134 matches
-
29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vasilica stătea așezată pe bordura de piatră a gardului din apropierea terasei, trăgând în piept fumul care se înălța de pe grătarul încins. Îi putea vedea pe cei câțiva clienți cum învârteau micii prin muștarul auriu, lăbărțat pe cartoanele ondulate înmuiate de zeama fierbinte scursă din carnea rumenă. Înghiți în sec, întorcând privirea către bărbatul tânăr care ducea leneș la buze o halbă aburită cu bere. Nu-l mai văzuse prin zonă. Când asistenta apăru pe terasă
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
o vreme, Vascodagama abia de le mai dădea bună-ziua vecinilor, trecea prin văgăună ca o nălucă, se mai oprea să discute cu primarul despre vreme, își punea mîna streașină la ochi și studia formele halucinante ale norilor, ființe inexistente se lăbărțau pe cerul senin la orizont, dar nici o picătură de ploaie nu cădea, de secetă obrazul pămîntului se ridase și apa din fîntîni dispăruse de parcă se evaporase pentru totdeauna și la fel de secat era și sufletul lui de bărbat, nu avea curajul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
coasa din remorcă și... --Du-te, du-te repede și cheamă-l aici! Vicele fugi din birou, bucuros că a scăpat și a reintrat cu Mărășteanu la primar. --Trăiți! îngăimă stânjenit Mărășteanu, că intrase cu coasa pe umăr. Bățălău, cu fața lăbărțată într-un zâmbet larg, întinse mâna să-l salute. --Hai, să trăiești, Ionică tată! Ce-ai plecat așa de dimineață cu coasa aia, mă? Parcă ai fi doamna cu catastifu’. Cui i-a mai venit rându’,că doar nu mie
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434602874.html [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
marinate în sos de usturoi i se păreau mai bune amestecate cu pasta de somon afumat și cu ficatul de cod. Plescăia de plăcere și, din când în când, mai ardea câte o dușcă de techilla. Pe figura sommelier-ului se lăbărța un rânjet de satisfacție în timp ce chelnerii arătau ca niște statui din templele budiste. După un timp mârâielile de plăcere se mai domoliră, domnul ministru se șterse la gură cu un colț al feței de masă și spuse: - Bă, fu bunicică
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
tot notezi acolo?! Și se mai mira că luasem o coală de hîrtie și o îndoisem de-a lungul ei. Așa scriu eu, i-am spus; nu pot altfel. Pe lungime, coala își descoperă alte dimensiuni, și ideile, în loc să se lăbărțeze pe cîmpul de zăpadă, se așează cuminți unele sub altele, forțate de formă să se concentreze în esența fondului ... Cînd plecasem de acasă, mă întîlnisem cu Vascodagama ... se ducea să-i cumpere Afroditei banane de la Leo. Pofteau copilașii, bolborosea el
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
la începutul scrisorii Domniei Voastre, ironia, destul de aspru așternută pentru nivelul cerut de o astfel de discuție, unde faceți referire la credința mea monarhică și la aparteneța subsemnatului la Partidul Social Democrat, insinuând, parcă, incompatibilitatea acestora. Insinuați oare că mă lăbărțez în două luntrii? Să înțeleg că a fi socialist induce interzicerea închinării în fața Regelui? Europa n-ar spune așa. Pe lângă Balcani, văd, încă mai merge. Mai am un regret: această abordare stă mărturie că acolo, undeva, în sufletele unora, stă
Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie: Insinuați că mă lăbărțez în două luntrii? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103608_a_104900]
-
păsa de vârsta fragedă, era expertă în amoruri ... până la o limită! Unul dintre meseni ieși afară pe hol și-i zări pe cei doi amorezi, așezați pe o băncuță. Făceau preocupați schimb de telefoane și adrese. El avea un zâmbet lăbărțat pe față iar ea era fericită ca un copil ce tocmai mâncase o prăjitură; colonelul îi zări prin ușa larg deschisă și exclamă, - Ia te uită profesore, te-ai îndrăgostit! Iar voi terminați cu prostiile și nu mai pierdeți timpul
PRIVATIZAREA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Privatizarea.html [Corola-blog/BlogPost/355627_a_356956]
-
impertinența-i în largul ei oriunde Și niciun mag nu poate s-o bage la podvig; De-a lungul și de-a latul, doar piezele imunde Foiesc prin atmosferă ca-ntr-un sabat prodig. Așijderea dau iama jigodiile care Se lăbărțează-n vatra unui întreg popor (Hâzanii succesive pe sticlă și-n ziare): Să lumineze plebea taman cu "doxa" lor. Și cine să priceapă de unde-atâta ură, De unde-atâtea zoaie prin fleancă li se scurg? Acestor... (nuu dau nume), când zilnic
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
Rigoletto. Șiruri și șiruri de scaune din mahon Sunt prezente la evenimentul anului x. Mă ridic și eu din fosa orchestrei de swing, Dintre notele risipte că anii cei tineri. Departe, si mai departe Pe sugativa cu tus violet Se lăbărțează memoriile altui regizor. Din gâtul sticlei cu vinul bătrân Ies aburii fluierând că uitatele trenuri. La garderobă facem schimb de paltoane, Figuranți și într-un cap de afiș Și o trăsura plină cu flori de omăt Își rostogolește rotile peste
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1412146958.html [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
tare ca să le îndrepte” (Alphonse Allais) Vasilica stătea așezată pe bordura de piatră a gardului din apropierea terasei, trăgând în piept fumul care se înălța de pe grătarul încins. Îi putea vedea pe cei câțiva clienți cum învârteau micii prin muștarul auriu, lăbărțat pe cartoanele ondulate înmuiate de zeama fierbinte scursă din carnea rumenă. Înghiți în sec, întorcând privirea către bărbatul tânăr care ducea leneș la buze o halbă aburită cu bere. Nu-l mai văzuse prin zonă. Când asistenta apăru pe terasă
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1469098734.html [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
șî-i mâncăm! Și mâinile dădură drumul strânsorii iar în față îi apăru, ca un fel de înger, figura fericită a lui Pardailan unul din tartorii clanului Căpățână. Gura lui, podită cu aur de trompetă insuficient acoperit de buzele vinete, lăbărța un rânjet foarte fericit deși cam plin de bale. - Hâââhhh, răspunse Ghiocel părând a-și da acordul pentru planul propus. Se formă un fel de vârtej din oameni, abia acum văzu că mai sunt și alții nu numai țigani, care
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407255724.html [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
pe el, pe Nesperatul Sfânt, și pe toți lacheii lui umili și unsuroși, strecurându-i printre dinții strânși. URCAREA PE MUNTE Șamanii veacului din urmă își latră radioactivele vrăji, supărând și rănind timpanul firii precum apa rămasă în ureche. Se lăbărțează ura pe altarul rațiunii și sună asurzitor tam-tamul unui dans bolnav și ilogic. Ca un ombilic netăiat târnă disperarea pe cheutoarea gândului și viermii corodați ai istoriei rod temeliile vremurilor. Peste tot nesătuii timpului înșiruiți ca în parabola orbilor, ignoră
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1456243379.html [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
sub albul rece se răsfiră tecile pline de semințe, semn că primăvara i-a transformat în artificii cu floare. Fără folos, gândește cu glas tovarășul meu de drum. În dreapta se întind golași rugii de mure, invitând potopul alb să se lăbărțeze pe tulpinile acelea lemnoase. Undeva, în vale, un regiment de răchite s-a aliniat disciplinat, încrâncenându-se să nu cedeze inamicului niciuna dintre ramurile băiețoase. Pentru câteva clipe, am senzația de loc străin, de capăt de lume, pe care am
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483903926.html [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului IMPONDERABILITATE Pe neștiute te trezești într-o zi în mijlocul sufocantului nicăieri stăpân deplin pe-ntreg pustiul zilei risipind printre degete cenușa vechilor chitanțe pe care literele negre bine apăsate lăbărțează taxă dreptului la viață și taci îndelung secondat doar de cântecul graurului leagănat pe ramul de soc cu floarea trecută. STACOJIU Vâscul tăcerii cuibărește golul dintre ramuri lumina ia culoarea mării în furtună spărgându-se încioburi reci ce umplu străzile
POEZIE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_tania_nicolescu_1389369517.html [Corola-blog/BlogPost/359810_a_361139]
-
clopoțel, din aur firește, clincăne melodios, participanții se așează în fotolii, iar la masa de prezidiu apare comitetul executiv, în frunte cu președintele corporației. Tot acolo, la fel de nevăzut ca și mai înainte, se infiltrează și șarpele, cu un surâs fericit lăbărțat pe moaca absolut nesuferită. Încep dezbaterile, mai precis, panarama! Zbiară, unul mai tare ca altul, că vânzările au scăzut dramatic, la bursă ei sunt perdanții de serviciu, și că, dacă mai continuă această situație, vor ajunge să trăiască doar din
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419357117.html [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
s-au și născut aceste pagini: la defuncta cârciumă Red Lion, de pe strada Academiei, unde, în vremuri nu foarte îndepărtate, Agopian și mai tinerii lui colegi de la Academia Cațavencu (aia veche, adevărată) petreceau lungi după amieze de joi, care se lăbărțau uneori până după miezul nopții. Printre tineri: Nic Sârbu, care a început să-l bată la cap sistematic pe povestitor: “Auzi, mă, Agop, da’ de ce nu scrii tu toate chestiile astea?”. Nu i-a fost ușor să îl convingă, dar
Amintirile savuroase ale unui scriitor prea sincer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18442_a_19767]
-
parte, s-a retras în sacristie, locul unde se cinstește evenimentul cu vin turnat direct din damigeana așezată pe lespedea criptei în care-și doarme veșnicia Marele Mareșal Johanes de Herseny. Vinul roșu, vâscos, se prelinge din paharele preapline, se lăbărțează că o pată de sânge peste literele, inca lizibile din epitaful, care nu interesează pe niciunul dintre oamenii vii. Non nobis Domine non nobis, șed nomini Tuo Da Gloriam!! Silabisește Mărțina. Se bucură că se află încă dincoace de lespedea
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
dormitor, dar în clipa aceea apăru chiar ea, adică apăruse mai demult, fără să facă zgomot, stătea în picioare înaintea biroului și se uita la mine. " Nu te înfuria, zise, nu ți-am distrus <opera>. Cu ironie, care i se lăbărțase peste chip ca o mască hidoasă. Mă holbai la ea câteva clipe lungi, nevenindu-mi să-mi cred ochilor. Masca se întinse spre urechi și-i desfăcu un rânjet care înțepeni sfidător, desfigurând și mai tare ceea ce știam eu că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
obosite. Așa încât, am impresia că nu ne desparte decât o încăpere. Bunăoară mi se întâmplă să mă uit consternată la un teleshow unde vreo fostă cunoștință, tânăr debutant modest, cuviincios și la locul lui, cu cincisprezece ani în urmă, își lăbărțează paranoia vizionară, importanța de guru al neamului, înșirând una după alta și pe ton profetic, toate gugumăniile imaginabile. Când nu de pe terasa unei viloaice, sau de la bordul unui yaht ori al unei mașini de o sută de mii de euro
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
puteam de liniștit, dacă vreau, mă pot culca cu orice femeie. Vorbeam serios, culmea. Anca râdea. - Cu orice femeie? Și psihiatrul tău ce părere are? Ha-ha-ha! - Anca, am spus. Râdea în continuare. - Anca! Se opri, dar un rânjet i se lăbărțase între buze. - Da, zise. - Mă pot culca cu orice femeie... - Pff... pufni ea. - ...pentru că am o pulă fermecată.... Hohoti, ținându-se cu mâinile de burtă. Se încurcă puțin în rochie și mi-era teamă să nu cadă în lac, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
discotecă. Oricum, cineva trebuia să fie acolo, în viața ei, în hainele ei, în zâmbetul sigur, în inelul de aur alb cu perlă roz de pe degetul mijlociu. Cineva puternic, un lord al tranziției de care fantasmele, dorințele și puloverele mele lăbărțate de profesoraș se loveau și ricoșau penibile și descusute. Ne-am mai întâlnit o dată, în vacanța de iarnă, la târgul de carte de la Romexpo. De data asta nu mai puteam da vina pe întâmplare: fusesem urmărit, provocat să iau repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un semn. „Deschide-l la pagina 9. Citește.“ Nu era o invitație, ci o somație. Am răsucit paginile pe după cotor (așa cum ura taică-meu) și-am citit: Chicotelile răzbat însă dintr-o altă bulă, în interiorul căreia fabrica de cărămidă se lăbărțează, iar lumea din cartier se adună la o petrecere pe strada cu nume nepotrivit: Intrarea Uriașilor. La capătul fundăturii, acolo unde drumeagul se oprește într-o poartă de fier, e casa unde a venit pe lume Alexandru Robe. „Ce mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scaune. Jurai că ai nimerit marți seara, la un cenaclu studențesc de pe Schitu Măgureanu. Dincolo de ușă, priveliștea cădea ca la teatru: scena, firul microfonului, cortina vișinie. Lipseau doar fețele congestionate de emoția lecturii. În perioada studenției, în sala umedă și lăbărțată din bulevardul Schitu Măgureanu, se strângeau o dată pe săptămână membrii cenaclurilor literare bucureștene. Mergeam cu Mihnea acolo, uneori și cu Cezar și Gino. La pauză, venea și Nicu Boboc, de la antrenament, cu mingea „Artex“ în pungă. Acțiunea avea un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
negru și el, era strâns într-o coadă bogată, lăsând să cadă cerceii rotunzi și grei, din aur roșu. Fusta fusese scurtată, sub ea străluceau niște ciorapi de plasă, cu ochiuri mari și rupte. Carnea proaspătă, dar puțin fleșcăită, se lăbărța la șolduri, țâșnind pe sub bluză. Era de neînțeles cum o asemenea scenă mă interesa. O întâlneam pe florăreasă la nunta fi-sei, acoperindu-mi pleoapele cu întinderile grele și incomensurabile ale trupului, dansând amândouă cu mesele în brațe și cazanele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
iubea - și pe Bunica, pe care o săruta pe mânecă, pe genunchi, îmbrățișându-i genunchiul sau brațul cu ambele mâini și împingând buza de jos înainte, cast, greoi, mângâietor, blând și harnic atunci când își apleca spatele îngust, iar bluza se lăbărța toată în jurul lui și părul albicios îi sta ridicat și des ca ciulinii sau ca pălăria florii soarelui din care au fost culese semințele. Bătrâna doamnă îi permitea să o îmbrățișeze și îi vorbea în felul următor: „Hei, băiete, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]