântână spitalului. Și de data stă, nimeni nu a văzut nimic... -Știu eu mai multe despre acest caz! Roșagă deschisese o secție a fabricii în această comună, fiind văzut în nenumărate zile în compania
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
și lichidul din ea se revărsă cu repeziciune, desenând pe podea o pată întunecată. - Gură spartă ce ești! - mârâi el printre dinții aproape încleștați și se așeză pe scaun ca și cum ar fi obosit dintr-o dată. Privea spre pata ce se lățise pe podea. Apoi, păru că se hotărăște și ridicându-se, luând de pe măsuța din apropiere o sacoșă de pânză albă și se îndreptă din nou spre pivniță. După scurt timp, reveni cu sacoșa plină și ieșind din garaj, încuie cu
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
În vagon, aerul este greu de respirat. Înghesuită din toate părțile, încercând să descopăr o bară de care să mă apuc, cu căciula căzută pe ochi și haina răsucită, simt cum calc pe ceva umflat și moale, ce mi se lățește sub picior. Mi-e frică să fac presupuneri. Mai bine să nu mă gândesc ce ar putea să fie. Trenul pornește și apoi, „hapciu”, aud lângă mine și din nou, „hapciu, hapciu”, de trei ori. Microbi, îmi zic, s-ar
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Si_ma_dau_pe_gheata_mai_de_corina_diamanta_lupu_1372228950.html [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
iadul e ieșit din timp. Și din spațiu. Dar mă rog, după un timp, s-a schimbat iar peisajul. Urechile îmi țiuiau de atâta liniște, dispăruse rotopercutorul și reapăruse Bach. Și mai apăruse cineva, un Editor căruia zâmbetul i se lățea de la o ureche la alta. - Bine ai revenit ! mi se adresă. - Îmi spune cineva ce se întâmplă ? A fost o pedeapsă temporară, am greșit cu ceva? - Nu, dar începusei să te plictisești. Administratorul, binecuvântat fie numele Lui, a prevăzut și
RAIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1399376965.html [Corola-blog/BlogPost/346995_a_348324]
-
Sergiu Mandinescu exprimă în versuri memorabile și, paradoxal, cu o delicatețe ultrasensibilă în duritatea epocii, universul carcerial românesc din perioada bolșevică. Hăituit de un regim ateu și trăind în așa-zisa libertate circa doi ani de zile după domiciliul de la Lățești, Sergiu Mandinescu a plecat la ceruri fără să mai apuce să-și pună pe hârtie versurile memorate în închisori. Ar trebui ca institutele de literatură să deschidă un program de cercetare despre viața și opera lui Sergiu Mandinescu, un poet
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1464342291.html [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
Acasă > Impact > Istorisire > VERTIJ - PROZA FOARTE SCURTĂ - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 597 din 19 august 2012 Toate Articolele Autorului VERTIJ Pete mari de tăcere. Și spaimă care se lățește nepermis de mult peste fereastră dogorind în flăcările amurgului. Gol de gand. Țipatul instant. În spațiul acesta incert, o imagine vie se proclama stăpâna. Un strigăt. Două. Apoi, din nou prăpastiile vuind, tiuind, mugind după vântul necontenit. Spectacol de frunze
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/Vertij_proza_foarte_scurta_cezarin_cezarina_adamescu_1345401367.html [Corola-blog/BlogPost/358089_a_359418]
-
mai e,a dispărut. Toate sunt că la-nceput. Când credeam că dusa-i boală, Apari tu,cu ochi că smoala. Parca-s două găuri negre Din care țâșnesc tenebre, Gura largă,limba șfori, Pe spinare-mi trec fiori. Te lățești,te alungești, Pui năluci ,pe la ferești. Față cu ochii că smoala, Si obrazul cum e coală, Rânjești la mine hidoasa Și în mână ai o coasă, Închid ochii,să nu văd, Si in gândul meu,mă rog Și ma-nchin
FATA CU OCHII CA SMOALA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1420397352.html [Corola-blog/BlogPost/376661_a_377990]