19 matches
-
de fete! Parcă-ai fi un Dragobete Vrei și blonde și brunete Și șprințare și cochete Și mai tunse și cu plete Stai cuminte, măi băiete! Pune-omăt într-o căldare Să-l topești numai la soare Și să faci o lăutoare Numai pentru-o fată mare Busuioc și sunătoare Levănțică și cicoare Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic Ai să dai iama năvalnic Printre fete ca un crainic Ce te-așteaptă noaptea tainic Cu vin
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Mai_baiete_dragobete_george_safir_1330166929.html [Corola-blog/BlogPost/346331_a_347660]
-
dealuri să caute, prin păduri și lunci, flori de primăvară. Florile de început ale primăverii constituiau în credința oamenilor de la sate mijlocirea înfăptuirii iubirii dorite. Dacă fragii erau înfloriți erau adunați de fete în buchete pe care le puneau în lăutoarea fetelor, rostind cuvintele ritualice: fragă / Din luna lui Faur / La toată lumea să fiu dragă / Urâciunile să le desparți. De asemenea, adunau toate florile care învinseseră frigul, ridicându-și semețe capetele la soare, surâzându-le: viorele sau tămâioare pe care le
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
de fete! Parcă-ai fi un Dragobete; Vrei și blonde și brunete Și sprințare și cochete Și mai tunse și cu plete, Stai cuminte, măi băiete! Pune-omăt într-o căldare, Să-l topești numai la soare Și să faci o lăutoare, Bună pentru-o fată mare. Busuioc și sunătoare, Levănțică și cicoare, Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic, Ai să dai iama, năvalnic, Printre fete, ca un crainic, Ce te-așteaptă noaptea, tainic, Cu vin
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mai_baiete_dragobete_george_safir_1361520747.html [Corola-blog/BlogPost/341304_a_342633]
-
dealuri să caute, prin păduri și lunci, flori de primăvară. Florile de început ale primăverii constituiau, în credința oamenilor de la sate, mijlocirea înfăptuirii iubirii dorite. Dacă fragii erau înfloriți erau adunați de fete în buchete pe care le puneau în lăutoarea(3) fetelor, rostind cuvintele ritualice: ”fragă / Din luna lui Faur / La toată lumea să fiu dragă / Urâciunile să le desparți.” De asemenea, adunau toate florile care învinseseră frigul, ridicându-și semețe capetele la soare, surâzându-le: viorele sau tămâioare pe care
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană. Cf. MDA, 2002, Editura Univers Enciclopedic, București. 3. Lăutoáre, lăutori, (reg.) Lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap. [pr.: lă-u-] - Lăut + suf. -oare. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 4 Mântuitorul s-a ivit ca un nou început, nașterea este umană, ivirea este divină; ivi, ivesc, vb.
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar și la farmecele de dragoste. Busuiocul sfințit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, și la streșinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. La sate, încă se mai crede că șerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulți la un loc
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]
-
se sarbatorea Dragobetele. Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/ La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparți”. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
perfecționează, legea aceasta, care cere ca-n băile publice să se puie două zile pe săptămână la dispoziția guvernului băi gratis din compartimentul destinat poporațiunei sărace, arătîndu-se, în naivitatea stilului câmpenesc, că guvernul are nevoie de spălătură și Camera de lăutoare; apoi proiectul d-lui Chițu despre Academie, în a căruia espunere de motive vorbește despre generozități particulare; toate aceste încercări de stil sânt de o natură atât de gravă și de importantă, atât de neînlăturabilă, încît e de neapărată nevoie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acel an, va avea multe griji și nevoi. Craca pe care cîntă cucul întîi să o iei și să o porți în sîn, ca să asculte lumea la tine ca la cuc. Creanga pe care a cîntat cucul se pune în lăutoarea fetelor, ca să fie drăgălașe la lume cum îi și cucul de drăgălaș. Cînd auzi cucul întîi să iei sare în mînă și craca de sub el, că sînt bune de dragoste. Fetele care voiesc să placă la flăcăi poartă, mergînd la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă vreme pleacă și rușii la răzbel. Dacă pui lăcusta să-ți muște negii, ți-i scoate din rădăcină. (Gh.F.C.) Lăutoare Cînd te lai lunea e rău de urît. Nu-i bine de lăut marțea, că-i rău de năpaste. Nu-i bine de lăut în zile de sec, c-apoi cînd mori te uită nescăldat. Cei ce se lau într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te lai lunea e rău de urît. Nu-i bine de lăut marțea, că-i rău de năpaste. Nu-i bine de lăut în zile de sec, c-apoi cînd mori te uită nescăldat. Cei ce se lau într-o lăutoare* se văd pe lumea cealaltă. Dacă vrea să se laie o fată, uncropul însă este prea fierbinte, apoi se crede că nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se laie o fată, uncropul însă este prea fierbinte, apoi se crede că nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la să n-o lese mult în casă, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la să n-o lese mult în casă, ca să nu îmbătrînească la părinți. îndată după ce te-ai lăut, e bine să te speli cu apă rece, că de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mînioși. Să începi toate lucrurile luni, că-i bine. Nu se lucrează luni desniță* pînă ce nu se vede afară urma boului, pentru că ar fi păcat. Lunea nu se umple borș, că se scaldă dracul în el. Dacă faci lăutoare ori speli cămeși lunea, ai să te îmbolnăvești de rîie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut și baligă de vită pentru uns în casă, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că nu mai trăiește mult. Să nu-ți faci lăutoare cu apă rece, că faci păduchi și lindine. Păduchele găsit pentru prima oară pe capul copilului trebuie ucis pe o oală nouă, dacă voiești ca copilul să fie bun cîntăreț. Dacă te lai în ziua de Crăciun, nu faci păduchi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinți, ci cum îs mai bune de mâncat. Și, cum zice, bătrâna pornește la biserică, iară fata suflecă mânecile și s-apucă de treabă. Întâi și-ntâi face lăutoare, apoi iese afară și începe a striga: — Copii, copii, copii! Veniți la mama să vă lăie! Și când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse și pădurea fojgăia de-o mulțime de balauri și de tot soiul de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
uitat, părăsit; hursuz: (Despre oameni și manifestările lor; adesea substantivat) morocănos, posac, neprietenos, necomunicativ, nesociabil înnărăvească: a lua sau a face să ia un obicei rău; a (se) deprinde, a (se) învăța cu nărav; a (se) obișnui, a (se) deprinde; lăutoare: lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap; lozi: specie de salcie sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri; mâlită: acoperit cu mâl, plin de mâl; robace: (Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
o potecă înrourată; de mare leac sunt stropii de apă adunați de pe roata unei mori de apă când se învârtește. Iată și îndemnuri la respectarea regulilor de igienă: nu e bine să te speli cu apă din gură, să faci lăutoare numai cu apă rece. Dl dr. Virgil Musta, medic primar la Spitalul Clinic „Victor Babeș“, afirmă că apa poate fi, într-ade- văr, și un factor de transmitere a unor boli, fie datorită contaminării ei, fie pentru că nu este folosită de
Agenda2003-18-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280978_a_282307]