289 matches
-
mirabilă taină” pe care dorește s-o descopere în ochii cititorului. O enigmă care se cere cercetată și descifrată. Cornel Armeanu a inserat în volum și un grupaj reprezentativ de “Cânticele” nostime, în stil baladier, care aduc aminte de cântecele lăutărești de odinioară, sau de cântecele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu. El reînvie astfel, un gen aproape uitat, al cântecelor de pahar și de inimă albastră. Ioan Barb ajutat de inspirația grafică a lui Costel Tănăsache intră în antologie cu
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
pentru că el modelează aerul, nu din afară, ci dinăuntrul fluierelor sale", scria Adrian Păunescu. ,,Rigoarea execuției interpretative echilibrează spațiul expresiv al pieselor muzicale, iar scriitura simplă pe care melodica se construiește, conturează una dintre cele mai frumoase pagini din creația lăutărească", notează Elize Stan, dr. etnomuzicolog. ,, Pentru a fi un artist desăvârșit este obligatoriu să fi trecut prin etapele esențiale: să fii lăutar, apoi muzicant și în sfârșit muzician. Aceasta este marea calitate a artistului Dumitru Zamfira. Îl recomandă talentul, profesionalismul
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
cramă pe care o are orașul ăsta? Evident că nu! Imediat s-a omenit masa cu o carafă de vin roșu, de la Curtea Regală a comitatului Sairica Niculițel. Și spuneți voi ce putea urma în atmosfera asta creată de muzica lăutărească și de vinul bun? Evident, o porție sănătoasă de pastramă din mușchi de oaie, bine fezandată și la fel de bine pârpolită la grătar. 8 | focus pe restaurant am gustat: Pastramă de oaie Seara am încheiat-o cu o porție de plăcintă
E timpul pastramei, domnilor! (I) by http://www.zilesinopti.ro/articole/1068/e-timpul-pastramei-domnilor-i [Corola-blog/BlogPost/99859_a_101151]
-
ca timonierul șlepulului. Este de remarcat că viitorul regizor Lucian PINTILIE a jucat, de asemenea, în film în rolul episodic al unui soldat german. Galațiul este prezent și în romanul ''Dracula'' al lui Bram STOKER, clipuri ale cântăreților de muzică lăutărească, manele și hip-hop, în diverse documentare despre al doilea război mondial în care Galațiul era prezentat de comentatorii germani drept punct de forță al armatelor române, personal plăcându-mi enorm documentarul recent despre oraș, lung de 30 de minute, realizat
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
Vărzariu, Mihai Neacșu este rrom. Deci știe el mai bine decât tine cum stă treaba cu incultura romilor. Are dreptate în tot ceea ce afirmă, maneaua nu este un act cultural, ci un act ANTISOCIAL. Muzică romilor Romii nu cântau muzică lăutărească, desi așa credeți domnilor. Lăutarii au început să cânte muzică această în românește când au uitat muzică indiană. Da, romii vin din India, și dacă vin din India, atunci și muzica lor a fost indiană. Îmi amintesc că acum vreo
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473248161.html [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
nopții. Deodată luminile conacului și ale grădinii se sting iar nuntașii se trezesc în beznă. Undeva se deschide o ușă și pe ea apar lumânări aprinse. Se pornește un joc fascinant de artificii. Nuntașii izbucnesc în urale și odată cu muzica lăutărească cântă „La Mulți Ani!” Este tortul miresei! Un tort imens, pe multe etaje, ca să ajungă câte o bucățică la fiecare... (va urma finalul) Referință Bibliografică: REGATUL LUI DRACULA (V) (Scenariu film) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1135
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
pildă, de atractivele dialoguri Stelian Tănase - Mircea Dinescu?), sau sub formă de emisiuni cu dumnealui în calitate de amfitrion și totodată de bucătar, discutând diverse subiecte cu invitați de seamă la o masă copioasă cu un pahar de vin și cu tarafuri lăutărești, filmate prin bucătării, prin beciuri, pe malul Dunării, după cum am amintit și mai sus. Toate aceste calități l-au transformat, în timp, pe Mircea Dinescu, într-o personalitate marcantă a societății românești și i-ai adus, repet, simpatia publicului. În ciuda
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1471521511.html [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
în pământ de rușine, dar se îmbărbăta la gândul că, oricum, urma o ciorbă, un fel principal, apoi încă un fel și, în sfârșit, un desert minunat. Muzică pornită brusc, îi ridică firele de păr scăpate din coc. Tare, invaziva, lăutăreasca... sau ceva pe aproape. Se arcui în scaun, pândind acel tangou... care nu mai venea. În schimb, la un moment dat, veni o supă gălbuie, cu gust oribil de supă-n-plic, pe care ea nu o putu înghiți. Îndrăzni să privească
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438151330.html [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
curățat morminte. Vin la cimitir cu lăutari, să mai petreacă o zi. Chiar dacă alături, tocmai se îngroapă un mort și familia aruncă pumni de țărână pe sicriu. „Tatăl nostru carele ești în ceruri”...se aude Cântarea Domnească, printre frânturile de melodii lăutărești: „Cu lăutarii după mine/ iar mi-e bine iar mă-mbăt/ iar o iau de la-nceput!” Sau: „Of, viața mea!” Se cântă, se bocește, se dansează, se împarte pomana, cine mai ține cont? O dată intrat în horă, trebuie să joci
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
CIOCOIU: (se află imediat după Arnăutu, grijuliu) Ce s-a întâmplat căpitane? CĂPITANUL ARNĂUTU:Boier Ciocoiu, împrejur e ceva suspect... BOIER CIOCOIU: (înspăimântat) Sunt tâlharii pădurilor? BOIER CONACU: (se apropie speriat) Ne urmăresc haiducii? Deodată parcă se aude un alai lăutăresc care cântă și se apropie de ei. Peste câteva secunde printre trunchiurile arborilor apar, în voaluri străvezii, fecioare ademenitoare. Călăreții își strunesc caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU: ( înspăimântat, în șoaptă) Astea-s vampirice? BOIER
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
parcarea Casei Latine de pe Panduri, cu foame și pofte maxime. De fiecare dată m-am urcat la loc în mașină și-am plecat înapoi acasă, alungată de muzica de petrecere care bubuia din saloanele restaurantului. Ba o manea, ba o lăutărească, suficiente motive să mi se evapore pofta de mâncare de teamă să nu deranjez vreun botez ori vreo nuntă la care n-am fost invitată. Dar pentru că auzidem că mâncarea merită riscul auditiv, am insistat, și a patra oară am
Dans latino de arome by http://www.zilesinopti.ro/articole/24/dans-latino-de-arome-somon-casa-latina [Corola-blog/BlogPost/100066_a_101358]
-
cântat unele cântece...”; „Pe Benone l-a prins extraordinar și muzica de divertisment. Îi vine ca o mănușă. Benone rămâne - zic eu - în analele muzicii populare și de divertisment. Referitor la muzica de divertisment, Benone n-a căzut pradă influențelor lăutărești.”; „Benone e plin de vigoare. Fără să forțeze nota, fără să fie vulgar ( n-a fost niciodată), cântă și astăzi, la cele peste șapte decenii, excepțional. Asta mi-a plăcut totdeauna la el... Nu mulți pot avea o... stea în
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
s-a întâmplat căpitane? CĂPITANUL ARNĂUTU: Boier Ciocoiu, până la comoară nu mai este mult, dar împrejur e ceva straniu. BOIER CIOCOIU:(înspăimântat)Sunt cumva tâlharii pădurilor? BOIER CONACU:(se apropie speriat)Ne urmăresc haiducii? Deodată parcă se aude un alai lăutăresc care cântă și se apropie de ei. Peste câteva secunde printre trunchiurile arborilor apar, în voaluri străvezii, fecioare ademenitoare. Călăreții își strunesc caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU:( înspăimântat, în șoaptă)Astea-s vampirice? BOIER
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
etaje și restaurant. Se auzea muzică atât de pe plaja unde va avea loc concertul formației Vama Veche, cât și din alte locații de alimentație publică, fie de la formații de muzică ușoară sau populară, cât și de manele sau de muzică lăutărească. Erau reprezentate toate gusturile muzicale ale turiștilor ce populau la refuz stațiunea. Odată ajunși la restaurantul amicului care fusese sunat de Ștefan că au ajuns la debarcader, au fost întâmpinați de acesta în fața ușii restaurantului. Erau buni prieteni de ani
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396449215.html [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
legende, ca bietul Stelică Molea, omul cu o mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare fiindcă îmi amintesc și eu că așa țineau nunțile la țară, câte trei zile, cu datini și obiceiuri, unde lăutarii neobosiți cântau cântece lăutărești din acele vremuri sau din vremuri de restriște. În cuvântul său de început al volumului mărturisește: “Fac parte din două lumi: lumea satului unde am copilărit și lumea orașului în care trăiesc. Cred, cu tărie, în afirmația lui Ion Dodu
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1488098527.html [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
turnee în străinătate. În 2006 a imprimat cel mai recent album „Cânt din suflet pentru suflet”. În prezent are în lucru un album de muzică populară și de romanțe. Genuri de muzică preferate: muzică populară, romanțe, melodii vechi de petrecere, lăutărească veche, moldovenească și din sud. Este îndrăgostită de toată muzica de calitate și de muzica clasică. Interpretează și muzică ușoară din repertoriul solistelor: Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac. A participat la festivaluri împreună cu Sorin Pantea pe care l-a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
pescuit pe seară, Se-ntorc trudiți acasă iară, Lipovenii, cu duba și gabara, De pește își umplu cămara. Specialități cu gust gătite, De dobrogencele iubite, Plachie, saramură, ciorbă pescărească, O țuică bătrână și-o Fetească. O geampara și-o muzică lăutărească, Românul știe să trăiască, Într-o petrecere și-o chelaba, Frumoasă-i viața în Dobrogea. Și generoși cum bine-i știm, Petrecem și ne veselim, Cu un berbec fript la proțap, Le vine musafirilor de hac. Veniți în rai, veniți
RAIUL DOBROGEAN de IONEL GRECU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1447869165.html [Corola-blog/BlogPost/373632_a_374961]
-
compozitor român, interpret a diferite cântece, aparținând a multiple stiluri muzicale, așa cum sunt jazz, swing, folk și chanson, pe care le-a fuzionat într-un mod cu totul personal și unic, adăugând adesea elemente de muzică populară veche și/sau lăutărească. Sergiu Cioiu este unul dintre foarte puținii interpreți români care au adus un farmec muzical aparte scenei interpretative românești amintind, printre alții, și de șansonetiștii francezi Edith Piaf și Yves Montand. În România, Sergiu Cioiu s-a făcut cunoscut în
LA MULŢI ANI MAESTRE SERGIU CIOIU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1412746775.html [Corola-blog/BlogPost/353077_a_354406]
-
nelipsita-i tobă, și pe Lionora cu coșul plin de ,,bombonate aromate”, îmbrăcată ca o...florăreasă...așa cum numai la București vedeam eu câteodată! . ....și o mai văd pe Constantina lu” Ogean, la care rămâneam cu gura căscată ascultându-i cântecele lăutărești , o adevărată Romica Puceanu de Produlești, întotdeauna îmbrăcată cu rochii de oraș, cu paiete și decolteuri adânci, unde se așezau ,,sutele” primite de la nea Vasile Coconașu, ori de câte ori susținea câte un recital numai și numai pentru el la MAT-ul din
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494871438.html [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
doinească. După ce mâncară, vinul le deschise pofta de cântat. Eminescu îl mai rugă pe Micheru să mai cânte o dată sonataKreutzer. Vioara sub mâinile lui începu să plângă ca o făptură omenească. După care o dădură în cântece de petrecere, struna lăutărească a lui Micheru căzu abrupt pe o melodie de pe la Sucevița, cântau al naibii de frumos; Natalița, cu glasul ei de privighetoare, urca tonurile melodioase cu capul și cu ochii și cu tot corpul în ritmul amețitor al dansului pe care-l încinsese
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
la înmormântări. Știa să cânte de toate. Și avea har înnăscut. Cânta și din gură, la fel de frumos, cu o voce timbrată, caldă. Avea în repertoriu cuplete muzicale vesele, arii din opere și operete, melodii populare, ușoare și romanțe, vechi cântece lăutărești, balade și doine. Și mama avea o voce frumoasă, o auzeam adeseori fredonând melodii vechi, atunci când trebăluia prin gospodărie. Deși am moștenit talentul și înzestrarea tatălui meu, nu am reușit să intru ÎN LUMEA MUZICII în adevăratul sens al cuvântului
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC by http://confluente.ro/Mariana_voica_grecu_am_invatat_abec_cezarina_adamescu_1336538920.html [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
reclamă disperată la noul vaccin împotriva gripei ucigașe, degeaba apare pe micile ecrane, seară de seară, un domn doctor de la minister care ne proorocește mai ceva decât în Apocalipsă, poporul e cam chior și o arde pe muzică populară sau lăutărească. Aflată și asta din belșug, după ce termină de amenințat don’ doctor. Destul de ofticat și el fiindcă cumpărase pe bani grei și cu un comision baban o câteva tone de vaccin și i se mucegăiau în cămară. Ca să nu mai vorbim
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405097966.html [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
din județele Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova. Piesele pot fi grupate în mai multe categorii „repertoriu ocazional - cântece și jocuri de nuntă -, obiceiuri tradiționale, jocul călușarilor, balade, doine, cântece propriu-zise, melodii de jocuri și muzică lăutărească”. (Anișoara Ștefănucă) Cartea „Folclor muzical din Muntenia” a fost oferită gratis participanților la activitate. Dragoș Grigorescu consideră cele două cărți o invitație și un model de atenție acordată patrimoniului cultural, de cercetare și conservare a elementelor de patrimoniu. Anișoara Ștefănucă
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1484844250.html [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
sticlelor sparte, cât și a scrumierei aruncată spre capul lui. Considerând această ieșire de pe terasă drept o victorie, am căzut ... vorba vine “am căzut” ... am căzut de comun acord muzical să cântăm imnul ... de stat la o bere pe versuri lăutărești. Din cauza refrenului interminabil nu s-a înțeles invitația de a merge cu mașina mea. În acel moment greu am constat două aspecte iluzioniste: 1. Cei doi s-au în urcat autoturism dar, fiecare în altul ... șiii ... 1 bis. Eu nu
DECA ... HÂC!...RAŢIE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Decahac_ratie_lica_barbu_1371194692.html [Corola-blog/BlogPost/342136_a_343465]
-
descoperi forme inedite de expresie artistică, Răzvan Mazilu este inițiatorul și protagonistul unui nou spectacol - eveniment, intitulat enigmatic "Șaraiman". Spectacolul, o colaborare între Teatrul Odeon și Fundația perfoRM, reunește trei ipostaze artistice aparent incompatibile: dans contemporan, stand-up comedy și muzică lăutărească interpretată de Romica Puceanu. Alăturarea acestora se concretizează într-o invitație de a privi cu un ochi (auto)critic, cu mult umor, o temă de meditație mereu actuală, profund umană: teama de ratare. “Șaraiman a apărut dintr-o senzație personală
Șaraiman – dans contemporan și stand-up comedy, într-un spectacol neconvențional marca Răzvan Mazilu by http://www.zilesinopti.ro/articole/5137/saraiman-dans-contemporan-si-stand-up-comedy-intr-un-spectacol-neconventional-marca-razvan-mazilu [Corola-blog/BlogPost/97660_a_98952]