290 matches
-
lui. Șerban Marinescu s-a dovedit interesat de carnația telenovelistică a poveștii și de un pitoresc obsedant, care învăluie totul, la concurență doar cu obsesia pentru decorativ și somptuos (tot atîtea elemente care plac marelui public, așa cum place și muzica lăutărească bună care inundă filmul). Și scenografia, și imaginea, și formula plastică a filmului sînt rezolvate în acest spirit. Regizorului îi place să amestece genurile, să exerseze "game" diferite, să se joace de-a thriller-ul, să lanseze piste false, care
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
trupe de balet. Actuala montare are meritul de a se fi orientat conform datelor de bază ale muzicii; este cea de a doua pe care coregraful Ion Tugearu o realizează la opera bucureșteană; pitorescul atât de savuros al folclorului muzical lăutăresc își găsește aici un bun echivalent scenic-coregrafic; aspectul pitoresc este prezent dar acesta nu devine fastidios, nu copleșește evoluția scenică. Cunoscut este faptul că baletul lui Mihail Jora nu desfășoară o acțiune anume; sunt momente muzical-coregrafice, veritabile tablouri de epocă
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
Nici avangardist, dar nici postmodern, ci realizînd mereu o sinteză și producînd o tensiune care-l singularizează. O altă imagine obsedantă e aceea a nucului, a amarului, a umbrei și a florilor discrete. O poezie discutată tocmai pentru ludicul ei lăutăresc poartă în titlu ciudata imagine a nucii verzi (Cântec de nucă verde). Tulburător e un fragment cu aer testamentar din poemul Daruri, fragment ce poate fi citit în cheie simbolică cu referire la locul pe care acest poet îl are
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
au răspuns că le-a plăcut un anumit film. Cei care-și aleseseră Brahms, o făcuseră datorită temei vestite din filmul "Vă place Brahms?". Cineva, cu un spirit de frondă disimulat sub masca unei prefăcute candori, a venit cu Melodiile lăutărești ale lui Sarasate, spunându-mi că o consideră o piesă comică, el comentând coloana sonoră de la filmul lui Chaplin și nu textul original. Și exemplele pot continua. Nu intenționez să caut aici cauzele acestei schimbări de paradigmă culturală. Mă rezum
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
pe măsură ce ceilalți mor, și care reușesc să-și determine marile puteri să livreze statelor subdezvoltate un secol XX second hand, în locul unui secol XXI nou nouț. Altundeva, Valeriu Mârză din Dorohoi depune la banca "Credit moldav" un CD cu muzică lăutărească apoi dobânzile cresc, ajunge, apoteotic, să scoată din cont muzică angelică, dar nu suportă tensiunea și "le lipi îngerilor de frunte câte o bancnotă de un verde american, întrebându-i cu smerenie "bre băieți, nu vă supărați, da ceva muzică
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
apoi dobânzile cresc, ajunge, apoteotic, să scoată din cont muzică angelică, dar nu suportă tensiunea și "le lipi îngerilor de frunte câte o bancnotă de un verde american, întrebându-i cu smerenie "bre băieți, nu vă supărați, da ceva muzică lăutărească nu știți?" Citindu-l pe Cătălin Mihuleac îmi vine în minte Mrozek, cu al său umor spumos și amar. Sunt texte atât de agreabile, încât nu te poți abține să le citești pe toate, admirându-le rotunjimea fiecăruia, stilul curat
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
interiorul lor a realităților oricărei culturi orale. (Considerate din acest unghi, "Taifasurile"" alcătuiesc incontestabil un prețios "corpus de documente etnologice orale", cum le recomandă autoarea.) Să mai adaug că în calitate de etnomuzicolog, Speranța Rădulescu este o eminentă cunoscătoare/cercetătoare a muzicii lăutărești din România, munca asiduă de teren, studiile numeroase și de ținută (volumul Taraful și acompaniamenul armonic în muzica de joc este un monument în domeniu), antologările de muzică lăutărească românească pe discuri apărute inclusiv în colecții străine de profil consacrând
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
în calitate de etnomuzicolog, Speranța Rădulescu este o eminentă cunoscătoare/cercetătoare a muzicii lăutărești din România, munca asiduă de teren, studiile numeroase și de ținută (volumul Taraful și acompaniamenul armonic în muzica de joc este un monument în domeniu), antologările de muzică lăutărească românească pe discuri apărute inclusiv în colecții străine de profil consacrând-o de mulți ani încoace ca specialist în această direcție. De altfel, în chiar preambulul teoretic al noii sale cărți, cercetătoarea face la un moment dat precizarea binevenită: în
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
și derivații, acestea ar fi, în esență: "există o muzică țigănească?", "ce credeți că o definește?", "care credeți că e diferența între românesc și țigănesc în melodii, tipul de repertoriu, maniera de execuție?", ""muzică țigănească" e același lucru cu "muzică lăutărească". Autoarea își adresează ei înseși, "în avalanșă", un șir de interogații în introducerea cărții, din care citez: "Ce se înțelege la urma urmei prin "muzică țigănească"? Muzica creată de romi? Muzica vehiculată de romi? Muzica de care romii se simt
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și de secvențele melodice preluate din practica ansamblurilor lăutărești țigănești. Structurile sonore, asemănătoare, pe alocuri (prin atmosferă, ritm și orchestrație), cu cele bartókiene (Dansuri populare românești, Concert pentru orchestră, pantomima Mandarinul miraculos) și cele enesciene din Rapsodia I, poartă însemnele unor curajoase abordări armonice, cu pregnante colorații modale, și
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
compozitor la modelarea unor soluții rapsodice, improvizatorice și plenar concertante, la substanțializarea unor intonații netemperate, este însemnată în acest proces. Enescu tematizează la modul cel mai înalt artistic valențe non romantice de structură populară, așa cum transfigurează datele instrumentalismului popular sau lăutăresc. Enunțăm aici și conceptul de frazare enesciană, de articulare a sunetelor și, în general, a tuturor entităților melodice prin intermediul unor deprinderi violonistice. Accentuăm și avem în vedere faptul că Enescu aplică conceptul de frazare distinct personalizat întregii literaturi muzicale universale
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
dubii în legătură cu opiniile mele despre acest subiect, iar eu să pot râde în hohote la niște versuri monumentale că acestea: sunt 100% de acord cu tine.... imnul expulzaților e absolut savuros:)) Mie nu-mi plac manelele! Mie-mi place muzică lăutărească veche, mie-mi place Zavaidoc, Fărâmița Lambru, Florea Cioaca, Ioana Radu, Tita Bărbulescu, Ion Ghitulescu sau Siminica. Adevărată muzică tradițional lăutăreasca cu versuri inspirate din viața și trăirile românului, spre deosebire de manelele actuale cu influențe orientale. Pe mine nu mă poate
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
100% de acord cu tine.... imnul expulzaților e absolut savuros:)) Mie nu-mi plac manelele! Mie-mi place muzică lăutărească veche, mie-mi place Zavaidoc, Fărâmița Lambru, Florea Cioaca, Ioana Radu, Tita Bărbulescu, Ion Ghitulescu sau Siminica. Adevărată muzică tradițional lăutăreasca cu versuri inspirate din viața și trăirile românului, spre deosebire de manelele actuale cu influențe orientale. Pe mine nu mă poate inspira o astfel de cultură. Turcismele și orientalismele nu fac parte din cultura mea sau a țării în care trăiesc. De
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
un mare cântăreț și-a amintit de talentul și virtuozitatea lui Marin Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național de Muzică lăutărească veche „ZAVAIDOC”. Nu vi se pare că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național de Muzică lăutărească veche „ZAVAIDOC”. Nu vi se pare că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea de Zavaidoc? (Pe timpul când cântă năbădăiosul piteștean în cârciuma la „BERBECU” - prin fața căreia trecea tramvaiul 12 spre Gară de Nord, toți oamenii de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Bucureștiului și nu numai, și i-a făcut să asculte vocea să unică în intonație, stil și originalitate, acest minunat artist care, alături de Barbu Lăutaru, Grigoraș Dinicu, Fănică Luca, Fărâmița Lambru, Ionel Budișteanu, a dus peste frontierele țării faima muzicii lăutărești românești. Marin Teodorescu, cunoscut sub numele de Zavaidoc, datorită felului sau de a fi, năbădăios, fire iute, om vesel pus pe nebunii, neastâmpărat, trăsături ce l-au făcut pe generalul Traian Moșoiu să-l poreclească după cuvântul popular „Zavaidoacă” (cuvânt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trăiesc în condiții cum nici un câine nu ar trăi. Poate după moarte o fi mai bine!” spunea artista, fiica celui care pe drept cuvânt este primul rapsod al țării, care și-a servit țară prin cântecul sau, prin muzică lui lăutăreasca, reprezentând sufletul poporului român, cănd bucuros, cănd îndurerat, cănd umilit, cănd demn, ilustrat cu multă sensibilitate într-un repertoriu variat și bogat în același timp. Iată, de data asta, o familie de mari români de mult uitați pe care am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un mare cântăreț și-a amintit de talentul și virtuozitatea lui Marin Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național de Muzică lăutărească veche „ZAVAIDOC”. Nu vi se pare că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național de Muzică lăutărească veche „ZAVAIDOC”. Nu vi se pare că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea de Zavaidoc? (Pe timpul când cântă năbădăiosul piteștean în cârciuma la „BERBECU” - prin fața căreia trecea tramvaiul 12 spre Gară de Nord, toți oamenii de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Bucureștiului și nu numai, și i-a făcut să asculte vocea să unică în intonație, stil și originalitate, acest minunat artist care, alături de Barbu Lăutaru, Grigoraș Dinicu, Fănică Luca, Fărâmița Lambru, Ionel Budișteanu, a dus peste frontierele țării faima muzicii lăutărești românești. Marin Teodorescu, cunoscut sub numele de Zavaidoc, datorită felului sau de a fi, năbădăios, fire iute, om vesel pus pe nebunii, neastâmpărat, trăsături ce l-au făcut pe generalul Traian Moșoiu să-l poreclească după cuvântul popular „Zavaidoacă” (cuvânt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trăiesc în condiții cum nici un câine nu ar trăi. Poate după moarte o fi mai bine!” spunea artista, fiica celui care pe drept cuvânt este primul rapsod al țării, care și-a servit țară prin cântecul sau, prin muzică lui lăutăreasca, reprezentând sufletul poporului român, cănd bucuros, cănd îndurerat, cănd umilit, cănd demn, ilustrat cu multă sensibilitate într-un repertoriu variat și bogat în același timp. Iată, de data asta, o familie de mari români de mult uitați pe care am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bădiț sare iepurele înțelepciunii... Mihai Tatulici, la emisiunea "Zece pentru România", duminică, 5 noiembrie, Realitatea Tv: "-Marile genii..." Haralampy: -?!? Dan Bitman, la emisiunea "Dănutz srl", du-mi-nică, 5 noiembrie, la TVR1: "Azi o avem ca invitată pe Cornelia Catanga - regina muzicii lăutărești." Haralampy: -Zdrang! Scuze, domnu' Bitman, mi s-a rupt o coardă vocală tomna când să vă întreb: ați auzit cumva de Gabi Luncă și de Romica Puceanu? Haralampy: "-Nu mai vreau să trăiesc bine! Vreau numai să trăiesc... La Parlament
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
DINICU În urmă cu 115 ani s-a născut compozitorul Grigoraș Dinicu. A fost unul dintre lăutarii faimoși în perioada interbelică; virtuozitatea de care a dat dovadă în prelucrarea și interpretarea „Horei staccato“ a făcut cunoscută în lumea întreagă muzica lăutărească din România. A militat pentru emanciparea romilor, fiind secretar al Societății Generale a Romilor din România. Duminică, 4 aprilie MARGUERITE DURAS Acum 90 de ani s-a născut scriitoarea franceză Marguerite Duras. Romancieră de avangardă, ea a fost unul din
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]