188 matches
-
altor limbi". Și mai cunoscut sună finalul frazei: "toți aceștea dintr-o fîntînă au izvorît și cură". Aici se opresc de obicei citările. Dar textul continuă, cu o structură adversativă: "Nu zic însă că toți, toți cîți astăzi să află lăcuitori într-aceste țări, că sînt toți rumâni, că aceaia nici au fost, nici iaste, nici nice într-o țară cîte putem ști că sînt în emisferul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țări. însă mai vîrtos cei ce
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
bîrfeau agățate ca o ploaie închegată. Cotoarele căptușeau pe trei rînduri în adîncime peretele și urcau în neștire spre pictura tavanului - o alegorie în care cele trei grați - solzoase și lipicioase, dedeau tîrcoale unui Apollo sastisit/ mahmur, strămutat a fi lăcuitor pe fundul mării... Înșirate la adăpost de impietatea vreunei lumini prea puternice, cărțle se găseau ordonate după epoca-n care fuseseră scrise. Ereau destule iar catalogul tuturor abea încăpuse în opt volume... Orlov De mînă cu el nimerisem în vizuina
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
ind. îmbrăcăminte 35 confecționer încălțăminte ortopedică 15 cosmetician 1 croitor 1 cusător piese încălțăminte 15 economist 1 electrician auto 1 electrician întreținere și reparații 1 frezor universal 4 funcționar administrativ 1 inginer electroenergetică 1 îngrijitor clădiri 1 lăcătuș mecanic 13 lăcuitor lemn 1 lucrător comercial 1 maseur 1 mașinist la mașini mobile pentru transporturi 1 mecanic auto 4 medic veterinar 5 montator pereți și plafoane din gips carton 3 muncitor necalificat 16 muncitor necalificat în silvicultură 12 paznic 1 recepționer 2
Agenda2004-4-04-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281973_a_283302]
-
asamblor textile 5 contabil-șef 1 cosmetician 2 croitor încălțăminte 4 cusător piese încălțăminte 52 designer pagini web 4 director tranzacții 2 dulgher (exclusiv restaurator) 9 economist 1 electrician auto 2 electrician în construcții 2 femeie de serviciu 1 finisor - lăcuitor lemn 2 fochist cazane industriale 1 frizer 3 frezor 7 funcționar economic 1 gestionar depozit 3 încărcător-descărcător 2 îngrijitor clădiri 2 inginer textile 2 instalator apă-canal 1 lăcătuș construcții metalice 3 lăcătuș mecanic 8 lăcătuș întreținere mașini de cusut 2
Agenda2003-45-03-45-03-munca () [Corola-journal/Journalistic/281696_a_283025]
-
au băgat în zemnice și ne-au închis și ne-au dat fum de potloage și abie de n-am murit". Ancheta din același an confirmă ororile: "Asemenea sărăcie este foarte sporită și prin grozave bătăi și schingiuiri ce bieții lăcuitori munteni le-au suferit în vreme de cinci ani aproape. Întru asemenea bătăi s-au descoperit că ar fi și cazuri de criminal, și anume: locuitorul Gheorghe a Ungurencii bătându-se întâiași dată de către vechilul moșiei, Iorgu Zgrof, au fugit
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
lege direaptă, alții-i chiiamă verăș ianoș, care credeau în Ion Botezătorul, iară de Hristos nimica nu se atingu, alții chiiamă sombotași. Care credu legea jidovească, alții-i chiiamă papistași, carii cred până în jumătate legea grecească. Rumânii. Câți se află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovenii și toți de la Râm se trag...” Zugrăvirea morții lui Ion vodă este, de asemenea, excepțională : „ ... Acolo, dacă l-au dobânditu, cu multă mânie l-au
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
slugi și săraci”. În 1843 mai rămăseseră 242 birnici „și din aceștia numai 9 erau fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii mahalalelor de la târguri sunt cei mai ticăloși lăcuitori, dacă la un număr de 373 birnici din Piatra nu se găsesc decât zăci părechi de boi”. În lipsa unei industrii dezvoltate, în stare să absoarbă brațele de muncă care nu găseau o plasare productivă, birnicii erau nevoiți să îngroașe rândurile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
St.Iași, Manuscrise, Ms.nr.57, f.59v. footnote> și respectiv, 1816<footnote Corneliu Istrati, Condica visteriei Moldovei din anul 1816, Iași, 1979, p.100. footnote>, numărul acestora a crescut la 157, situând Belceștii între primele trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
primele trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei<footnote Arh.St.Iași, Visteria Moldovei, 10 Tr.166, d.18/1820, f.20v-25v, 58v-59v. footnote>. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari<footnote Ibidem, d /1838, f. 108v-127r. footnote>. Și în anii care au urmatnumărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, 10, Tr.166, d.18/1820, f.16r-18r. footnote>, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d.571/1832, f.21v-23r. footnote>. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și Coșula (ținutul Botoșani)<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887, f.77v-78r. footnote>, însă alți 3 au fugit din sat, stabilindu-se la Podu Iloaiei și Miroslava<footnote Ibidem, f.78v. footnote>. Se pare că diminuarea numărului de lăcuitori, ar fi fost cauzată și de noua epidemie de holeră din vara anului 1848, căreia i-au căzut victime, așa cum notifică documentul menționat, 9 săteni din Ulmi și 6 din Poleni<footnote Ibidem, f.78v,101r. footnote>. Revenind la satul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
1803 și 1859, populația Moldovei a crescut cu circa 150,1% <footnote Ecaterina Negruți, Situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, în “ Revista de istorie”, nr.2, tomul 34, 1981, p. 245. footnote>. Pentru a estima numărul de lăcuitori din Principatul Moldovei, cercetătoarea menționată a înmulțit cu 5 numărul capilor de familie cuprinși în statisticile vremii și a apreciat că populația țării a crescut de la 530.000 lăcuitori în 1803 la 1.327.000 lăcuitori în anul 1850<footnote
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
tomul 34, 1981, p. 245. footnote>. Pentru a estima numărul de lăcuitori din Principatul Moldovei, cercetătoarea menționată a înmulțit cu 5 numărul capilor de familie cuprinși în statisticile vremii și a apreciat că populația țării a crescut de la 530.000 lăcuitori în 1803 la 1.327.000 lăcuitori în anul 1850<footnote Ibidem, p.244. footnote>. Cifrele propuse sunt foarte apropiate de realitate, dacă ținem seama că - așa cum am notat mai sus - potrivit catagrafiei din anul 1852 în satul Belcești erau
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
a estima numărul de lăcuitori din Principatul Moldovei, cercetătoarea menționată a înmulțit cu 5 numărul capilor de familie cuprinși în statisticile vremii și a apreciat că populația țării a crescut de la 530.000 lăcuitori în 1803 la 1.327.000 lăcuitori în anul 1850<footnote Ibidem, p.244. footnote>. Cifrele propuse sunt foarte apropiate de realitate, dacă ținem seama că - așa cum am notat mai sus - potrivit catagrafiei din anul 1852 în satul Belcești erau 370 de nume, iar printr-o petiție
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
care cărți să aducea de la łara Muntenească... Dar pentru ca să nu cadă cu greu și cu asupreală preoților, diiaconilor și lăcuitorilor această dare, s-au socotit prețul după cum s-au arătat mai sus”. Marii boieri au totuși o părere bună despre „lăcuitori” și în consecință spun: „Sânguri lăcuitorii să vor îndemna ca să dea acestu agiutor fără nici o părere de rău”. Numai că veniturile aduse de aceste cărți nu acopereau datoriile și atunci boierii sunt nevoiți să caute altă vacă de muls pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că svânta mănăstire Socola,... mănăstire de călugărițe suptu poalele Codrului Iașilor, ca nu cândva să margă nescare tâlhari să jecuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițile, pentru acesta lucru le-am întărit pre dânsele... cu doisprădzece oameni poslușnici ca să fie lăcuitori lângă svânta rugă, iar de la domnia me vor ave scuteală, vor hi în paci de dajde... de toate câte vor hi pre alți mișei la ocolul târgului Iașilor... Așijderea și satul Socola și Iezărenii să aibă a lucra svintei mănăstiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
grijii și hrana a ticăloșilor bolnavi... dar deosebit ... este trebuință și un doftor, om de ispravă și iscusit ispitit la meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg)... și de spițer (farmacist)... numai trebuie să aibă și ei orânduită plata lor, leafa ce să cade”. Da’ ia adu-ți aminte, despre ciumați nu vorbește vodă? Ba bine că nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie sub purtarea de grijă și ascultarea mănăstirii Svântului Spiridon și acolo, la schit... prinpregiur pe la izvoară, aproape de schit, să să facă casă câte să vor socoti pentru trebuința ciumașilor, fiind locul acela al schitului, mai în laturi de alți lăcuitori”. Poate știi și de unde va mai lua vodă bani pentru toate trebuințele „spitaliei”, dragule? Iaca ce hotărăște vodă împreună cu sfatul: „Pentru plata doftorului și a gerahului și a spițerului și a spițării și pentru spitalul ciumașilor și pentru alte trebuință
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
contract”, iar când, în timpul anchetei, este înfățișat contractul și-i sunt dezvăluite condițiile stipulate, „toți într-un glas au strigat că nici cunosc acel contract și nici își poate avea lucrarea lui”. În privința dijmei, ce posesorul „voiește a trage de la lăcuitori din vii, livezi și așezări - se continuă în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se hrăneau, deși nu erau vecini, dar la toate trebuințele ce aveau stăpânii moșiei fără soroc lucrau”, adică oricând și oriunde stăpânul îi putea folosi, ceea ce nu era întru-totul adevărat deoarece muncile, sub
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se/ păzi între stăpânii moșiilor și între lăcuitorii ce se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se de istov numele vecinătății și rămâind și aceia ce s-au numit vecini în rândul celorlalți lăcuitori, au început unii dintr-înșii nici slujba cea orânduită pe an la stăpânii moșiilor a face, alții din stăpâni, iarăși, sălindu-i mai mult și peste putința lor”, motiv de numeroase „pricini și judecăți; și așa din an în an mergând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
voevoda, domnul și biruitoriul țărâi Moldovei, urmând urma celor buni și înțelepți domni, socotind neputința și slăbiciunea acestui loc și împuținarea izvoarălor svintelor scripturi și altor învățături și cunoscând nevoia ce va veni și scădearea asupra oamenilor, ce vor fi lăcuitori în țara Moldovei, fiind fără învățătură, vor fi de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă, și mai vârtos vădzând nedreptățile și asuprealele mișeilor carele fac cei neînvățați și neînțelegători, diregătorii și giudeațele de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se lucrează metalurile. În cii mai neroditori munți și între stânci, unde din pricina nerodirei pământului numai puțini păstori se pot hrăni cu ținerea vitelor, se urzesc politii muntenoase cu mulți lăcuitori. Așa, de pildă, în politia Șemnitz din Ungaria și în muntenoasa ei împregiurime se află peste 40.000 suflete, când din protivă, dacă n-ar fi acolo mine, apoi din pricina asprimei locurilor și nerodirei pământului muntenos, ar fi cel mult
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
politia Șemnitz din Ungaria și în muntenoasa ei împregiurime se află peste 40.000 suflete, când din protivă, dacă n-ar fi acolo mine, apoi din pricina asprimei locurilor și nerodirei pământului muntenos, ar fi cel mult un mic sat cu lăcuitori săraci, cari cu scumpătate s-ar hrăni numai cu ținerea vitelor. Unde se lucrează minele, acolo e mulțime de oameni, cari lucrează la scoaterea, topirea și <la> feluritele operații a<le> metalurilor, află a lor hrană și substenție pe lăngă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]