215 matches
-
române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
Roman Publicat în: Ediția nr. 1925 din 08 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Era odată, într-un orășel îndepărtat, un bărbat cam de 50 de ani, care trăia, împreună cu soția sa, dintr-o modestă leafă pe care o primea de la lăptăria orașului, unde lucra ca portar. Viața nu le făcuse cadou nici un copil. Bietul portar și soția lui nu știau nici să scrie, nici să citească. După ani buni de muncă la lăptărie, într-o zi, pe neașteptate, sosi o veste
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1460145552.html [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
o modestă leafă pe care o primea de la lăptăria orașului, unde lucra ca portar. Viața nu le făcuse cadou nici un copil. Bietul portar și soția lui nu știau nici să scrie, nici să citească. După ani buni de muncă la lăptărie, într-o zi, pe neașteptate, sosi o veste ca un trăznet: În țară se dăduse o lege conform căreia toți portarii trebuia să aibă studii de cel puțin 4 clase. În ziua aceea portarul plecă amărât acasă, întrucât, gândea el
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1460145552.html [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
omul de afaceri se ridică, emoționat, de pe scaun și li se adresă avocaților: -Domnilor, vă dați seama unde era acuma omul acesta dacă, pe deasupra, știa să scrie și să citească? La care musafirul răspunse involuntar, oftând: -Ehe, eram portar la lăptărie ! Culeasă și adaptată de Florin T. Roman Referință Bibliografică: Portarul / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1925, Anul VI, 08 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1460145552.html [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
parcare ... de oftică ... Pe-nserat, nici amorezii Nu mai umblă pe sub tei, Iar în arșița amiezii Nu se-avântă nici chiar ei ... maidanezii; Peste drum, scurtând eu zarea, Plânge, parcă în pustie ... A uitat chiar și culoarea Vr'unui chior prin lăptărie ... vânzătoarea ... Doar în colț, un polițai Pus de soartă la dietă Și-o pipiță-ntr-un Hyundai Ce se scarpină-n poșetă ... de mălai, Pe trotuare, bișnițari?! Florărese veștejite?! Chiar și ei, falimentari, Stau pe plajele-nsorite ... la bulgari ... Și-n canicula
VARĂ TORIDĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1404995736.html [Corola-blog/BlogPost/349196_a_350525]
-
române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
pentru producții mai puțini, îi fac, cumva, să fie mai autentici, mai dornici în a pune suflet. Într-o țară mai mică, pe o piață mai mică, valorile de acest gen iată că rămân mai fresh. Până și localurile tip Lăptăria lui Enache, de pe vremuri (la Chișinău, Eli Pili sau Tipografia), par mai înțesate cu oameni gata să creeze, mai repede decât să producă. Poate că acesta e și resortul prin care artiștii moldoveni, odată ieșiți din țară, explodează în cariere
Fructele oprite ale Moldovei by https://republica.ro/fructele-oprite-ale-moldovei [Corola-blog/BlogPost/338266_a_339595]
-
Cucuteni și Adamclisi, pentru Zavaidoc și Moscopol, Pentru Părintele Teofil Părăian, pentru sceptrul lui Carol I, pentru Părintele Arsenie Boca, pentru scoverzi și palinca de Bihor, pentru Doja, pentru Crăișorul Munților, pentru Cuviosul Daniil Sihastru, pentru Hanul lui Manuc și Lăptăria lui Enache și pentru cutremurul din ’77, pentru „Crăciun fericit!” și „Hristos a înviat !” pentru Ion Creangă, Ion Barbu, Ion Alexandru și Ion al lui Rebreanu și pentru ceramica neagră de la Marginea și pentru Părinții Andrei Scrima, Gheorghe Calciu-Dumitreasa și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
acum cu-acest sindrom, Că-n lume-aș fi ultimul om; Vecinii buni, de-odinioară, Cu mine,-n lift, nu mai coboară Și sunt tratat de-orice amic, De parc-aș fi om de nimic, Și-apoi, când merg la lăptărie, Doar florăreasa-n colț mă știe, Țăranii-n piață, când apar, Nu-mi vând nici brânză, nici mărar, Fi'ndcă ... vreo câțiva chiar mi-au spus: Din câți “băieți deștepți” sînt sus, Niciunul ... al meu doctorat, Ai dracu', nu mi-
PLAGIAT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Plagiat_valeriu_cercel_1393092421.html [Corola-blog/BlogPost/362783_a_364112]
-
cu apa încărcată de mizerie. Nea Ion sărise în spate câțiva pași, surprins de gesturile viguroase ale noului director. Flăcăul nu glumea deloc. Nu glumise nici cu celălalt îngrijitor, pe care-l găsise în spatele grajdului, vrăjind-o pe Lucreția de la Lăptărie. - Pune mâna pe mătură și, până la sfârșitul zilei, să nu mai văd urmă de pânze de păianjen prin grajduri! De mâine, veți răspunde cu capul și dacă nu schimbați apa zilnic. Nu cred că voi ați fi dispuși să beți
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1451379298.html [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
vorbesc cu dumneavoastră... - Dă-i drumul! - ... între patru ochi, dacă se poate. - Ți-e teamă de Alecu? Medicul veterinar începu să râdă ușor, dar se ridică de la masă, mutându-și farfuria în sectorul în care mâncau cele patru femei de la Lăptărie. Preda se așeză, cu ochii în farfuria din care Man continua să se servească. - Poate ar fi mai bine să vorbim după ce terminați... - Oricare ar fi subiectul pentru care v-ați deranjat, puteți fi sigur că nu îmi va tăia
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1451379298.html [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
românești cu o asemenea îndârjire încât ajunseseră la nerușinarea de a vrea să scrie și ei. Ion Vitner, de formație tot tehnică, de data asta dentară, apare cu mult timp înainte de epoca lui de aur printre cei care, la celebra lăptărie a tatălui lui Giță Dinu, (Stephan Roll), reprezentau avangarda noastră artistică aplaudând primele încercări de dadaism la Vinea și Tzara. Dar noul critic face secret acest lucru atunci când ajunge titular de catedră la „Litere” în locul lui Călinescu. Și, totuși, cele
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/False_etichete_de_genialitate_literara_si_afise_cu_minciuni_electorale_poate_lipi_oricine.html [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
l-a făcut premierul și mai celebru, fotografiindu-se cu el? Bun la suflet cum e, acesta își va aduce colegul de fotografie pe la cine știe ce organism nou înființat, prin care Guvernul interzice vînzarea laptelui provenit din gospodăriile țăranilor, în favoarea marilor lăptării chimice. De anul acesta, Guvernul a mai dat o lovitură micilor producători. Aceștia nu mai pot vinde în piețe decît laptele prelucrat la maxim două ore de la muls, obligați fiind să investească în echipamente scumpe, pentru a reduce numărul germenilor
To’arășu cu număratul căpițelor e cuminte și va face ce i se dictează by http://uzp.org.ro/toarasu-cu-numaratul-capitelor-e-cuminte-si-va-face-ce-se-dicteaza/ [Corola-blog/BlogPost/93434_a_94726]
-
să investească în echipamente scumpe, pentru a reduce numărul germenilor sub 100.000/ml și al celulelor somatice, sub 400.000/ml. Nu germenii și celulele somatice fac Guvernul grijuliu cu sănătatea cumpărătorului. Guvernul face jocul corporațiilor, în speță al lăptăriilor cu produse artificiale, care pierd teren în fața produselor tradiționale românești, net superioare gamelelor de supermarcheturi. Tăcerea noastră înseamnă complicitate. Chiar ne trebuia un Comitet Național de Vaccinologie? Este și cazul vaccinului antigripal produs la Institutul Cantacuzino, sabotat în favoarea Companiilor farmaceutice
To’arășu cu număratul căpițelor e cuminte și va face ce i se dictează by http://uzp.org.ro/toarasu-cu-numaratul-capitelor-e-cuminte-si-va-face-ce-se-dicteaza/ [Corola-blog/BlogPost/93434_a_94726]
-
Toate Articolele Autorului Mi-am luat și eu de-un an apartament C-un dormitor, pe colț, la termopane, Nu spun cât m-a costat căci, evident, Pentr-un burlac este de milioane, Am o vedere splendidă la parc Și lăptăria-i jos chiar la intrare, Iar liftul funcționează, că remarc, De joi nu mă mai vaiet de picioare ... O chestie minoră, o găsesc, Vecinele mă fac pe zi ce trece Să mă, și-n toiul iernii, răcoresc Sub duș, bine
POVESTE DE LA ETAJUL ZECE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1395314267.html [Corola-blog/BlogPost/360254_a_361583]
-
comuna îngrijorare latentă printre numeroși locuitori trăind aproape de Centrala Atomică din Fortunonez. O urmă de cesiu există discret, fără niciun miros, fără niciun gust, în celulele mele întunecate. Țăranul lăptar a lăsat acest mesaj pe un perete al noii sale lăptării: “Dacă Centrala n-ar fi explodat, nu m-aș fi sinucis.” Avea 54 de ani. Vino 'napoi, revino, Fortunonezul meu de odinioară, în care copiii se puteau juca afară cu părinții lor, în fericire. Pământul și vântul, perele și piersicile
CINCIARE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1426109580.html [Corola-blog/BlogPost/343265_a_344594]
-
cu apa încărcată de mizerie. Nea Ion sărise în spate câțiva pași, surprins de gesturile viguroase ale noului director. Flăcăul nu glumea deloc. Nu glumise nici cu celălalt îngrijitor, pe care-l găsise în spatele grajdului, vrăjind-o pe Lucreția de la Lăptărie. - Pune mâna pe mătură și, până la sfârșitul zilei, să nu mai văd urmă de pânze de păianjen prin grajduri! De mâine, veți răspunde cu capul și dacă nu schimbați apa zilnic. Nu cred că voi ați fi dispuși să beți
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1445595996.html [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
vorbesc cu dumneavoastră... - Dă-i drumul! - ... între patru ochi, dacă se poate. - Ți-e teamă de Alecu? Medicul veterinar începu să râdă ușor, dar se ridică de la masă, mutându-și farfuria în sectorul în care mâncau cele patru femei de la Lăptărie. Preda se așeză, cu ochii în farfuria din care Man continua să se servească. - Poate ar fi mai bine să vorbim după ce terminați... - Oricare ar fi subiectul pentru care v-ați deranjat, puteți fi sigur că nu îmi va tăia
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1445595996.html [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
Instalarea mașinilor pentru minerit, săpat și construit Repararea și întreținerea mașinilor de minerit, săpat și de construit Clasa 29.53 Mașini pentru procesarea alimentelor, băuturilor și tutunului Mașini pentru procesarea alimentelor, băuturilor și tutunului Separatoare centrifuge de cremă Echipamente pentru lăptărie Echipamente pentru măcinarea cerealelor sau a legumelor uscate n.e.c. Echipamente folosite la fabricarea vinului, cidrului, sucurilor de fructe și băuturilor similare Cuptoare ne - electrice; uscătoare pentru produse agricole; echipament industrial pentru gătire sau încălzire Echipamente n.e.c. pentru pregătirea industrială și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
29.54.11 29.54.12 29.54.13 29.54.14 29.54.15 29.54.21 29.54.22 29.54.23 29.54.30 Componente ale echipamentelor pentru procesarea alimentelor, băuturilor și tutunului Componente ale echipamentelor pentru lăptării, componente ale echipamentelor pentru procesarea băuturilor Componente ale echipamentelor pentru procesarea alimentelor Componente ale echipamentelor pentru procesarea tutunului Instalarea, repararea și întreținerea echipamentelor pentru procesarea alimentelor, băuturilor și tutunului Instalarea echipamentelor pentru procesarea alimentelor, băuturilor și tutunului Repararea și întreținerea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
trăi, o mică afacere, de altfel foarte potrivită situației. Un magazin de vinuri în care se găsesc și câteva mese pentru destul de puținii vizitatori, împătimiți mai mult de cele ale scrisului decât de licorile din pivniță. Numit, printre cunoscători drept: „Lăptăria”, locația adună seară de seară poeți, scriitori, membrii colegiului redacțional și, așa cum se întâmplă de obicei, ascultători care, spre lauda lor, au renunțat la programele difuzate pe micile și otrăvitoarele ecrane, acela care tropăie victorioase prin „cultura” mileniului. Într-o
PILULELE DE SUFLET ALE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pilulele_de_suflet_ale_doctorului_schor.html [Corola-blog/BlogPost/367205_a_368534]
-
pentru a-i asigura cât de cât o față comercială în măsură să te îmbie a doua zi pe tarabă. Diferența de preț, juma' juma' cu gestionarul, amândoi consimțind în proporții egale la o sumă rezonabilă pentru ungerea sectoristului. De la lăptăria unde gestionarul se apucase să pună în vânzare marfa pregătită acasă din cutiile de lapte praf, până la taraba cu sclipici unde un țigan bătrân vindea cioburi de oglinzi, mărgele de sticlă, piepteni, ochelari cu lentile de plastic, insigne, hârtie colorată
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_cartier.html [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
farmaceutice, construit de către Camera de Agricultură a județului Sălaj și, care servea la uscatul fructelor și în special a ciupercilor. Cuptorul a fost construit, având ca model un cuptor din orașul bosniac Tuzla. La Ulmeni, funcționa de asemenea și o lăptărie care prelucra anual 29.200 litri de lapte, în scopul obținerii untului, a cașului și cașeinei, valorificarea acelor produse făcându-se pe piețele orașelor Satu Mare, Zalău, Șimleul Silvaniei, Carei. Este înregistrată de asemenea o secție a Fabricii de cânepă de la
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
plită trosni un lemn de salcâm, își sterse repede lacrimile cu poala rochiței și băgă două degete în cazanul cu apă. Se încălzise. După înmuiatul rufelor, își șterse bine mâinile de apă, luă sacoșa cu sticle și fugi repede la lăptăria din colț, așezându-se la rând. La cinci venea mașina cu lapte. Reveni repede cu sticlele cu lapte, intrând în grabă în odaia ce îndeplinea atât rol de bucătărie cât și de cameră a ei, a Romeliei, dar și cameră
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1458066349.html [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]