43 matches
-
că abia le-au mijit tuleiele, au un aer comun, inconfundabil, amestec de aroganță, cinism și odioșenie. Îi recunoști ușor după felul în care-și micșorează amenințător ochii atunci când sunt puși în dificultate. Dar îi recunoști mai ales după vocea lătrată ce rostește noua parolă ce-i așază deasupra vulgului: . Dezinvoltura de mahala a acaparat întreaga plajă a Puterii. Pentru ei, nu există chestiuni nerezolvate, ci doar penibile interpelări ale unor terchea-berchea, scamele sonore ale nepricepuților și obrăznicia celor care îndrăznesc
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
regia discursurilor lui Hitler. Nu cred că textele lui Geoană (să lăsăm familiarismele!) aveau același conținut (mai mult ca sigur că nu), dar gesticulația sa, fanatismul înspăimântător din priviri mă trimiteau la punerile în scenă ale lui Adolf. O voce lătrată, din care dispăruse și simpatica, intelectuala graseiere, scanda tot felul de lozinci, menite să demonstreze că omul provindețial poposise (cu nevastă, copil, popă) spre a salva de la înec populația incapabilă să înoate a Bucureștiului. Într-un fel, metamorfoza ministrului de
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
dumisale, de fapt?!), câinii solidarizați de mizerie, cu instinctul lor natural retrezit de înduioșările cetățeanului, luă, în proprietate, fiecare, parcela lui, apărată, slujită cu un devotament absolut, servindu-i pe micii vânzători de pe trotuare, considerându-le negoțul proprietate protejată, ferm lătrată și vehement. Stau pe Victoriei, peste drum de Hotel Bulevard unde se află în colț Magazinul alimentar. Câinii păzesc intrarea de hoți, mirosindu-i imediat după mers și îmbrăcăminte, primind în schimb câte un os. Sunt doi, aceiași: două javre
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
tot așa. Pretextul comunicării îl reprezintă un atac înscenat. La fel ca animalele care simulează o luptă pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar „acum“. Pentru interjecție singurul timp relevant e prezentul. Animalele au un handicap destul de serios. Nu sunt capabile să abstractizeze. Nu sunt capabile de emoțiii decât în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
dezlipit de daragaia ta Iordanca. "Am să-ți fiu înger de pază-n patru labe", așa a promis. Picioarele din spate i-s mai greoaie. Ieri, la prînz, s-a dus cu fetele, Dunguța și Gipsy, să latre. Partida de lătrat mașini-tramvaie-biciclete s-a sfîrșit repede. S-a întors șchiopătînd. Nu ne-am distrat cum credeam. E mai bine cu tine. Mi-e bine cu tine, fără totuși. Unde te-ai bălăcărit așa? Nici n-a vrut s-audă de spălat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cadavrul în locul unde a fost găsit. "Investigatorii sînt siguri că acesta (n.r. Ionuț Anghel) nu a decedat la locul în care a fost găsit, ci cadavrul a fost pus acolo", a scris Corneliu Vadim Tudor, pe Facebook. Nici țipete, nici lătrat. Nimeni nu a auzit nimic El a adăugat că: "Informațiile care circulă în Parchet arată faptul că anchetatorii cred că în acea zonă, unde a fost descoperit micuțul, la ora decesului erau doi pescari - unul dintre ei ar fi fost
Vadim, despre ancheta în cazul lui Ionuț: Este căutat un boschetar by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71365_a_72690]
-
Și lanțul greu de fier ca pe-o cordea „. Cum arată, metaforizată, existența într-o țară sub dictatură aflăm din întinsul poem Prin niște locuri rele; mulțimea terorizată adoră acum sincer pe fiorosul zeu, teroarea absolută a luat forma discursului lătrat, a urletului inuman de care nu poți scăpa oriunde ai fugi. E Orwell pus în versuri: „Apoi deodat-un vuiet s-a stîrnit/ Ca din adîncul iadului pornit./ Și-n timp ce cugetam la soarta rea/ Ce m-aruncase-n acest nou supliciu
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
minte: citim pentru că nu numai trupul, ci și spiritul poate fi ,nespălat". Și lucrul ăsta se vede. Murdăria spiritului se prelinge pe vorbele noastre, pe îmbinarea lor, pe felul în care le rostim. Spiritul nostru nespălat se transformă în cuvinte lătrate, în vulgaritate, în prostie. Nu v-ar plăcea mai mult o lume în care n-am mai lătra unii la alții pe stradă, în magazine, în autobuze? Nu v-ar plăcea o lume în care cuvintele ar fi mângâiate? Atunci
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]
-
piele, scîrțîind de cîte ori te așezi pe ea, sticlele de vodcă În jurul șemineului, nefolosit de ani de zile, de pe cînd trăia profesorul, storurile care nu se ridică niciodată, obrazul jovial și rotofei a lui Niki Bârsan. Îi aude rîsul lătrat, simte mirosul stătut de odaie În care au rămas peste noapte atîtea fete venite din provincie să dea examen la teatru. Apoi iar glasul doamnei E.: gluma-i glumă, dar asta-i prea... nu, Încă nu m-am sclerozat... știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Terner Publicat în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt aproape sigur că personajul vă este cunoscut: E cel care deschide gura și vorbește, vorbește, vorbește... Treptat, vorbăria i se poate preface în mieunat, chițcăit, țârâit, lătrat, schelălăit, răget și în alte graiuri ale dobitoacelor. Ce îl împinge să toarne cuvinte cu vadra când n-are nimic de zis? Poate cerul negru al golului lăuntric! Sau poate că un demon al trăcănelii îl mână să înșire verzi
DESCHIDE GURA ŞI VORBEŞTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368359_a_369688]
-
Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului D U L Ă I I D E I E R I Ș I D E A Z I „Ce dulăii!...mândri-mi erați, pe timpuri, la palat... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci! Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum... Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit? E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți! Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
domnia sa, a dat dovadă de patriotism sincer, pe care eu l-aș numi „patriotism ziditor”, în opoziție cu patriotismul fals/ipocrit al multor conaționali și în special al politicienilor, pe care eu l-aș numi „patriotism perorat”, sau chiar „patriotism lătrat”, dacă-mi este îngăduit acest termen dur, dar foarte exact, spun eu. Volumul antologic „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, II”, conține un număr de 50 de autori antologați, 9 dintre ei fiind decedați. Criteriul de ordonare al autorilor în
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
ea, cântă numai așa... -La mine, numai la mine se uită ochii ei fără cusur, la păcătosul de mine se lasă inima ei, să ma-ndur... -Ea cântă oricând și mereu tu odată vei fi și-apoi nu lasa-te lătrat mai bine de venirea mea si-alta nu! -Maine-caine nu te mai uita degeaba la inima mea... -Cine să se uite la tine dacă nu mainele-cainele? „"Important să nu mai lăsăm să treacă timpul pe lângă noi. Ideal ar fi să
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
coduri comportamentale); Pe când: nu râde pentru că nu înțelege, nu știe de ce râde, cum să râdă dacă nu pricepe ... etc; (se instituie ca un indicator al culturii sau nivelului de inteligența și educație); Iar râsul: nechezat, behăit, ca un tril, grohăit, lătrat ... etc; (caracterizează, eficient și drastic, prin valențe onomatopeice corespunzătoare). Nu putem vorbi însă de umor și râs fără să amintim de funcțiile și atributele sale sociale pentru că, din acest punct de vedere cele două manifestări au implicații profunde în procesul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
engleză stricată: - Halău! A iam from Romenia, and hev să nau oat bazaconie ești? - Ciunga, ciunga? Ai ciunga? - Jungla-jungla ... da,da..jungla ... - Mârrr!!... Hușșș!!...Huș cu stricăciunea aia de microfon! Îmi poluezi habitactul meu naturel. Zât la jungla parlamentară ! Acolo lătrat, nu eu. Gău oleacă mai la vale! - Vorbiți româneasca englezită? - Fărcos, mai frend! Ginesc în mufa ta, că ori ai luat-o pe hogeac la fentă, ori ești botanist ușchit? Nu vezi că sunt un român amărât parvenit în junglă
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: Golgota cuvântului: schingiuirea limbii române! Cuvântul se desface Spre sensuri ilicite; Prostia tot mai coace ”Gogoașe nedospite”. Rostogolește verbul Pe-un colț uscat de pâine; Și rage-n Făget cerbul Lătrat fiind de-un câine. Acordul pe hârtie, Pecete pe-o tarabă, De nu-l citești ce scrie, Îți trage chiar și-o... labă! Cu marmeladă unge Măliga din tărâțe Și-apoi cu furca-mpunge, Că-i doar poet cu... fâțe
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
te desfeți cu amăgiri / să nu furi din singurătatea altuia / să nu scoți nuferi din mocirlă decât cu mâna ta / să nu poftești crucea aproapelui, pare mai / frumoasă dar poate fi mai grea și îți va fi drumul de lumini lătrat / în numele tatălui și al...” / atât a mai apucat să spună și-apoi s-a dus”. Dimensiunea spirituală reiese și din poemul pascal “a treia zi după scripturi”: fulger de primăvară sfâșie cerul / ploi încătușate rup baricade / curg ca o iertare
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
și o proprie lumină a duhului. Nu există altă cauționare a vinei de a nu ne dărui sufletului un cântec al Danielei Condurache azi, decât dăruindu-ne două mîine! Ce timpuri câinești am trăi să avem parte numai de cântece lătrate! Dar timpul nostru are un puseu de divinitate de la muzica populară, fundație a identității noastre. Deși cântă ca o vijelie, glasul Danielei Condurache are suavitate, are consonanță cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
mândri și înalți cu ce-s de vină de vina celorlalți cu ce-s de vină de albul iernii din munți cu ce-s de vină că unii prin frig aleargă desculți cu ce-s de vină de-al câinelui lătrat cu ce-s de vină de-al nopții regat cu ce-s de vină de al copilului plâns cu ce-s de vină că focul din vatră s-a stins cu ce-s de vină de-a mamei născut cu
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului D U L Ă I I D E I E R I Ș I D E A Z I „Ce dulăii!...mândri-mi erați, pe timpuri, la palat... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci! Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
o să stați, răsplata-i pe măsură; Poate-nvățați, că spune și-n sfânta scriptură: dacă săpați Groapa celui ce pâinea i-ați mâncat, că va-ndopat în gură, Acum, sau mai târziu, în ea veți putrezi. Veți fi de toți uitați. Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
strașnică... Să facem o mămăligă mare cât o nucă și chemăm pe furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră) GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
strașnică... Să facem o mămăligă mare cât o nucă și chemăm pe furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră) GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cască, pe jumătate lungit lângă un tun răsturnat, cu mâinile însângerate strânse peste coastele zdrobite, văitându-se cu un glas de copil care cere ajutor, tânguindu-se într-o limbă pe care Pavel n-o mai auzise până atunci decât lătrată și pe care o credea făcută pentru asta. Mai era și propriul său trup pe care, timp de o clipă ce nu se mai sfârșea, îl văzu întins, inert, în hârtoapele înzăpezite. Detonarea unui obuz suprimă toate zgomotele și astfel
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]