44 matches
-
bame și altele; ... b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole. ... 2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189950_a_191279]
-
bame și altele; ... b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole. ... 2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
cuprins: "Domeniul public al comunei Nenciulești, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 25/2008"; - la poziția nr. 38, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum sătesc secundar nr. 38", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Nenciulești, vecini: Neagu F. Marin, Lăcoviște Ion, T23, L - 355 m, l - 12 m, S - 4.260 mp, drum pietriș" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Nenciulești, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 25/2008"; - la poziția nr. 40, coloana 2 va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218789_a_220118]
-
fasole și altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole. b) Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155265_a_156594]
-
fasole și altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole. b) Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]
-
bame și altele; ... b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole. ... 2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]
-
staționale și de vegetație: a) potențialul stațional: regiunea de proveniență se delimitează în funcție de potențialul stațional pentru specia respectivă (superior, mediu, inferior); ... b) tipul de sol: se delimitează regiuni de proveniență distincte în cazul identificării de soluri cu caracteristici extreme (sărături, lăcoviște, gleizate/pseudogleizate etc.); ... c) procentul de participare a speciei pentru care se constituie regiunea de proveniență nu trebuie să difere cu mai mult de 30% între arboreturile de amestec. ... 6. Regiunea de proveniență se delimitează pe suprafața cea mai mică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233100_a_234429]
-
următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de conditiile pedogenetice locale, apar în areale discontinui soluri holomorfe (soloneșuri) soluri hidromorfe (lăcoviști) și soluri neevoluate, soluri aluviale, coluviale și regosoluri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Manoleasa se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,53%). Pentru 3,41
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
patru-cinci jucători, noi nu aducem mulți sportivi, care să stea, să nu joace, preferăm o echipă competitivă ”, a mai adăugat Gabriel Vlădulescu. Rezultate optimi Cupă: Tineretul Suhaia - Sporting Roșiori 1-6(D. Bencea (67) / V. Moraru (7), I. Urâtu (12), L. Lăcoviște (33 - pen, 52 - pen, 60), M. Dicu (80) Sporting Roșiori: Butoi - Visan, Sitaru, Mosteanu, Dicu - Bocănete, Lăcoviște, S. Mitran, Urâtu - Matei, Moraru
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
a mai adăugat Gabriel Vlădulescu. Rezultate optimi Cupă: Tineretul Suhaia - Sporting Roșiori 1-6(D. Bencea (67) / V. Moraru (7), I. Urâtu (12), L. Lăcoviște (33 - pen, 52 - pen, 60), M. Dicu (80) Sporting Roșiori: Butoi - Visan, Sitaru, Mosteanu, Dicu - Bocănete, Lăcoviște, S. Mitran, Urâtu - Matei, Moraru
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcoviști și sărături, pe terase soluri aluviale care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe și solurile de mlaștină. Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de zonarea altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
aspre și veri răcoroase și umede. Principalul tip de sol este solul brun - roșcat de pădure, un amestec de branciog. Cuprinde o zonă mare, de la comună în direcția sudului către Purcăreni. Lunca Câlnicului are un sol format din aluviuni și lăcoviști. Pe suprafețe mici, aproape de Olt și Răul Negru, se întâlnește cernoziom.
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată „În Deal”. Valea Lupului este afluent de dreapta al Râului Racovița (Valea). În lunca Oltului se întâlnesc soluri hidromorfe, lăcoviști și semilăcoviști iar peste Olt, în hotarul numit „Brătanu”, predomină podzolul. „Dealu Morii”, „Dealu Șăghișului”, „Humele” și „Arinii ăi Mari”, sunt formate din soluri argiloase, reci, improprii agriculturii deoarece favorizează băltirea apei în perioadele ploioase iar în cele secetoase se
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături. Repere geografice în țară: Repere geografice în străinătate: Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C. Cantitatea medie multianuală de precipitații
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
pentru carne. Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile și solurie aluviale în diferite stadii de evoluție. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bacău se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,19%). Pentru 8
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
etaje proaspăt construite pe Aleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de ape. Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile hidromorfe și de mlaștini. În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcoviștile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat. Solurile intrazonale sunt: lăcoviștile, vertisolurile, solonețurile și solurile aluviale, dar suprafața ocupată de acestea este relativ mică. Analiza notelor de bonitate rezultate în urma studierii datelor analitice, indică o tendință generală de îmbunătățire a calității solurilor, dar și de degradare pe anumite suprafețe. Reducerea calității
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Cu o fragmentare deluroasă depășește 450 m (dealul Cetatea 467 m), cu versanții văilor afectați de procese active erozionale și alunecăride straturi. Solurile comunei sunt argiloiluviale brune pedyolite, cernoyiomuri levigate podzolice și cenușii închise. Pe șesuri domină solurile aluviale și lăcoviștele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dagâța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,15%), cu o minoritate de romi (5,76%). Pentru 4,09
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 3,91% din
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
în profunzime în sol, stagnează în acest orizont, fapt care duce la pseudogleizarea solului. În zonele de luncă sau unde apa freatică este aproape de suprafață se obsearvă fenomene de gleizare și formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lăcoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gleizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate. Gruparea (solurilor) terenurilor în clase de pretabilitate la arabil: Teritoriul localității face parte din zona de vegetație a pădurilor, subzona silvostepei, districtul silvostepa medie a
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
75 - 1m). Aceste soluri au evoluat pe zonele joase și foarte joase ale terasei inferioare și luncii. Apa freatică conține săruri, care au influențat profilul acestor soluri producând fenomene de solonetizare slabă în adâncime. Excesul de umiditate freatică limitează utilizarea lăcoviștilor ca terenuri agricole. Ele se folosesc ca pășuni. După aplicarea măsurilor hidroameliorative se pot folosi pentru cultura porumbului, cerealelor de toamnă, plantelor furajere. Lucrările de ameliorare trebuie să urmărească coborârea nivelului freatic, iar prin lucrările de nivelare, nu trebuie aduse
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația cultivata este reprezentată de. grâu, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartofi
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cereale, pomilor fructiferi și viței de vie), din sudul și sud-estul podișului, apoi soluri de pădure cenușii, de pe culmile înalte din est și sud-est, cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești, Viișoara, Banca, Zorleni, Grivița, Bârlad și împrejurimi, dovedesc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
factorilor pedoclimatici au favorizat apariția unei game destul de variate de soluri reprezentată, în primul rând, prin soluri zonale- cernoziomuri și cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe numeroși versanți. În ceea ce privește importanța social -economică a componentelor mediului natural, pentru teritoriul comunei Șipote, solul rămâne resursa cea mai valoroasă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]