2,010 matches
-
perimatelor execuții pe stadioane). De altfel, autorul actului de acuzare nici nu-și propune să îndrepte ceva. Intrat perfect în rolul de autopsier național, el se mulțumește să constate cauzele decesului, care nu sunt nici puține, nici lipsite de gravitate: lașitate, prostie, caracter îndoielnic, slugărnicie, mitocănie, parvenitism, hoție, răutate, dom’le, pur și simplu... În fața unui tablou colectiv atât de sumbru, scăderile personale pălesc. Cand sufletul nației însăși e într-așa un hal de ticăloșit, la ce te mai poți aștepta
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
identifice și să-și scoată în evidență punctele tari, vestigiile fondatoare și amintirile durabile care-l legitimează, dar nu mă pot opri să nu mă gândesc că, în cazul nostru, în spatele aproape fiecărei „minuni” se ascunde o amintire rușinoasă, o lașitate, o gândire precauta sau, în cel mai bun caz, o întâmplare fericită de care alții, mereu alții, se fac vinovați. Suntem asemenea unei văduve care a trăit sub teroarea unui bărbat bețiv și violent și care, după moartea lui, îi
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
Paul Goma: "A fost suficient ca generalul Pleșiță să-l prindă de barbă, ca după numai patru zile să revină la sentimente mai bune față de secretarul general al partidului. Scrisoarea prin care-i cere îndurare lui Ceaușescu este model de lașitate și turnătorie. A divulgat numele tuturor celor care l-au ajutat cu bani, a trecut în dreptul fiecăruia suma primită, cu precizia unui contabil, deși Ceaușescu nu avea de unde să știe și nici nu-l interesa acest lucru, el dorea doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
istoriei, ziar și debușeu al nemulțumirilor omului sub comunism, atît timp cît nu a aspirat să facă dizidență prin rezistență culturală și nu și-a asumat merite de acest tip așteptînd ca sutele de mii de cititori să sub-înțeleagă șopîrlele lașității, Radu Petrescu și cei asemenea lui rămîn scriitori pe care revizuirea etică de după '89 nu are cum să-i atingă, iar revizuirea estetică, dacă e de bună-credință, va trebui să rămînă în tiparul pe care opera în sine l-a
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
ar fi fost orbit de supărare, ar fi văzut că editorialul era expresia unei mari mirări față de gestul d-sale. Atît și nimic mai mult. Ceea ce scrie acum d-sa, în replică la replică, este de necitat. Dl Popescu are lașitatea de a se ascunde în spatele unei trivialități care caută să jignească. N-are nici un argument, nici o umbră de idee. Ne împroașcă, pe mine și pe colegii mei, cu vorbe. Și ce vorbe! Articolul e delirant, o morișcă de încriminări, ofense
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
în care ridicolul grup al notabilităților unei îndepărta-te gubernii rusești se adună și se desface, pare solidar și totuși este format atît de clar din caraghioși trădători și delatori, inspirația cu care Claudiu Goga a construit o armonică a lașităților este o izbîndă. Se strîng toți unul într-altul, își anulează fețele, corpurile, semnele ce-i individualizează pentru ca apoi, cînd situația pare sub control, să-și lăbărțeze caracterele mizere, urîțenia fiecăruia în parte. Mi se pare remarcabilă minuția cu care
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
proporție de indivizi destul de feroci ca să aducă la ordine cantitatea de inumanitate de care ea are nevoie, mai trebuie, de asemenea, ca treburile cele mai respingătoare să nu dezguste. Trebuie, în sfârșit, să existe o cantitate de oameni interesați, ca lașitatea să fie mai comună și, prin aceasta, politicienii mai puternici decât curajul". În concluzie: "Dar dacă toate aceste tipuri de imperfecțiune sunt indispensabile, prin chiar imperfecțiunile lor, vieții unei societăți, cum și de ce sunt ele depreciate, rău calificate, condamnate în
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
visează încă/ să aibă măcar alimentele/ strict necesare" (Binele și adevărul). Desigur, nu e cruțată nici vanitatea națională (recte naționalistă), dacă nu vărsătoare de sînge, cel puțin producătoare de grele toxine demagogice: A vorbi cu un român/ despre lene și lașitate/ este ca și cum ai vorbi/ despre funie/ în casa spînzuratului,/ despre televiziune/ la televiziune,/ despre partid/ cu un politician,/ despre iubire/ cu o prostituată" (Din jurnalul unui extraterestru). N-ar fi nici o diferență de calitate morală între legislaturile ce-au condus
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
și a grotescului rafinat, ci o izbucnire mai fantezistă, mai plină de nebunie. Pe scenă, protagoniști și spectatori, cuprinși toți în decorul stilizat, fantastic și realist al lui Horațiu Mihaiu ne puteam privi în oglinzi chipurile și destinele, victoriile și lașitățile, voluptatea umilinței mai mult sau mai puțin descărnate. Sîntem toți chiriași în spațiul proprietate personală a morții. Costume și machiaje adînc studiate de Alina Herescu dau formă ceremoniei desfășurate ca un ritual de tip "teatru-n teatru". Maestrul de ceremonii
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
curajoși decât îi știam eu la București. Aș fi curios să aflu câți se mai abat acum, dacă ajung la Paris, să-i vadă pe cei care, cândva, ne-au ajutat să găsim curaj înlăuntrul fricii și să ne asanăm lașitățile. Mă tem că și în acest caz ingratitudinea se dovedește o trăsătură de caracter în legătură cu care avem oarecari cunoștințe. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca nu vor ști niciodată ce rol au jucat în mitologia anilor ^80 și în destinele noastre
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
pentru mesajul lui, ca poveștile încrucișate în destinul lui Max, gay-ul protagonist să fie privite și abordate fără ostentație, fără ca regizorul să evidențieze redundant, forțînd deloc eficient, că este vorba despre o lume a homosexualității. Asta este limpede. Iubirile, trădările, lașitățile, bucuriile, plăcerile și suferințele îi bîntuie intens și uneori tulburător pe cei implicați în piesa Bent, scrisă în 1979. (Tot atunci, aflu din Caietul-program, este prezentată la Royal Court Theatre, la Londra, după aceea la Criterion Theatre cu Sir Ian
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
vor riposta la teoria lui E. Negrici despre modernizarea prozei sub comunism ca "o consecință a spaimei de claritate", "descoperiri întâmplătoare" menite să le reducă aura de creatori excepționali: "prozatorii au ajuns să constate că până și erorile, ambiguitățile caracteriologice, lașitățile politice, neputițele scriitoricești, reticențele în fața cenzurii au consecințe de ordin expresiv și pot fi reciclate în aria literaturii"(p.343) Vii discuții va stârni și ultimul capitol al cărții. Deși vorbește despre „semnele sfârșitului paradigmei neomodernismului", E. Negrici vede în
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
topologie ce s-a răsfrânt totdeauna în coeficientul de primenire a limbajului muzical. Astăzi suntem martorii unei plictiseli generalizate, unui soi de je m'en fiche-ism funciar, poate ca o supremă replică a indiferenței, poate ca o formă chiar de lașitate, care vine probabil din aparența maladivă a scurtării timpului, ori din monotonia atâtor veacuri de detente și piruete creatoare. De ani buni peisajul componistic este atât de nivelat, iar orizontul de așteptare atât de estompat încât nimic semnificativ nu mai
Plictiseală generalizată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14501_a_15826]
-
cele de rasism, antisemitism, misoginism, identificarea cu Iisus și încurajarea propriului cult al personalității... La aceste mize politice se adaugă altele care ar ține de profilul moral al lui Jung - sau pur și simplu de anumite momente din viața sa: lașitate, oportunism, mistificarea intențiilor lui Freud ș.a. Desigur, dacă o acuză precum antisemitismul lui Jung este mai greu (sau, pentru mulți, imposibil) de demontat, alte imputări (crearea unui cult propriu, sau o lașitate care s-ar fi dovedit caracteristică) sunt mult
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
și simplu de anumite momente din viața sa: lașitate, oportunism, mistificarea intențiilor lui Freud ș.a. Desigur, dacă o acuză precum antisemitismul lui Jung este mai greu (sau, pentru mulți, imposibil) de demontat, alte imputări (crearea unui cult propriu, sau o lașitate care s-ar fi dovedit caracteristică) sunt mult dilatate și chiar fanteziste, în contradicție flagrantă cu fapte, atitudini și afirmații reale ale lui Jung. Este sigur însă că și cu această carte, McLynn își dezvoltă capitalul de credibilitate ca biograf
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
într-un fel nici regizorul nu o dibuie foarte precis. Ideea de a amplasa montarea în spațiul intim al sălii Studio, aici claustrant și apăsător, derizoriu și meschin, mi se pare aproape singura soluție notabilă, care sporește tensiunea confruntării, a lașităților și oportunismelor de tot felul, care te face partenerul dramelor, fie doar și pentru a asculta textul admirabil al lui Strindberg. Ceea ce se întîmplă în imediata apropiere a spectatorului este pînă la urmă un exercițiu de institut, cu momente izbutite
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
stampă) Excelentul poem bez pokoia-bespokoiu? este reproșul la adresa scriitorilor mai vârstnici care au legitimat comunismul („am scris cu toții pentru groapa comună a istoriei / am scris lozinci târâtoare și-am avut uneori un succes otrăvit") sau care s-au ascuns în lașitate; dialogul între poeții celor două vârste („tu ești fructul bibliotecii, iar eu al fricii"). Falsa mea-culpa eșuează, însă, inevitabil, într-o tăcere grea, fără speranță, căci istoria e precum un balaur cu mai multe capete care n-a lăsat nimic
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
autor sau erou al unor întâmplări? - Din păcate, este o realitate. Provine din faptul că am avut prea multe curiozități. Și pentru că mi-a plăcut viața. N-am devenit scriitor profesionist. Am preferat să rămân un diletant - din confort, din lașitate sau poate din prostie. N-am avut plăcerea profesionistului de a fi liber în cadrul scrisului, chiar dacă am scris poezie, proză, multe articole de critică și istorie literară, am alcătuit ediții critice, sau am scris un număr imens de articole politice
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
putere, ci pur și simplu pentru a trăi. Pentru a cui Plăcere eternă? De mâine postesc.Demisionez.Dar nu pot demisiona cu stomacul plin. Postul e pe placul Tău sau Te jignește? Ai putea s-o interpretezi drept mândrie ori lașitate. Baia mi s-a întipărit definitiv în memorie. Edith o păstra foarte curată, însă eu am fost mai puțin pretențios. Este oare cinstit să îi ceri condamnatului să curețe scaunul electric? Folosesc ziare ; îmi voi cumpăra hârtie igienică atunci când o s-
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
foarte mult sau nimic. Poate să-ți producă revelația unor destine transformate în povești și case sau revelația fantasticului însuși, ca pe strada Mîntuleasa, o stradă pe care a văzut-o așa doar Mircea Eliade - sau revelația coșmarurilor provocate de lașitățile din fiecare, proiectate pe ziduri și în conștiințele atît de vinovate ale oamenilor. Orașele, ca și destinele, pot avea trasee luminoase sau pot eșua în ratare. Cît de serios ne-am gîndit, dincolo de șabloane, la istoria Bucureștiului, la felul în
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
la compromis, prudență și abilitate diplomatică - numai că sub "turcocrația" târzie și după două secole de umilințe tot mai dureroase, această tactică, lăudabilă în sine, își pierduse aproape cu totul armătura rigorii etice și se transformase în intrigă, uneltire și lașitate. Aproape toată cartea face o pledoarie aprinsă pentru "soluția Brâncoveanu" în politica Țării Românești: această cale a "strecurării" aduce pace și odihnă țării, spune cronicarul. Brâncoveanu este "domn de pământ" de aceea și este ales de boieri, care folosesc argumentul
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Mircea Mihăieș Știu de multă vreme că una dintre caracteristicile politicianului român e lașitatea. Neavând calități proprii, el se simte în apele sale doar protejat de căldura animală a turmei. Execută fără crâcnire ordinele superiorului, votează împotriva conștiinței (de parcă ar avea așa ceva!), neagă violent ceea ce tocmai a afirmat la fel de violent. Pe scurt, întruparea perfectă
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
să-și tragă răsuflarea după nesfârșitele hărțuieli la care îi supun ziariștii. Nu toți. Mulți gazetari au început să dea bir cu fugiții de la misia de onoare, încolonându-se umil în corul adulatorilor cuplului Năstase-Iliescu. Dar să revin la respingătoarea lașitate a politicienilor, dovedită de teancul imens de cereri al celor care pretind protecție oficială. Că lipsa lor de bărbăție merge mână în mână cu șmecheria serviciilor de protecție și pază se vede cu ochiul liber. Discretul șantaj al S.P.P.-ului
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
întrunesc condițiile ridicolului. Cel dintîi grup al unor astfel de fenomene e dat de meschinărie și slăbiciunea morală care aspiră a se impune drept măsură și forță, dar sfîrșesc prin a-și divulga precaritatea. Sînt menționate aici lenea, comoditatea, frica, lașitatea, limbuția, mania bîrfelii, avariția. În al doilea grup greutatea cade pe „orbirea omului față de greșeala sa sau pe tendința de-a o ascunde”. Inventarul acestor defecte gravitează în jurul neroziei conținînd pretenția de inteligență, din care derivă încăpățînarea, impertinența, înfumurarea, înțepenirea
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
urmă, paradoxal, prozatorul său favorit era colaboraționistul Céline, condamnat și apoi amnistiat, și se pasiona de Jurnalul lui Goebbels. Deși îi recunoaște meritele, S. Damian îl sancționează cu severitate pe Croh. pentru atitudinea lui ambivalentă, sinuoasă, acomodantă, ca expresie a lașității pe care autorul cărții și-o recunoaște și lui însuși. Croh. e un retrograd, care „și-a mânjit mâinile, a pactizat pe alocuri cu fanfaronii și obtuzii cerberi ai culturii”. Nu-i aproba pe cei care sfidau deschis tirania și
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]