265 matches
-
avea în vedere şi: specificul profesiei, tulburările respiratorii, efectul terapiei, eventualele recidive (nodului corzi vocale, polipi - recidive tumorale benigne sau maligne). NB Funcţiile mentale ale limbajului, de articulare, tulburările de limbaj vorbit - mutitatea, limbaj slab cu toate încercările de reeducare (labiolectura) sunt prevăzute la capitolele respective. În principiu, afectarea vocii pentru anumite profesii şi locuri de muncă poate fi hotărâtoare, în timp ce, în altele, unde nu există mesaj vorbit, munca se poate desfăşura normal. Pentru evaluarea funcţiilor vorbirii sunt necesare
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
vârste mai mari, copiii sunt puși în situația de a face un efort suplimentar de menținere a atenției care îi ajută să compenseze lipsa de intensitate a sunetului perceput sau pentru a percepe mișcările de la nivelul buzelor și feței interlocutorului (labiolectura). Efectul tulburării de auz este diferit în funcție de: - vârsta la care a apărut tulburarea; - particularitățile psihice ale subiectului; - mediul în care trăiește subiectul; - atitudinea celor din jur. • O ureche cu auz normal poate suplini surditatea celeilalte. Din punct de vedere statistic
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
refacerea părții afectate din organul auditiv); - compensarea funcțională (intrasistemică) - se realizează în cazul pierderii totale a auzului și presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute; în acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (esențial pentru perceperea vibrațiilor articulatorii în procesul demutizării) și mai ales de plasticitatea structurilor cerebrale (interferența funcțională a ariilor de proiecție primară cu ariile de asociație care intervine în integrarea și interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
intervențiile medicale (timpanoplastii) și, mai nou, echipamentele microelectronice (implanții cohleari). Formele de comunicare întâlnite în procesul educațional al copiilor cu deficiențe de auz sunt: a) comunicare verbală - orală și scrisă: - are la bază un vocabular dirijat de anumite reguli gramaticale; - labiolectura - suport important în înțelegere; b) comunicare mimico‑gestuală - este cea mai la îndemână formă de comunicare, de multe ori folosită într‑o manieră stereotipică și de auzitori; Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la fertilizarea învățării limbajului oral. Mai mult, fiind familiarizați cu deficiența lor, acești copii vor accepta de timpuriu și vor pune mai puține probleme de adaptare și integrare socială, vor avea deprinderi superioare de scriere și de citire și o labiolectură mai bună (spre exemplu, în practica școlară s-a constatat că, copiii cu surditate proveniți din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Experiența ne
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
grefează pe afecțiuni difuze ale sistemului nervos central, există numeroase exemple de remarcabilă activare compensatorie a funcționării celorlalți analizatori - persoane lipsite total de auz care participă la conversații libere cu auzitorii, prin intermediul recepției vizuale care favorizează citirea labio‑facială sau labiolectura; persoane lipsite total de vedere care evită obstacole neașteptate prin intermediul așa‑numitului „al șaselea simț” (exercițiu permanent de antrenare a atenției corelat cu creșterea sensibilității tactile, termice și vibratorii, mai ales în zona feței și a palmelor). 1. În cazul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de dezvoltare mai mare de 15-20 de luni (Între vârsta biologică și cea mentală), are o puternică structură de personalitate ce Îl ajută să depășească unele momente mai dificile În relațiile cu cei din jur, are deprinderi auditive și de labiolectură și utilizează cu eficiență resturile de auz, are acces la servicii specializate de sprijin și folosește echipament audiologic de calitate (proteze, amplificatoare de voci etc.). Nu În ultimul rând, integrarea școlară a acestei categorii de copii depinde și de atitudinea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
vorbirea să fi fost însușită și exersată, se va instala mutitatea. Pentru a o contracara și a se putea exprima, subiectul va avea de ales între patru tipuri de limbaj: • limbajul mimico-gestual; • limbajul dactil 98; • limbajul verbal articulat în urma deprinderii labiolecturii 99; • limbajul vorbit completat (L.P.C.). Cum limbajul mimico-gestual este cel mai ușor de însușit (mai ales prin imitare), el devine predominant într-o societate de surdomuți. Dezavantajul major îl reprezintă faptul că o asemenea formă de comunicare restrânge populația care
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ceilalți, fapt pe care-l va resimți din plin și care-i va îngreuna mult integrarea. De aceea, limbajul indicat este cel verbal articulat. În cazul în care există resturi de auz și s-a folosit o proteză auditivă adecvată, labiolectura va putea să mascheze întru totul handicapul 100. Și în cazul surdității, labiolectura reprezintă calea cea mai sigură spre integrare, iar, în cazul unui intelect normal, copiii pot urma școli de masă, dacă propunătorii sunt pregătiți să lucreze cu ei
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
îngreuna mult integrarea. De aceea, limbajul indicat este cel verbal articulat. În cazul în care există resturi de auz și s-a folosit o proteză auditivă adecvată, labiolectura va putea să mascheze întru totul handicapul 100. Și în cazul surdității, labiolectura reprezintă calea cea mai sigură spre integrare, iar, în cazul unui intelect normal, copiii pot urma școli de masă, dacă propunătorii sunt pregătiți să lucreze cu ei. Totuși, cu toate beneficiile școlii integrate, nu pot fi ignorate caracteristicile psihice ale
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vorbire cu numeroase tulburări (dislalii, paradislalii, rotacism, etc.), prin alternări ale intensității vocii (în special pe bază de variații emotive), prin apariția unor pasaje de voce de cap ori prin falsete. Pentru că, așa cum am arătat, limbajul verbal articulat pe baza labiolecturii, cu toate aceste neajunsuri, este singurul care asigură o integrare adevărată în colectivitatea largă, există anumite reguli care trebuie respectate în munca instructiv educativă cu elevii neauzitori. Prima dintre ele se referă la obligativitatea ca propunătorul să se așeze, mereu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
funcțiilor, vezi Gheorghe Schwartz, 2005. 97 I. Stănică, M. Popa, op. cit., cf. Mirela Ciolac, 2006, pp. 45-50. 98 Dactylos = deget în limba greacă. Este vorba, deci, de o "vorbire" cu ajutorul degetelor. În cadrul acestui limbaj, se formează literele cu degetele. 99 "Labiolectura sau citirea de pe buze reprezintă perceperea prin intermediul văzului a limbajului verbal expresiv, urmărind mișcările componentelor aparatului fono-articulator și ținând seama și de fizionomia vorbitorului" (Mirela Ciolac, 2006, p. 63.) 100 Astăzi s-a ajuns la performanțe tehnice remarcabile în privința protezelor
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
față, liniște, abilitatea de a citi pe buze, etc. Hipoacuzia profundă este cea mai gravă formă de hipoacuzie. O persoană cu o astfel de pierdere nu poate auzi vorbirea deloc. Ea este obligată să se bazeze pe limbajul semnelor și labiolectură (citirea pe buzeă ca forme principale de comunicare. Capitolul III Cum putem ști? Nou născuții și bebelușii pot fi diagnosticați! Știai că auzul copilului tău poate fi evaluat înainte de a părăsi maternitatea? Multe maternități oferă posibilitatea screeningului auzului bebelușilor. În
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
acompaniat de mișcarea buzelor. Limbajul semnelor nu are o formă scrisă. Antrenamentul auditiv-verbal Această abordare presupune dezvoltarea abilităților de ascultare și comunicare prin intermediul cuvântului. Accentul se pune pe ascultare și mai puțin pe combinația între ascultare și cititul pe buze (labiolectura). Această metodă valorifică resturile de auz ale copilului și abilitățile de ascultare și nu încurajează utilizarea indicatorilor vizuali. Abordarea auditiv orală Această metodă învață copilul să asculte și să utilizeze în aceeași măsură indicii vizuali (cititul pe buze/ labiolecturaă. Abordarea
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
Abordarea auditiv orală Această metodă învață copilul să asculte și să utilizeze în aceeași măsură indicii vizuali (cititul pe buze/ labiolecturaă. Abordarea auditiv orală combină antrenarea auzului și utilizarea unor proteze auditive sau a implantului cohlear cu terapia limbajului și labiolectura. Scopul final este acela de a ajuta copilul să dobândească abilitățile de pronunție și articulație, săși dezvolte vocabularul și posibilitățile de exprimare verbală. Dactilemele Există sisteme de dactileme ce folosesc degetele de la o mână și sisteme ce utilizează degetele ambelor
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
sunt reprezentate de poziții diferite ale mâinilor sau degetelor unei mâini. Cuvintele sunt redate folosind combinațiile acestea. Dactilemele sunt folosite în legătură cu limbajul vorbit pentru a ajuta la înlăturarea confuziilor ce pot interveni. Metoda orală Această metodă utilizează la maximum potențialul labiolecturii și resturile auditive ale copilului pentru a-l învăța să articuleze. Premisa din spatele acestei metode este că un copil care este surd sau are o pierdere profundă a azului va fi capabil de a comunica mai eficient cu persoanele auzitoare
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
semnelor. Cuvintele cheie din comunicare sunt dublate de semnele corespunzătoare. Semnele sunt utilizate pentru a clarifica comunicarea verbală. Comunicarea totală Această abordare presupume utilizarea tuturor metodelor de comunicare amintite mai sus: comunicarea verbală, utilizarea abilităților de ascultare, limbajul semnelor, dactilemele, labiolectura. Această strategie poate utiliza orice combinație de metode specifice de comunicare pentru a învăța copilul cu pierdere de auz să vorbească. În același timp se poate utiliza amplificarea sunetelor, limbajul verbal, limbajul semnelor, dactilemele. Principiul de bază constă în stimularea
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
respectiva frază. Asigură-te că interlocutorul vede fața și mâinile tale. "Citirea" pe buze este instinctiv folosită de fiecare dintre noi dar este în mod deosebit importantă pentru copiii cu pierderi de auz care au mult mai multă nevoie de labiolectură care să suplimenteze auzul decât ar avea o persoană cu auzul bun. Nu sta în fața unei ferestre, de exemplu, deoarece lumina din spate umbrește fața ta. Privește copilul atunci când vorbești cu el. Stabilește contactul vizual. În cazul în care copilul
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor alternative de comunicare necesare inter-relaționării cu elevii care au pierderi de auz: limbajul mimico gestual, sistemul dactil sau alfabetul dactilologic și labiolectura). Abilitățile specifice necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare - învățare în cazul elevilor cu pierderi de auz derivă din faptul că limbajul acestor copii este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
un cuvânt nou, trebuie utilizat în contexte cât mai diferite pentru a asigura consolidarea. Obținerea feedback-ului de la elevii cu pierderi de auz la fiecare ocazie este un indicator al nivelului de înțelegere a elevului. Pentru a facilita comunicarea prin labiolectură: trebuie vorbit la nivelul privirii elevilor (este de preferat să nu se stea în picioare ci pe scaună, să se vorbească lent, firesc, în mod clar, dar fără a exagera mișcările buzelor și fără a striga. Pentru a face accesibilă
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
cerințe cum ar fi recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. Deasemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etcă. Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine stătătoare și mai degrabă, ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv - educativ al elevilor
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
de inferioritate Hipoacuzic = persoană care suferă de hipoacuzie Hipoacuzie= scăderea acuității auditive (surditate parțială) Implant= organ, țesut (sau aparat) care se introduce pe cale chirurgicală sub piele sau în mușchi Kinestezic= totalitatea simțurilor corpului omenesc, bazate pe sensibilitate, fără participarea văzului Labiolectură = citirea pe buze Olivă= piesă folosită în fonetica experimentală, pentru a înregistra nazalitatea sunetelor Ortofonie= domeniu de activitate care se ocupă cu emisia corectă a sunetelor de către elevii deficienți de auz Pavilion= extremitate în formă de pâlnie care intensifică vibrațiile
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să Învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât În calitate de vorbitor, cât și În calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor de lectură organizate sub formă de dramatizare sau joc de rol, dirijarea Învățării devine un proces natural. Principalul obiectiv al orelor de lectură este transformarea elevului deficient de auz În cititor autonom. Rezultatele bune obținute În etapa finală
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
surdotehnica și surdosociologia. Surdopedagogia studiază și stabilește: cauzele și consecințele imediate și Îndepărtate ale pierderii auzului, principiile și metodele generale și speciale de demutizare În raport cu specificul dezvoltării psihofizice a copilului cu disfuncție auditivă (surd, hipoacuzic, asurzit), metodologia recepției vorbirii prin labiolectură, a emiterii și corectării vorbirii, cu și fără ajutorul aparaturii electro acustice. De asemenea, surdopedagogia, Împreună cu surdopsihologia, studiază mecanismele compensatorii În cazul distrugerii parțiale sau totale a aparatului auditiv etc. Surdopsihologia studiază particularitățile și specificul structurării și dezvoltării proceselor psihice
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și diagnosticarea tulburărilor de auz și vorbire În familie, creșe, grădinițe. 2. Colaborarea dintre familie, medic, surdolog și protezist; implicarea familiei În formarea comunicării și dezvoltării psiho-fizice a copilului. 3. Formarea În unitate a recepției vorbirii prin protezare individualizată și labiolectură, asociate cu articularea și comunicarea verbal orală concretă. 4. Elaborarea unei metodologii complexe de demutizare bazată pe Îmbinare Învățării globale, spontane - naturale a limbii (calea maternă) cu Învățarea organizată și dirijată În raport cu potențialul psihic și psiho-motric al copilului. 5. Studierea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]