44 matches
-
domnia sa, a dat dovadă de patriotism sincer, pe care eu l-aș numi „patriotism ziditor”, în opoziție cu patriotismul fals/ipocrit al multor conaționali și în special al politicienilor, pe care eu l-aș numi „patriotism perorat”, sau chiar „patriotism lătrat”, dacă-mi este îngăduit acest termen dur, dar foarte exact, spun eu. Volumul antologic „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, II”, conține un număr de 50 de autori antologați, 9 dintre ei fiind decedați. Criteriul de ordonare al autorilor în
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
ea, cântă numai așa... -La mine, numai la mine se uită ochii ei fără cusur, la păcătosul de mine se lasă inima ei, să ma-ndur... -Ea cântă oricând și mereu tu odată vei fi și-apoi nu lasa-te lătrat mai bine de venirea mea si-alta nu! -Maine-caine nu te mai uita degeaba la inima mea... -Cine să se uite la tine dacă nu mainele-cainele? „"Important să nu mai lăsăm să treacă timpul pe lângă noi. Ideal ar fi să
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
Terner Publicat în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt aproape sigur că personajul vă este cunoscut: E cel care deschide gura și vorbește, vorbește, vorbește... Treptat, vorbăria i se poate preface în mieunat, chițcăit, țârâit, lătrat, schelălăit, răget și în alte graiuri ale dobitoacelor. Ce îl împinge să toarne cuvinte cu vadra când n-are nimic de zis? Poate cerul negru al golului lăuntric! Sau poate că un demon al trăcănelii îl mână să înșire verzi
DESCHIDE GURA ŞI VORBEŞTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1488063401.html [Corola-blog/BlogPost/368359_a_369688]
-
mândri și înalți cu ce-s de vină de vina celorlalți cu ce-s de vină de albul iernii din munți cu ce-s de vină că unii prin frig aleargă desculți cu ce-s de vină de-al câinelui lătrat cu ce-s de vină de-al nopții regat cu ce-s de vină de al copilului plâns cu ce-s de vină că focul din vatră s-a stins cu ce-s de vină de-a mamei născut cu
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/7_poeme_luni_marti_miercuri_joi_vasile_bele_1331769083.html [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
coduri comportamentale); Pe când: nu râde pentru că nu înțelege, nu știe de ce râde, cum să râdă dacă nu pricepe ... etc; (se instituie ca un indicator al culturii sau nivelului de inteligența și educație); Iar râsul: nechezat, behăit, ca un tril, grohăit, lătrat ... etc; (caracterizează, eficient și drastic, prin valențe onomatopeice corespunzătoare). Nu putem vorbi însă de umor și râs fără să amintim de funcțiile și atributele sale sociale pentru că, din acest punct de vedere cele două manifestări au implicații profunde în procesul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: Golgota cuvântului: schingiuirea limbii române! Cuvântul se desface Spre sensuri ilicite; Prostia tot mai coace ”Gogoașe nedospite”. Rostogolește verbul Pe-un colț uscat de pâine; Și rage-n Făget cerbul Lătrat fiind de-un câine. Acordul pe hârtie, Pecete pe-o tarabă, De nu-l citești ce scrie, Îți trage chiar și-o... labă! Cu marmeladă unge Măliga din tărâțe Și-apoi cu furca-mpunge, Că-i doar poet cu... fâțe
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/George_Safir.html [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
și o proprie lumină a duhului. Nu există altă cauționare a vinei de a nu ne dărui sufletului un cântec al Danielei Condurache azi, decât dăruindu-ne două mîine! Ce timpuri câinești am trăi să avem parte numai de cântece lătrate! Dar timpul nostru are un puseu de divinitate de la muzica populară, fundație a identității noastre. Deși cântă ca o vijelie, glasul Danielei Condurache are suavitate, are consonanță cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului D U L Ă I I D E I E R I Ș I D E A Z I „Ce dulăii!...mândri-mi erați, pe timpuri, la palat... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci! Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_si_scrisoare_marin_voican_ghioroiu_1332527927.html [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
o să stați, răsplata-i pe măsură; Poate-nvățați, că spune și-n sfânta scriptură: dacă săpați Groapa celui ce pâinea i-ați mâncat, că va-ndopat în gură, Acum, sau mai târziu, în ea veți putrezi. Veți fi de toți uitați. Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_si_scrisoare_marin_voican_ghioroiu_1332527927.html [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
te desfeți cu amăgiri / să nu furi din singurătatea altuia / să nu scoți nuferi din mocirlă decât cu mâna ta / să nu poftești crucea aproapelui, pare mai / frumoasă dar poate fi mai grea și îți va fi drumul de lumini lătrat / în numele tatălui și al...” / atât a mai apucat să spună și-apoi s-a dus”. Dimensiunea spirituală reiese și din poemul pascal “a treia zi după scripturi”: fulger de primăvară sfâșie cerul / ploi încătușate rup baricade / curg ca o iertare
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului D U L Ă I I D E I E R I Ș I D E A Z I „Ce dulăii!...mândri-mi erați, pe timpuri, la palat... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci! Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_marin_voican_ghioroiu_1332528456.html [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum... Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit? E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți! Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_marin_voican_ghioroiu_1332528456.html [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
engleză stricată: - Halău! A iam from Romenia, and hev să nau oat bazaconie ești? - Ciunga, ciunga? Ai ciunga? - Jungla-jungla ... da,da..jungla ... - Mârrr!!... Hușșș!!...Huș cu stricăciunea aia de microfon! Îmi poluezi habitactul meu naturel. Zât la jungla parlamentară ! Acolo lătrat, nu eu. Gău oleacă mai la vale! - Vorbiți româneasca englezită? - Fărcos, mai frend! Ginesc în mufa ta, că ori ai luat-o pe hogeac la fentă, ori ești botanist ușchit? Nu vezi că sunt un român amărât parvenit în junglă
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_rau_ca_n_jungla_lica_barbu_1332959971.html [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
tratată pe parcursul cărților. Totuși, există și alte limbi: de exemplu, în "Blestemul Nobilului Foul", Atiaran îi povestește lui Thomas Covenant despre o limbă diferită care se vorbea pe vremea Vechilor Nobili. Non-umanii au propria lor limbă, cum ar fi vorbirea lătrată folosită de demonii-abjecți și waynhimi, limbajul înflorat al uriașilor și limba nativă vorbită de "haruchai". În A Doua Cronică se explică faptul că uriașii au primit „darul vorbirii frumoase” de la poporul "Elohim" ca răsplată pentru modul în care au spus
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
să te cuprindă revolta că limba, singurul bun de care credeai că nu te poate deposeda nimeni, pe care tu o cultivi cu grijă și o vorbești cu evlavie, când ai ocazia, este terfelită la ea acasă, batjocorită, degradată și "lătrată" nu vorbită, iată o expresie de asemenea frecvent întâlnită în memoriile multor oameni plecați și reveniți. Este normal până și, de exemplu să mergi în Africa, Mexic, Argentina și alte țări reputate pentru profilul lor contrastant și pentru sărăcia în
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
faptul că fiecare dintre căpeteniile ucigașilor pune să i se binecuvânteze steagurile și cere solemn ajutorul lui Dumnezeu, înainte de a porni să-și nimicească dușmanul.” ... „Pretutindeni există palavragii plătiți să ridice în slăvi aceste măceluri.” ... ”Vraci ticăloși ai sufletelor, de ce lătrați ore întregi pentru câteva împunsături de ac și nu pomeniți nimic despre boala care ne sfâșie în mii de bucăți? Atâta timp cât capriciile câtorva oameni vor mai trimite legal, la moarte, mii de frați de-ai noștri, acea parte a neamului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
lătrând strident la cuc. Intră Miki cu mers leneș, dar cu evidentă tentă de ceartă. Miki: Ce te-a apucat Piki? Piki: Cu-cu! Miki: Eu dorm la târziu... Piki: Pentru că noaptea umbli aiurea. Cu gându’ la șoareci morți. (râs lătrat) Miki: Mă, jigodie flocoasă, să nu mă superi că-ți sparg capu’ ăla sec... (Miki afișează un anunț: ,,Lătratu’ permis dimineața între 8 și 9.’’). Citește analfabetule! Îți citesc eu: Lătratul permis dimineața între 8 și 9. (intră Gigel, făcând
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
suverani! Vezi ce splendid cortej și ce larmă haotică, în care nu se mai distinge nici o figură și nici un glas, în care nu mai poți ști cine merită să fie salutat de tine cu o respectuoasă mișcare de coadă, sau lătrat ca un caraghios"247. Vorbim aici de interferențe modale care traversează, în virtutea consangvinității culturale, opera publicistică a scriitorilor în genere. Încă din 1938, Pompiliu Constantinescu remarcase, de pildă, complementaritatea spirituală și afectivă dintre Eminescu, "geniu critic la temperaturi înalte", și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a unor facultăți de inteligență, În timp ce alte categorii de oameni de știință considerau că, dimpotrivă, În comportamentul animalelor predomină activitățile inteligente, așa cum a fost. Comportamentul la câine este o manifestare a organismului viu, materializată În mișcări, atitudini, Însușiri și calități, lătrat, miorlăit, gemut, simțuri, rânjet, supunere, agresivitate, comunicări și gesturi corporale, modificări exterioare ale Înfățișării corpului etc., care depind de o serie de factori interni și externi ce se interpun și se intersectează reciproc. La câinele-lup, comportamentul reprezintă exteriorizarea unor procese
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cască, pe jumătate lungit lângă un tun răsturnat, cu mâinile însângerate strânse peste coastele zdrobite, văitându-se cu un glas de copil care cere ajutor, tânguindu-se într-o limbă pe care Pavel n-o mai auzise până atunci decât lătrată și pe care o credea făcută pentru asta. Mai era și propriul său trup pe care, timp de o clipă ce nu se mai sfârșea, îl văzu întins, inert, în hârtoapele înzăpezite. Detonarea unui obuz suprimă toate zgomotele și astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dar fără grabă, proprietarii lor vor să ocupe mai întâi spațiul, locul pro priu-zis, și apoi să ridice cortul necesar adăpostirii de ploaie etc. Am ajuns chiar în fața Catedralei și... surpriză ! Miros de gaze de eșapament și cauciuc ars, zgomot lătrat de tobe de eșapament modificate, strada este blocată, iar pe un fel de miniarc de triumf fabricat artizanal pentru ocazie stă scris mare Iași, Campionatul Național de Raliu. Construcția improvizată, cocoțată deasupra unei artere intens utilizate, îmi amintește de arcurile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
momentul pelerinajului acționând deci ca un catalizator al acesteia. Asist la o impecabilă coordonare a forțelor de ordine : un polițist de la „rutieră”, pe jumătate ridicat în picioare pe motocicleta sa BMW, mândru ca un ulan din armata chezaro-crăiască, spune scurt, lătrat, jandarmilor responsabili cu paza intrării : „Nu le mai da drumul”. Imediat, unul dintre jandarmi se întoarce către colegul său care dirija mulțimea în mișcare, puțin panicat : oprește-i, nu le mai da drumul, trece coloana oficială și apoi e prea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
putere de decizie, se pun imediat pe treabă. Numai că tocmai atunci se întâmplă să fie convocați la o ședință de partid extraordinară cu prezență obligatorie. Urmează ședința după tot tipicul de rigoare bine cunoscutul scenariu al vorbelor goale și lătrate și conducătorii noștri de unități se reîntorc în colectivele lor de muncă, unde-i convoacă de urgență pe toții șefii de compartimente. Dar care credeți că ar putea fi noile sarcini primite din partea partidului? Toți oamenii muncii din serviciile administrative
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cea mai mare grijă copiilor din țară. Mintea lor nu percepea nicidecum detaliile particulare ale primei strofe - pajiștea, iarba, culesul florilor. Încă de la primul cuvânt, cântatul lor răsuna febril, îi îndemna pe copii la grabă. Cântau tot mai tare, mai lătrat, mai iute cu cât textul se apropia mai mult de momentul când Conducătorului i se dăruia floarea, iar el zâmbea. Cântecul consuma cu vara o strofă, dar îți interzicea intuirea peisajului dintru început, de unde demara prinzând „viteză“. La fel interzicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
despre lucruri neînțelese chiar de el, dar șuvoiul de cuvinte izvora de undeva din ființa sa atât de singuratică iar el nu căuta să le oprească. „Bă cuțule, bă, de ce nu paști tu iarbă când luna e atât de albastră, lătrați ca proștii la țâncul pământului, mă, furnicile o să vă curețe colții, și-o să vă mănânce botul vostru umed, he, he, cine poartă iarna pălărie de paie, spune tu mă cuțule, mă...” . Și câinii se uitau în ochii lui înnămoliți de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]