179 matches
-
acum, scriind, îmi dau seama: să fi suflat numai asupra mea și aș fi plutit pe deasupra Albalei că un nor, ca o prevestire.” Puterea lui induce și comunică teamă, artistul fugind de propria scriere: ,,Scrisul meu, literele mai strâmbe, măi lăbărțate, parcă legate între ele de o frică nelămurita, uneori doar două-trei cuvinte pe un rând, nicio ștersătura, însă, din ce in ce mai repede, un adevărat galop, o fugă care nu poate sfârși decât în sufocare, dar nu încape îndoială că <<eu>>am scris
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dacă s-a uitat, între timp, pe „roman”. E, totuși, un „document”. „Mă crezi nebun, bătrîne?, mi-a replicat el. Am tras cu ochiul, doar ici colo: sînt trei sute de pagini, legate, fiecare cu unul, două sau trei cuvinte, scrise lăbărțat, de sus pînă jos.” între timp a aflat că „prozatorul” e un maniac „incurabil”, evadat din sanatoriul de la Gîșteni. Reluînd cazul, în drum spre casă, ajungem amîndoi la concluzia că, din păcate, scrînteala asta că se pot cîștiga bani mulți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spus despre ce „lucrare” e vorba. „Sînt convins că nici «coordonatoarea», Constanța Bărboi, și nici G. n-au citit-o, altminteri ar ști că mi-au pus în brațe un vraf de texte scrise neglijent, de autori fără simț publicistic, lăbărțate, unele de-a dreptul stupide. M-am «luptat» destul de mult cu ele (dovadă tăieturile și ajustările), dar încă nu sînt convins că merită să ajungă «material didactic». Exigența mea nu e obstrucție. Presupun că «lucrarea» a mai fost oferită și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nemai văzute. L-am studiat deci cu toată atenția; l-am com pă timit mult; și am visat adesea cu tristețe la efectele pe care civilizațiile bătrâne le produc, la acest gentilom decăzut și la anu mite organisme moleșite și lăbărțate care cresc ca lichenii la popoarele ajunse în amurgul lor. DOMNUL DE PRADT Într-o zi când fantoma lui Grimm m-a obsedat mai mult decât de obicei, l-am văzut deodată apărând la mine pe Domnul de Pradt în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
difuzează un imaginar de senzualism apolinic sau euritmic. Mobilierul concretizează, la rându-i, aceeași nouă cultură a confortului mai centrată pe rezonanțele senzitive decât pe etalarea semnelor bogăției. Încă de la sfârșitul anilor 1960, confortul anticonformist promovând stilul cool, decontractat sau „lăbărțat” se bucură de un mare succes. Confortul burghez opulent, rigid și grandilocvent este descalificat în beneficiul mobilierului jos, la nivelul planșeului, al mochetei și al pernițelor care-ți permit să te așezi pe podea: faimosul „fotoliu-sacou” care ia forma corpului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
fierbinte, eliberat și gol, vlăguit și ușor. Nu știa atunci, dar a aflat cu trecerea timpului, că arăta ca o gelatină transparentă și întinsă, ca o peltea verde-argintată, care păstra încă fața tristă a lui Pampu. Stătea întipărit pe limba lăbărțată și gelatinoasă chipul lui, mare, parcă mai dilatat decât în realitate, conturat clar, ca-ntr-un tablou de Goya. Se simțea ca o pânză groasă și unduitoare, care se ridica lent, plutind deasupra corpului nemișcat, răstignit pe pământul lustruit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mârâind și gesticulând frenetic. Alteori se oprea locului, răsuflând greu, cu brațele lăsate neputincios pe lângă corp și ochii în pământ. În el se dădea marea luptă. În cele din urmă se așeză iarăși la birou și-și scrise cu litere lăbărțate demisia. După ce o termină, începu să plângă. Mai erau cinci minute până la termenul pe care i-l fixasem. Exact când se împlinea ceasul de reflecție pe care i-l lăsasem la dispoziție, se ridică din fotoliul lui directorial și se
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
fotografiile erau poze artistice. Nimeni nu a spus nimic despre pornografie. ă Arată-mi-le. Patronul se mișcă încet, plin de torpoarea. Ochii erau ultima parte a corpului său care să se miște. ă Gărbește-te! lătră Salitov. Rânji la postura lăbărțată a patronului în timp ce acesta se grăbea în camera din spate. Aproximativ de mărimea cărților de joc, fotografiile nu erau mai rele decât multe pe care le văzuse. Fețele păreau dezorientate, fără îndoială, dar găsi că aceasta le făcea mai picante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
care i se revărsau pe umerii lucioși. La treizeci și ceva de ani, chipeșul Nikki era Încă adolescentin. Chelnerul ne adusese fragi de pădure, borcănașe cu gem și boluri din ceea ce Învățasem să numesc argintăria hotelului. Ravelstein și‑a mâzgălit lăbărțat numele pe un cec, În timp ce‑și ducea un corn la gură. Eu eram cel care mânca Îngrijit. Ravelstein, când Înfuleca și vorbea În același timp, te făcea să simți că se petrece un fenomen biologic, că Își aprovizionează organismul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ceva din tușele maeștrilor americani, mai ales Hawthorne (The House of the Seven Gables) sau Poe (The Fall of the House of Usher). Locul este delabrat, secătuit de energie pozitivă, sinistru: "era o clădire veche, cu un etaj, enormă și lăbărțată, construită fără simetrie și fără gust. Pe pereții galbeni și coșcoviți, se zăreau dâre cenușii, lăsate de apa de ploaie din burlanele sparte. Ornamentele de piatră ale ferestrelor erau crăpate și roase. Tabla roșie a acoperișului se decolorase cu vremea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Primul Război Mondial de la o mătușă din Elveția, și care îi devine un fel de apendice monstruos: „Pe partea unde se închidea, niște linii în pielea moale, urme ale unei mode în agonie, se răsuceau leneșe, șovăind parcă, în contururi lăbărțate. Degetele subțiri și noduroase ale stăpânei se înfundau în desenul ăsta, făcându-se una cu modelul; părea că pielea uzată a uneia și a celeilalte provine de la același animal mort“. Personajele masculine sunt apariții episodice în textele de față, menite
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
Delia pe ton ferm, fără să-și piardă calmul, în timp ce-și examina fratele, țintuit în fața ei. Cu o privire rece și disprețuitoare, îi contempla înfățișarea grotescă și abătută, mai gras și mai monumental ca niciodată, în pijamaua lui lăbărțată. O privi perplex, ca și cum n-ar fi înțeles sensul cuvintelor. Apoi își ținu câteva clipe respirația, își puse mâinile în șold, deschise gura fără să spună nimic, în suspensie pentru moment, de parcă el ar fi fost primul surprins de răspunsul
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
de la Iași) și Viață cu efect întârziat (roman confesiv, cu un accent polemic - o spunea chiar autorul - față de "excesul de personaje" din cartea anterioară). Ceea ce se păstrează, ca o adevărată axă a prozei lui Virgil Duda, este erotismul pronunțat și lăbărțat în relațiile umane, abundența de scene și episoade cu încărcătură și "descărcătură" sexuală. Dacă în romanele lui Nicolae Breban, de pildă, raportul sexual este răsfrângerea unui raport de forță, consecința fizică a unei înstăpânitoare ideologii, în cele ale colegului de
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
Se mai lămurește un aspect: „Eu sunt religios și nereligios în același timp.” Și, în alt loc: „Simplul ateism îmi repugnă.” Măcar și pentru atâta, volumul trebuia publicat. Îndrăznește să spună: „...nu mă prea fascinează Musil. E prea plictisitor, prea lăbărțat, prea puțin succint, prea reflexiv.” Însă nu curajul lui mă reține. Altceva. Sunt nu multe săptămâni de când am dat peste un autor de bun nivel care făcea, și el, rezerve la Musil. Am și scris o notă. Cine să fi
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4100_a_5425]
-
Ce-ncet o-ngîni, mereu o vei lin spune Din zori de zi pînă-n amurg de seară, Cînd o s-adormi cu Dumnezeu alături Și cu iubita-ți caldă-ascunsă-n pături... Sîmbăta... Sîmbăta-n provincii e o fleașcă, Orele se plimbă-ntr-o caleașcă Lăbărțată, scîrțîind din osii, C-un surgiu ce dă-n mătasa mă-sii Iepele-nhămate în furouri Străvezii pe amplele popouri, Și le biciuiește cu blîndețe-n Aerul suavei diminețe Pline, printre raze, de mari fluturi Schingiuiți și dînșii, dar cu cnuturi, Chiar
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
nici ultimul Dar ești singurul care (după noaptea aceasta) Poartă pe frunte numele meu iar numele meu E minunat XXX În ultimul timp tot mai mult Zilele seamănă una cu alta: nesfârșite duminici Orașul atârnă-ntre ele Dimineața și seara: lăbărțate după-amieze Camera zace în suc propriu Sunt una cu patul Pielea se lipește de piele. Miroase a acru Un firicel de sex străbate aerul de la un capăt la altul De la înălțimea lui Tavanul vede și înțelege totul Fă și făcând
Poezie by Floarea Țuțuianu () [Corola-journal/Imaginative/15153_a_16478]
-
simțeam prin sînge ca o boare și prin inimă-mi treceau fiori Lenea nu se știe cînd mă voi trezi nu din somn nici din beție poate ci din lenea care m-a cuprins ca o pacoste venită peste noapte lăbărțată ca un pat de rus ce n-a fost dereticat vreodată cu trei pleduri peste el zăcînd mirosind a vremuri de-altădată de mă sting în el și nu-mi pot crede trupul greu lăsat inert de tot și cu
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
credință, nici solie sau car triumfal. Doar brățara de ținte și sfoara sau șnurul, la încheietura mâinii și un nou tatuaj și respirația pe care o înveți de la guru și manualul despre sex și sevraj. Se descheie cămașa, se desfac lăbărțate șireturi, pieptul gol ca un tors de carton, nu berbec și nici parapeturi, holograme în loc de amvon. Purpura inundă băltoace și râuri, sângele tău pentru cronici nu mai știe să scrie, Paladin în cămașă de blugi și bocanci, foșnește pădurea în
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
a izbutit decât să despice monotonia publicației cu câteva note stridente, întrutotul regretabile. Ceea ce totuși se citește în Contemporanul este editorialul-eseu al lui Nicolae Breban însuși, publicat pe prima pagină, sub formă de serial. Textele respective, chiar dacă sunt și ele lăbărțate și tautologice, pline de platitudini și injustiții, dau o senzație de forță, ca o zbatere de pește mare. Se simte că aparțin unui prozator care poate crea din două fraze personaje de neuitat și care are un magnetism al său
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
Ritual (peisaj pustiu) insecte verzi borțoase de instincte crâmpei de ceață spânzurat de dinte vărzări clădind cărnoase piramide pe postamente acre și lichide așa ești zi antumă somnoroasă în mușchiul nord întunecat din rasă pe topoganul zdrențuit și mic - zi lăbărțată-n miercuri și nimic (19 iulie 2008) Ritual (altar) m-am tupilat în altar ca o șopârlă cu ochi de șarpe și câine de târlă degerau sfinții unși cu frescele prunce din care-ncercau întunericul nesfințit să-l arunce mic
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
Contrar celor mai mulți care au încercat să se afirme în literatura basarabeană în preajma anului 2000, înșirînd alandala pe hîrtie tot ce le-a trăsnit prin cap în speranța că mai știi ce minune ar fi putut face poezie din năzbîtiile astea lăbărțate, scrisul lui este cumpănit, adunat cu grijă laolaltă într-o construcție sobră, în care orice frază pretinde o anumită semnificație, de obicei refractară percepțiilor nemijlocite. Declarațiile, teatralitatea, gesticulația generoasă îl frustrează, forțîndu-l să se baricadeze în parabole, în care însă
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
de la Universitate. Purta părul tuns băiețește. Nu se omora după inele, cercei, sau alte podoabe. Dar brățara de la Claudia era altceva. Îi plăcuse de la-nceput amestecul ei geometric, în nuanțe cafenii. Și-o pusese de două ori, pe sub mînecile puloverelor lăbărțate. Tița o ascultă pe mătușă și, năpădită de gînduri negre, dădu fuga acasă. Prin geamurile verandei văzu cîteva vecine în negru. Intră să-și vadă tatăl... Îl puseseră deja pe masă. De disperare, sparse toate oglinzile - acoperite cu pînză - din
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
a debutat cu rolul care l-a făcut celebru în lumea întreagă - micul vagabond - în pelicula „Kid Auto Races in Venice“. Un an mai târziu, Chaplin a dezvoltat personajul în „Vagabondul“, considerat capodopera sa incontestabilă. Îndrăgitul erou cu melon, costum lăbărțat, baston agățat de braț și o expresie de inocență melancolică a mai apărut în „Easy Street“ (1917), „The Kid“ (1921), „City Lights“ (1931), „The Great Dictator“ (1940). ÎNCEPUTUL „INVAZIEI BRITANICE“ În 1964, celebrul grup rock britanic The Beatles și-a
Agenda2004-6-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282048_a_283377]
-
potriviți. Accente dramatice se regăsesc și în paginile referitoare la condiția omului de litere și de cultură în general și la propria condiție în mod particular: "Cu un ochi mă uit la talonul de pensie pe care scrie mare și lăbărțat: 1.520.000 lei, iar cu celălalt la lista abia afișată în bloc, conținând suma de plată pentru întreținerea de luna trecută: 2.240.000 lei! Am scris și am publicat zeci de cărți... și cu ce m-am ales
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
cal" (cenușa). Esturile (votca, zvetlana, lenea) sunt imnuri aduse uitării de sine ("înc-o zi fără să știu de mine de-orișicine-ar fi în jur să mă îmbie/ să n-aud de nimeni și nimic să nu mă provoace la trezie"), lenei "lăbărțate ca un pat de rus ce n-a fost dereticat vreodată" și beției eliberatoare de conținerea lumii exterioare, în timp ce vesturile (lui Bogdan, Norei, Sofiei) abordează claritatea treziei, tonuri trubadurești și cavalerești medievale, având drept leitmotiv: "și făcut să fiu lăsat
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]