1,018 matches
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > BIETE LĂCUSTE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului Dumnezeu, prin resemnare Și iubire pentru semeni, Ceartă blând pe fiecare Și îl iartă, de asemeni, Numai noi, smintiți în pripă, Cum ești tu, el
BIETE LĂCUSTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Biete_lacuste_romeo_tarhon_1368942725.html [Corola-blog/BlogPost/354895_a_356224]
-
și stranii Și labili și păcătoși, Iude suntem rânvind banii Și ni-i vindem pe cristoși. Dumnezeu e-n noi și-n ceruri Spirit, număr, stare, cod Prin cuvânt și prin niveluri De iubire și de rod, Numai noi, biete lăcuste, Ne distrugem invadând ... Și pe tine, Cel de de sus, Te Devora-vom în curând ... Dumnezeu știe, desigur, Ce va fi din câte-au fost ... E din ce în ce mai singur, Fără noi nu-și are rost, În victorioase-nfrângeri Va curma ateu-pe-ateu
BIETE LĂCUSTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Biete_lacuste_romeo_tarhon_1368942725.html [Corola-blog/BlogPost/354895_a_356224]
-
în curând ... Dumnezeu știe, desigur, Ce va fi din câte-au fost ... E din ce în ce mai singur, Fără noi nu-și are rost, În victorioase-nfrângeri Va curma ateu-pe-ateu! Fără pui de om și îngeri Va pieri și Dumnezeu ... Referință Bibliografică: Biete lăcuste / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 869, Anul III, 18 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BIETE LĂCUSTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Biete_lacuste_romeo_tarhon_1368942725.html [Corola-blog/BlogPost/354895_a_356224]
-
ninsoarea, E pustie rău grădina! Unde-i frunza, unde-i floarea? Ce se-ntâmplă-a cui e vina? De ce se-nnegrește zarea? Spuneți-mi, care-i pricina? Cât aș vrea să văd o floare, Ori o gâză care zboară, O lăcustă care sare, Sau pe gard un pui de cioară, Să văd o zambilă-n soare, Să alerg desculț pe-afară! Numai bradu-i plin de ace, E la fel ca astă vară. Așa-ncât nu am ce face, Vine neaua cea ușoară
ÎN PRAG DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451664888.html [Corola-blog/BlogPost/350183_a_351512]
-
Lasă doar u- Mărul gol Cum ai văzut într-un tablou Scaldă-ți visele în cobilița Cu lapte de nucă de cocos Întinde-te să dormi în râma Dintre timpul meu și timpul tău Înaltă altar pe rug Herghelii de lăcuste să roada talpă absenței Praful se va aleage de lipsă mea Nu-mi pune capcane, cătușe Colivii la ferestre Dormi cu palma deschisă umărul dezvelit Am gasit cheia lacătului ruginit Visează-mă voi veni, voi veni După ce termin cerul de
NOAPTE BUNĂ, DOMNIŢĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1455093294.html [Corola-blog/BlogPost/383922_a_385251]
-
în care se cocoțase rădașca. - A dispărut Hărnicel, strigă rădașca agitându-și cleștii! - Poate și-a luat concediu și a plecat într-o călătorie, zise o albinuță, a muncit foarte mult în ultimul timp... - Nu se poate așa ceva, strigă Lili, lăcusta care tocmai comandase o căsuță verde cu acoperiș țuguiat și multe camere pentru puii pe care avea să îi aibă în curând. Hărnicel nu își lasă niciodată treburile neterminate! Oricât se suciră și se învârtiră nu găsiră nici o explicație pentru
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
tălpile mucilaginoase pereții străvezii ai căsuțelor de fluturi, acoperișurile plane ale căsuțelor de buburuze și ferestrele cu perdeluțe dantelate ale păianjenilor. Of, of, ce mai prăpăd era în calea lor! Nu îndrăzneau să îi înfrunte nici furnicuțele, nici albinuțele, nici lăcustele, preferând să fugă din calea șirului distrugător de melci. Viorel îl recunoscu în fruntea melcilor pe grasul Limax și tresări de spaimă. - Dacă Limax i-a făcut vreun rău lui Hărnicel... - Cine e Hărnicel, întrebă un glas firav lângă el
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
la semnu-n mine germinat de voia-Ți-faptă-n necreat, și-n tot Egiptul se-auzea cum bate vântul nimicirii, când peste trupul său slăbit de faraonica-ndârjire, s-au abătut în ritm sporit actori haini din piesa groazei: ba broaște, muște și lăcuste, ba piatră, foc, epidemii și-alte cu dichis năpaste. Veni la rând a zecea plagă cu moartea primului născut din om și din nevorbitor, când Însuși Tu ai coborât ca moartea să o odrăslești în casele neînsemnate cu sânge ritual
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
pentru aproapele nostru. Înțelesul duhovnicesc al îmbrăcămintei și hranei Sfanțului Ioan Boteazatorul Din Evanghelia după Marcu, aflăm că Sfanțul Ioan Botezătorul era îmbrăcat în haină din par de cămilă, încins cu o curea de piele și că se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Cămilă poate simboliză atât curăția, cât și necurăția. Dacă în Vechiul Testament ea putea fi privită că un animal curat pentru că era rumegător, ea putea fi văzută și că necurata, dacă ținem seama că avea copita despicata. Dacă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sfantul-ioan-botezatorul/ [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
că Ioan purta o haină din par de cămilă, semnifică chemarea evreilor și a păgânilor la Hristos. Cureaua, provenită de la un animal mort, semnifică prin încingerea cu ea, omorârea patimilor. Cât privește hrană să, trebuie să știm că albinele și lăcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament, semn că Ioan se hrănea doar cu cele plăcute Domnului. Moartea Sfanțului Ioan Botezătorul Din Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfanțului Ioan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sfantul-ioan-botezatorul/ [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Despre viața Sfântului Ioan Botezătorul avem puține informații. În Biblie, ni se spune că el evita așezările omenești, trăind în pustie și hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică. Pustia în care a locuit se afla la apusul Mării Moarte, o regiune foarte sălbatică, de unde putea să vadă Muntele Nebo, de pe ale cărui înălțimi a privit Moise spre Țara Promisă și râul Iordan, pe care-l
PROOROCUL IOAN – ÎNDEMN LA SIMPLITATE, SINCERITATE ŞI CUMPĂTARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Proorocul_ioan_indemn_la_stefan_popa_1388739122.html [Corola-blog/BlogPost/361639_a_362968]
-
de 65 milioane de ani ? Este o plantă înrudită cu ananasul și numită puya. 104. Știați că ... cea mai zgomotoasă insectă este greierele african ale cărui sunete depășesc 100 de decibel ? 105. Știați că ... cea mai distructivă insectă cunoscută este lăcusta de deșert ? Aceasta trăiește în Africa și Asia de Vest. Roiurile unor astfel de lăcuste nimicesc întreaga vegetație care le iese în cale. 106. Știați că ... prima femeie din Europa care a fumat a fost regina Caterina de Medicis, pentru că
ŞTIAŢI CĂ...? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_prezinta_stiati_ca_sergiu_gabureac_1354922730.html [Corola-blog/BlogPost/351675_a_353004]
-
Știați că ... cea mai zgomotoasă insectă este greierele african ale cărui sunete depășesc 100 de decibel ? 105. Știați că ... cea mai distructivă insectă cunoscută este lăcusta de deșert ? Aceasta trăiește în Africa și Asia de Vest. Roiurile unor astfel de lăcuste nimicesc întreaga vegetație care le iese în cale. 106. Știați că ... prima femeie din Europa care a fumat a fost regina Caterina de Medicis, pentru că a fost convinsă de astrologi și prezicători că tutunul îi va revigora tenul ? 107. Știați
ŞTIAŢI CĂ...? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_prezinta_stiati_ca_sergiu_gabureac_1354922730.html [Corola-blog/BlogPost/351675_a_353004]
-
ei printre sfinți. El a dus viață de ascet Retrăgându-se-n deșert. În meditație și rugăciune Lui Dumnezeu să i se-nchine. Din păr de cămilă avea Veșmântul ce și-l încingea Jur-împrejur cu o curea. Cu miere și lăcuste se hrănea, El propovăduia și boteza, Venirea lui Iisus vestea. Numit fiind Înainte Mergătorul, Sfântul Ioan Botezătorul. Destinul ce-i fusese scris Să-L întâlnească pe Iisus S-a împlinit în acel an Și L-a botezat în Iordan. I
SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL de IONEL GRECU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1420560253.html [Corola-blog/BlogPost/352201_a_353530]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > LĂCUSTE ȘI MIERE SĂLBATICĂ Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 4 din 04 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Ce multi sunt cei ce spun că merg cu Tine, Dar dacă Te-ar vedea, nu Ți-ar cunoaște pasul. Câți
LACUSTE SI MIERE SALBATICA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Lacuste_si_miere_salbatica.html [Corola-blog/BlogPost/342486_a_343815]
-
vine”, Și totuși, nu Ți-au auzit vreodata, vorba, glasul. Ce demoni albi în jurul Tău, ce legiune De aspri farisei pioși, flămânzi de nemurire! În al Tau nume preamăresc a lor înțelepciune - Vicleni, ei Te-osândesc la moarte, din iubire. Lăcuste și miere sălbatică Ți-e sufletul - Din Tine vor mânca și Te vor bea la Cină. Tu poți de vor, a le preface-n cântec cugetul - Dar e-n zadar... Ei au ales să fie veșnic, țină. Referință Bibliografica: Lăcuste
LACUSTE SI MIERE SALBATICA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Lacuste_si_miere_salbatica.html [Corola-blog/BlogPost/342486_a_343815]
-
Lăcuste și miere sălbatică Ți-e sufletul - Din Tine vor mânca și Te vor bea la Cină. Tu poți de vor, a le preface-n cântec cugetul - Dar e-n zadar... Ei au ales să fie veșnic, țină. Referință Bibliografica: Lăcuste și miere sălbatică / Corina Diamanta Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 4, Anul I, 04 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Diamanta Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LACUSTE SI MIERE SALBATICA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Lacuste_si_miere_salbatica.html [Corola-blog/BlogPost/342486_a_343815]
-
fi vrut să se tăvălească prin iarba grasă și înaltă de două palme și chiar ar fi făcut-o dacă nu i-ar fi fost teamă că strivește sub el furnicuțele harnice, libelulele care semănau cu niște aeroplane în miniatură, lăcustele sprințare sau chiar ciupercuțele fragede și pe care, dacă nu erai atent, puteai oricând să le strivești cu piciorul. Umbra era răcoroasă și odihnitoare iar poienițele, pline de flori și lumină. Undeva în apropiere se auzea o ciocănitoare, dar unde
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
un grafic colorat al nefericirii globale acest punct albastru ești tu un punct negru la capătul curbei Gaussiene este el între voi cam 30 cm de vid Lungimea unei mâini întinse în speranța unei îmbrățișări. TE MAI INTERESEAZĂ NOAPTEA? Freamătul lăcustelor la capătul stepei mestecenii spânzurați de cer șoseaua pe care rulăm în tăcere picior peste picior stăteai cu fusta scurtă în vântul polar, mansarda mult prea mică treceam pe roșu ca un asteroid beat de tine împroșcam cu smoală tot
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1425463453.html [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
în aer măduva spiritualității sale, ca la noi?! Ce vrea să facă poporul român cu el însuși, spre ce se îndreaptă, până unde vrea să ajungă? Îi sunt mâncate rădăcinile de coropișnițe necombătute, i-s ronțăite frunzele de omizile și lăcustele a ce se vrea să mai rămână din români, i-s perpeliți mugurii cu spoieli nocive... Nicio nație de pe pământ, care a răzbătut prin confruntările mileniilor, nu și-a autodistrus propria populație, cultură, civilizație și demnitate. Numai așa a fost
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Convocare_esuata_la_incenu_aurel_v_zgheran_1373463348.html [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Monstrul_stan_virgil_1388388015.html [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în inimile vrăjmașilor și se revarsă peste sângele Neamului creștin și sfânt. De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plâsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin și pân-la Mare/ Vin Muscalii de-
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
neam și datini în în ochiul acvilelor și inimile stâncilor străvechi leagăne tăcute culcușuri osemintelor tocite ale voievozilor și lacrimile valahilor ce-au clădit scut gliei din trupurile lor în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor și urșilor la răscruce de ani și ahourile plugușoarelor printre muscele ne amintesc că ne sunt străvechi rădăcinile de la facerea lumii înfipte-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CÂMPIA... Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului CÂMPIA... Căldura a-nghițit orice urmă de zgomot Și greierele stă la umbră de troscot... Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban, nu
CÂMPIA... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1433454201.html [Corola-blog/BlogPost/374602_a_375931]
-
acelea nefiresc de subțiri și mi le imaginam descărcând lăzile cu produse, la magazin, ori ducând actele la vamă, când se trece cu excursioniștii, dar, mai ales, gesticulând la hartă, diverse puncte...legate prin conținutul lecției. De unde atâta vigoare în “lăcustele” astea? îmi continuam gândul. La fel m-a uimit și un prieten, căruia i-am făcut odată un compliment și el se plângea că e la cealaltă extremă decât mine...e prea slab. Abia atunci am remarcat că întreaga grosime
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_ceasuri.html [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]