74 matches
-
nesfîrșit șoptind lin rugăciunea Ca toate să se bucure-mprejur: Roua să fiarbă fumegînd de-amiază, În aer fluturele să-și descheie Aripile arzînd sub snopi de raze, Ba chiar un înger să ne-aduc-o cheie Cu care să desfacem din lăcate Raiul cu plutitoarele-i păcate...
Noi ne-am făcut altar unul din altul… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3556_a_4881]
-
și b - chișor ("Eu pot s'mă țîn ș-într-un chișor"), ghini; palatalizarea labiodentalelor f și v, care se apropie de rostirea ș, j: să șie ("cât să beu să-mi șie numa bine"), jin ("jin îi dăm și lui"), jină ("lăcata n-are nici o jină"); reducerea africatelor transcrise prin ce, ci, ge, gi la fricativele ș, j (aișea, șine, "focu' fași fum", să-mpunje etc.), reducerea diftongului ea final la e deschis (știč, nu murč). Sînt trăsături doar parțial transpuse în scris
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
fenomen pare să fie necunoscut pentru mulți (cineva transcrie, neînțelegînd: "Să vadă toți ce eu învăț" ). Desigur că apar și variante regionale morfologice sau lexicale (pluralul răți, auxiliarul perfectului compus: o știut, substantive de alt gen decît în limba comună: lăcată, rochiu). Cuvintele strict regionale sînt puține: pacică "tutun", șlang "frînghie", pătăranie "pățanie" ("Ghiță zice pătărănii, noi le ascultăm"), mai numeroase fiind sensurile și construcțiile care se deduc destul de ușor din cele comune: a lepăda "a se lăsa de ceva" ("Eu
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
negativele nica ("nimic") și nime, demonstrativele (aista, ista), ca și de adverbele amu ("Să te pot vedea amu"), numa ("pe unde numa' n-am umblat"), deodată ("la început": "Tata /n-o vrut deodată să ne bată / pîn' o găsît sîrma-n lăcată/ și-n fundul beciului pe tăț"). E totuși clar că succesul textelor în cauză, confirmat de mulți ascultători, nu stă doar în "exotismul" dialectologic. Este esențial efectul comic produs de multe ori de contrastul cu muzica romantic-sentimentală, liric-baladescă (contrastul voit
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
Însă cum să vinzi fereastra oare, Cea la care maică te-așteapta?! Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă ne privesc. O vom da și vor schimba lăcată Și vor pune și ferestre noi. Și trecând pe lângă ea vreodată, Va privi ca la străini la noi. Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă ne
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
înec Și în vers pustiu și sec, Plânsu-n vers mi-l înfășor Să pot trece mai ușor Și prin nori și prin furtună Și prin dragoste nebună. Versul cu plânsul e frate Iar izvoarele sărate Care cad peste cuvânt Sunt lăcate pe mormânt Ce-n lăuntru-ți se prăvale Într-un bocet de cavale. Iar când lacrima o-mbraci În mireasma de copaci, În culori din buburuze Și-n zâmbet în colț de buze Viața nu-și mai are rostul, Un străjer
UN STRĂJER ÎN AVANPOST de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381653_a_382982]
-
nas și vor zice: ei, și ce dacă n-a dormit? Asta-i ceva așa de grozav? Păi, sigur că este și de asta vreau să spun, nu de altceva. Pentru că aici stă, într-o mare măsură, toată cheia și lăcata. Virgil Năsturel a trebuit să pregătească în acea noapte întregul plan de cercetare a ruinelor și a descoperit cel puțin zece locuri unde putea fi ascunsă comoara. Păi vedeți? A fost o noapte de nesomn foarte folositoare, plină de gînduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
împreună cu Petrache, și o scoatem noi la capăt. Dumneavoastră să pregătiți sămânța doar. Sămânța vă așteaptă din toamnă... I-am păcălit noi pe legionari în primăvara trecută. Dar acuma? Îi floare la ureche. Știți cine o fost atunci cheia și lăcata? Moș Dumitru Carpen. Atâtea mai știe acest bătrân și așa le potrivește, de nici dracul nu le dezleagă. Am auzit de el. Nu se putea altfel... Pe nesimțite au ajuns la poalele dealului „La Cărămizi”. Domnule inginer, mereu m-am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că noaptea e prea scurtă; nici când apune soarele nu s-ar culca, nu poate îndura ploile că udă prispa, nici vântul că scutură pomii și cad frunzele. Cine poate s-o mai înțeleagă? Și-a închis sufletul cu atâtea lăcate... Sărmana!... spuse Săftica. Dar tot Varvara cu glasul muiat mai zise: S-o cruți maică, să nu-i spui nici o vorbă care ar putea s-o doară că e o ființă năpăstuită. Mă mir că se mai ține sufletul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Vladia nu ascundea o primejdie pentru liniștea și fericirea așezării, fericire de care se simțea direct răspunzător. Pentru a se lămuri în această privință trebuia să se afle în preajma lor și mai ales să dobîndească informații, aici era "cheia și lăcata oricărei investigațiuni", după cum spunea domnul detectiv principal Mustăcioară la cursul anual de pregătire. Pentru a se afla în preajma lor trebuia să facă o nouă vizită, după cinci ani de absență, domnișoarei K.F., iar pentru informații trebuia să dea peste Leonard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fundul în sus. Guvernul simțea că îi fierbe cazanul sub picioare și pentru că nu vor să se dea jos de pe el, să lase aburii să se împrăștie, măcar pentru o vreme, vor să-l ferece, să-l țină strîns cu lăcate și zăvoare. Și pentru asta sînt în stare să-l aducă pe domnul Caraiman să stea cocoțat chiar pe vîrful capacului într-un echilibru atît de precar, încît ei să fie singurii care să stăpînească țopăiala, doar cheile zăvoarelor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vrea, Doamne, să aud cum vin/ din toate părțile și din tenebre/ întunecate ori solare febre/ chiar dacă crezi că nu mi se cuvin?/ De ce, când scade seara și ajungla noi/ lumini din stele nemaiîncercate/ tu pui pe gura lumii mari lăcate/ și tragi căruța vremii înapoi?/ De ce, în fine (dar există fine?),/ te străduiești să cred că ai murit/ când mă străpunge dinspre asfințit/ aceeași suliță și-aceleași spine?"(I) Sunt lucruri pe care le-am mai auzit, parcă, undeva, dar
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
țîrîitor și dulce, / Oh, pipe cu capac de porțelană/ Vor între fumuri trîndave să-i culce. / Iar vorbele-n pahare sunt purtate, / Pe lîngă dînșii, către depărtare, / Pe vîrf de deget moale de fecioare / Cu sînii albi ca două mari lăcate,/ Și proaspătă, ca-n nări de bou, răcoarea / La sfat tăcuți în jilțuri îi îmbie... Ei își presară-n carnea crudă sarea / Din solnițe cu-o gravă bucurie, / Mult răbdători la tot ce se întîmplă, / Și cu ciocanu-și bat suave
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
rug!’’. Sonetul CXXXIX are o abia perceptibilă trimitere ezoterică prin apelul: ,,Asalt aș da, cărarea-i neaflată,/ Adam și Eva, izgoniți, fac pasul,/ În timp ce Kundalini (s.n.) strigă: Tată!// Privind la cer întreb: sosit-a ceasul?/ Bătrân, ecoul mut e sub lăcată,/ Neînșeuat, m-așteaptă-n prag Pegasul!’’. Din Sonetul CCXVII: În Turnul Babel am urcat spre Tine:/ Voit-am, Doamne, să Îți fiu aproape (...) - aflat sub umbrarul acelorași miresme argheziene - cităm finalul: ,,Măreață e scânteia bucuriei!/ Ce vrei să-mi dai? Cununa veșniciei
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
și suntem milioane Și vorbim o limbă dulce, Dar un cuib de lighioane Poate traiul să ni-l spurce?! Ei se-mbracă-n țări străine Și la doctori mari se cată, Dar când boala roade-n tine La spitale pun... lăcată! Și de ce, te-ntreb, Ioane, Mai naște România plozi? Dacă suntem milioane, Și ne ucid niște nărozi...?! Și de ce, te-ntreb, Ioane, Ai tu brațele vânjoase? Au, doar să dezmierzi cucoane Și la hoți să le faci case?! Referință Bibliografică
DAR DE CE, TE-NTREB, IOANE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361354_a_362683]
-
Poemele pe foi catifelate// Am căutat prin versurile nude/ Cetatea unde gândul te ascunde/ Vroiam s-asculți poeme să-ți aline/ Tăcerile când n-ai zilele senine// Am căutat să aflu de-o cetate/ Cu uși și porți închise cu lăcate/ Unde te ține Zâna să mai scrii/ Povești cu feți frumoși penru copii// Te-am căutat din zori la asfințit/ Te-am căutat, dar nu te-am mai găsit...” (Am căutat). Cel mai ades, în poezia lui Virgil Ciucă, răzbate
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
noroc bun! - Și ce s-o alege de lumea asta și de acest neam, românesc? - Ce-i cu lumea asta? Când îi vorba de lume, la mine s-ar potrivi următoarele versuri: “Lumea me-i lume legată/Cu lanțuri și cu lăcată/ Nu mi-i bine niciodată./ Avut-am bine în viață/ Când am fost la mama-n brață/ Da' de când am crescut mare/Numa' dor și supărare”. - Astea sunt versuri dinainte de inventarea cuvântului criză... - Sunt versuri străvechi. Există și în ziua
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Ruga mea jertfă de seară târzie Să nu dai inima mea spre cuvinte Cu gânduri de vicleșug spre păcate Să nu stau cu cei ce fac fărădelegi Dintre aleșii lor n-ai ce să alegi Milei mele îi voi pune lăcate Undelemnul păcătoșilor oprit Să nu ungă capul meu nevinovat De orice nelegiuire și-au dorit Ca brazda de pământ s-au rupt pe pământ Oasele lor lângă iad s-au aruncat Ferit sunt de voi trece de legământ PSALMUL 141
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
sânul tău adorm la ceas de seară Când pielea ta întrece în alb crinii Când frica își înfinge în sufletul meu spinii Și temă-am că iubirea un fum e de țigară. Te învelesc în gânduri, din ele-ți pun lăcate, Cu mii de brațe-aș vrea să îți cuprind Trupul tău cald ce îl privesc cu jind Și fără care viața ar fi o lungă moarte. Zâmbești în somn, aș vrea să-ți citesc visul Sărutul meu ți-l pun
LA SÂNUL TĂU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364673_a_366002]
-
în ispită Cu șerpii din trup și din coapsele nude, Cu ochii-săgeți de lumină topită. Incendii mă-nhață-n a lor vâlvătaie Și trupu-mi cutremură-n arse păcate; Un țipăt în două-ntunericul taie, Că mult a zăcut încuiat sub lăcate. Sunt Evă și-n iadul din mine clipește O taină ce încă n-a fost dezlegată, Un vifor nebun ce-n ascuns răbufnește, Pictându-mi bujori pe obrazul de fată. Sunt Evă și-am fost concepută din coastă, Împart viclenie
EVĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365240_a_366569]
-
ca niște care de poveri De parc-ar fi să mi se-ntâmple Un nu știu ce înfricoșat Ca picătura care umple Paharul meu întârziat Și parcă niște pași se-ndreaptă Și parcă cineva mă strigă, Urcând tiptil treaptă cu treaptă, Scoțând lăcata din verigă: Aicea sunt, aici aștept Eu nu am unde mă ascunde Precum neliniștea din piept Cu presimțirile-i fecunde Referință Bibliografică: Temeri / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor
TEMERI de ION UNTARU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350897_a_352226]
-
nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului dezgolește liră cântecele care mor cu fiecare om care aspiră, la un zbor înalt purtător de rug pentru toți un crug naște din bazalt m-am închis în turn ușa sub lăcată bate dintr-odată gongul taciturn; nu există vid pentru-un spirit care s-a născut să zboare în ținut arid! pasăre involtă cântă și te du aurul acu' naște în recoltă curba de milenii a făcut popas oamenii la denii
PLOUĂ CU AROME de ION UNTARU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355466_a_356795]
-
de “foc” poeta își înalță ruguri din propria simțire, încercând să reconstruiască astfel ”edenul pierdut”. “Incendii mă-nhață-n a lor vâlvătaie / Și trupu-mi cutremură-n arse păcate; Un țipăt în două-ntunericul taie, / Că mult a zăcut încuiat sub lăcate./ Sunt Evă și-n iadul din mine clipește / O taină ce încă n-a fost dezlegată, / Un vifor nebun ce-n ascuns răpufnește, / Pictându-mi bujori pe obrazul de fată.” ( Evă) Poezia nu este numai un amestec de cuvinte “defrișate
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
livadă, merii... Mă cuprinde-un fel de teamă Și... te-aștept în pragul serii. Dar tu nu mai ești măicuță... Multe aș fi vrut sa-ți spun. Casa ta de pe uliță, Văruită nu-i nicicum ! Azi, copii sunt departe... O lăcată e la poartă, Nimeni nu mai e aproape, Nici fântâna n-are apă. Ne-așteptai în pragul serii Să venim toți de la joacă, Dar acuma sunt doar merii Îmbrăcați în promoroacă... Când mi-e dor de tine, mamă... Dorurile mi
DOR DE MAMĂ... de VASILE COMAN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370906_a_372235]
-
trimit legate Poemele pe foi catifelate Am căutat prin versurile nude Cetatea unde “Gândul” te ascunde Vroiam s-asculți poeme să-ți aline Neliniștea din zilele senine! Am căutat să aflu de-o cetate Cu uși și porți închise cu lăcate Unde te ține Zâna să mai scrii Povești cu “feți frumoși” pentru copii Te-am căutat din zori la asfințit Te-am căutat dar nu te-am nimerit! Virgil Ciuca New York, 16 octombrie 2015 Referință Bibliografică: Am căutat / Virgil Ciucă
AM CĂUTAT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368204_a_369533]