27 matches
-
de paraziți extratereștrii din nou imnul nu este recunosct de către partea turcă mai are două vârfuri complexe la infinit și patru puncte duble complexe deci un total de zece vârfuri anul următor a devenit șeful statului major al împăratului consoanele labiodentale se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori ca de exemplu de exemplu există fundași centrali sau mijlocași stânga extincția- adică dispariția unei populații de pe teritoriu dat ofițerii și inginerii austrieci calculează cu atâta precizie unghiul de tragere
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
În fonetică, consoana nazală labiodentală este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite. Simbolul său fonetic este , litera "m" cu cîrlig spre stînga. Se pronunță la fel ca sunetul , cu diferența că în loc să se atingă o buză cu cealaltă, se atinge buza de
Consoană nazală labiodentală () [Corola-website/Science/316905_a_318234]
-
că în loc să se atingă o buză cu cealaltă, se atinge buza de jos cu incisivii de sus. În limba română apare rar, și numai ca alofon al consoanelor și , în pronunții relaxate, atunci cînd sunetul următor este una din consoanele labiodentale și , ca de exemplu în cuvintele: "umflat" , "infim" , "cumva" , "invers" . Nici în alte limbi nu apare ca sunet de sine stătător, ci în general ca alofon în contexte fonetice similare cu acelea din limba română. Consoana este sonoră și nu
Consoană nazală labiodentală () [Corola-website/Science/316905_a_318234]
-
în partea din față a canalului vorbitor prin rotunjirea și înaintarea buzelor; - vocala a - vocală neutră din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane bilabiale p, b, m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară; - consoane dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și dinților pentru consoanele: t, d, n, s, z, ț sau în partea anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și frustrarea începură să strecoare nesiguranțe regretabile în pronunția lui Rică: unui tată care-și răsfăța fetița cu un pistol cu apă îi fu adresat mesajul "aux myrtilles pour jouir de votre fille", în care confuzia aproape neînsemnată dintre consoanele labiodentale v și f la vocabula finală declanșă un tempestuos și neînduplecat elan punitiv. Pe dată bărbatul slobozi în ochii lui Rică jetul de apă sărată din pistol, așa încât, orbită, înainte de a o lua la sănătoasa, nefericita victimă a foneticii și
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Constantin Păunescu (coord.), 1976, p. 254. 127 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dislalia, 30.03.09. 19,43 128 Ibidem. 129 Constantin Păunescu (coord.), 1976, pp. 254-5. 130 Ibidem. 131 De pildă, pentru sigmatism, cunoaștem următoarele forme: interdental, peridental, siflant, labiodental, lateral, nazal, stridens, palatal etc. În mod similar, distingem și formele particulare ale rotacismului, totacismului etc. 132 Emil Verza, 1977, p. 85. 133 http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar medical/b.html?pag=7 134 Ibidem. 135 Ibidem. 136 De pildă, prin
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern [gεrn] "cu plăcere", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", sp. paquete [pa΄kεte] "pachet", pg. talher [tə΄(εr] "tacîm", sued. vän [vεn] "prieten", it. zebra [΄(εbra] "zebră" f = consoană fricativă labiodentală surdă: norv. ferdig [΄fä:di] "gata", germ. Vater [΄fatər] "tată", dan. flag [fla:γ] "steag", pg. fechar [fi΄(ar] "a închide", sued. fysik [fü΄si:k] "fizică", engl. frog [fr(g] "broască" g = consoană oclusivă velară sonoră: sp. guerra [΄ger-ra
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală anterioară labială deschisă: fr. lune [lün], germ. über [übə] "deasupra", norv. tjue [çüe] [douăzeci", sued. lycka [΄lüka] "fericire", neer. brug [brüx] "pod", ( = vocală posterioară mediană rotunjită: sued. hus [h(s[ "casă" v = consoană fricativă labiodentală sonoră: fr. voiture [vwa΄tür] "mașină", rom. vocală [vo΄kalə], germ. Schwester [΄(vεstər] "soră", engl. vagness [΄veignis] "caracter vag", norv. kveld [kvel] "seară", sued. svart [svat:] "negru", dan. kniv [kni:v] "cuțit" w = semivocală posterioară: engl. white [wait] "alb", dan
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în timp îndelungat. În toate transformările evidente este vorba de alunecări fonetice în funcție de aparatul fonator, de urechea vorbitorului și nu în ultimul rând de modalitatea cea mai comodă și mai rapidă de comunicare. 1. Așadar bilabiala p și labiodentala v se confundă în vorbire cu ușurință, pentru că efortul pentru emisia sunetului p urmat de e este evident mai mare - rezultă forma velasgus. 2. În aceeași tendință, prezentă în evoluția tuturor limbilor, de scurtare a cuvintelor se renunță la terminațiile
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
266-279). Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de presiunea subglotică Articularea sunetelor reprezintă modificările aduse sunetului emis la nivelul cavităților faringiene, orale și nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și retropalatal). Modificările profilului acustic al fonemelor sunt datorate fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1. Clasificarea metodelor de explorare a fonoarticulării Tehnicile de explorare a aparatului de fonoarticulare cuprinde metodele de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
până la instituirea unor automatisme corecte în exprimare. (228, 322) II.5.3. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în prima regiune de articulare Prima barieră articulatorie este formată din ocluzia bilabială necesară pronunției consoanelor p, b, m și de constricția labiodentală între buza inferioară și incisivii superiori utilizată în pronunția consoanelor fricative v, b. Integritatea morfo-funcțională a buzelor și incisivilor este indispensabilă unei articulări cu un profil acustic normal. Protocoalele tehnice sunt standard și cuprind definirea fonemului sub aspectul participării sistemului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o intensitate mai redusă decât cea necesară pentru emisia sunetului p, iar corzile vocale se închid și încep sonorizarea încă înainte de a se produce dezocluzia bilabială. Sunetul întâmpină unele dificultăți ce pot fi depășite mai ușor după deprinderea consoanei constrictive labiodentală sonoră v. îfigura 2.2) Subiectul resimte vibrațiile laringo-toracale, vibrațiile obrajilor în timpul expulziei expiratorii, punând succesiv mâna pe toracele, gâtul și obrajii logopedului ce emite sunetul și cealaltă mână alternativ comparativ pe propriile sale organe fonoarticulatorii. Articularea fonemului b Poziționarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ușor percepută de către subiect. Consoanele b și v au un loc apropiat de articulare și sunt asemănătoare prin modul de fonație. Transferul articulator de la un fonem la celălalt este facilitat prin urmărirea diferenței dintre ocluzia bilabială pentru b și ocluzia labiodentală pentru v. Sunt trei tehnici de transfer interfonemic. Prima tehnică are ca punct de plecare deprinderea articulării fonemul v cu vibrații puternice, transformând prin poziționare cu mâna a ocluziei labiodentale în ocluzie bilabială. Subiectul este încurajat să continue emisia fonemului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin urmărirea diferenței dintre ocluzia bilabială pentru b și ocluzia labiodentală pentru v. Sunt trei tehnici de transfer interfonemic. Prima tehnică are ca punct de plecare deprinderea articulării fonemul v cu vibrații puternice, transformând prin poziționare cu mâna a ocluziei labiodentale în ocluzie bilabială. Subiectul este încurajat să continue emisia fonemului v, iar logopedul îi semnalizează când a reușit să emită corect fonemul b. A doua tehnică folosește antrenarea inițială a fonației laringiene, iar dezocluzia articulatorie este ajutată de logoped prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
unui tablou cu secțiunea sagitală a poziției organelor fonatoare în timpul articulării lui m asigură o înțelegere mai bună a pronunției. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei F - FitacisrnulParafitacismul Fonemul f este o consoană constrictivă obținută prin îngustarea canalului articulator la nivel labiodental, și este emisă surd, lipsind sonorizarea laringeană. Fonemul f este caracterizat printr-un zgomot fricativ, care se produce prin frecarea aerului în constricția canalului vorbitor, fapt pentru care se mai numește fonem fricativ sau siflant îșuierător). Poziția sistemului articulator la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
nici un rol în emiterea consoanei f. Defectele care apar în pronunția fonemului f se elimină cu ușurință. Demutizarea consoanei V - vitacismul — paravitacismul Fonemul v este o consoană constrictivăfricativă, la care constricția canalului vocal și frecarea aerului se realizează la nivel labiodental, în aceeași poziție cu a fonemului pereche - consoana surdă f, dar spre deosebire de aceasta, fonemul v are un caracter sonor prin implicarea vibrației corzilor vocale. Poziția sistemului fonoarticulator este aceeași ca la emiterea fonemului f, iar articularea este aproape similară omorganicei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ușor deschise; iar în a treia etapă se emite sunetul cu limba în formă de jgheab adânc sprijinită pe dinții inferiori, mijlocul ei fiind coborât, iar maxilarele întredeschise. Se reglează cu o spatulă adâncimea jgheabului până la obținerea sunetului normal. - Sigmatismului labiodental se corectează prin lăsarea buzei inferioare în jos până la nivelul incisivilor inferiori în timpul articulării. Buza inferioară va fi reținută jos cu degetele logopedului sau ale subiectului. - Sigmatismului cacuminalis impune pentru corecție realizarea șanțului fricativ, cu limba într-o poziție lată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
privință, a alungat-o imediat. Ce-ar putea face oriunde altundeva? Kwaja Sara arborând noi identități, ca steagurile unui iluzionist. Jonathan a învățat de acum șiretlicul. Oamenilor le pasă de aspecte exterioare; lărgimea unei manșete, sunetul fricativului v, care este labiodental. A intra în pielea altcuiva este doar o chestiune simplă, de schimbare a croitorului și de a-ți aminti că trebuie să atingi partea de jos a buzei de marginea dinților de sus. Nu este greu, cu excepția cazului în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ĉ ĝ; k' g'; * consoana laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j, ĉ ĝ vs. consoanele alveolare: s z, l, r, t vs. consoane dentale: t d, n vs. consoane labiodentale: f v vs. consoane bilabiale: p b, m (după locul articulării); * consoane oclusive (explozive pronunțate prin închiderea bruscă a canalului fonator, urmată de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r, k' g' vs. consoane constrictive (fricative
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]