32 matches
-
le numim iluzii. Este plăcerea de a uimi și orgolioasa satisfacție de a nu fi niciodată uimit. Dandy-ul poate să fie un bărbat blazat, poate să fie un bărbat suferind; În acest din urmă caz Însă, va zîmbi ca lacedemonianul mușcat de vulpe. Vedem astfel că, prin anumite laturi, dandysmul se Învecinează cu spiritualismul și stoicismul. Dar dandy-ul nu poate niciodată să fie o ființă vulgară. Dacă ar săvîrși vreo crimă nu ar fi poate decăzut; dar dacă acea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
peloponez[iac], cartea II, 5, 47 - 55) [ 47] Îndată după începutul verei (430 î. d. Chr. ) peloponezienii și aliații lor, cu două sau trei părți ale armatei năvăliră în Attica, ca și mai înainte, sub comanda lui Archimadus, rege al lacedemonienilor, fiul lui Zeuxidamus, s-așezară acolo și pustiiră țara. De abia stătuseră câteva zile în Attica, când și începu a izbucni pentru întîia oară între atenieni acea boală epidemică, care, precum se spune, se răspândise și mai înainte în multe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
totul personale, unde ar putea, din belșug, să cheltuiască pe femei și pe orice altceva ar pofti”. Zgârcenia și dorința de a cheltui banii câștigați pe căi ascunse pot fi de asemenea caracteristici pe care Platon le-a remarcat la lacedemonieni, alături de disprețul pentru tot ce ține de spirit. Cetățenii din cetatea timocratică nu vor mai respecta legea din convingere, căutând să scape de ea „precum copii de tată”, ei vor fi educați cu forța, din cauză că vor fi neglijat Muza cea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întâmplă lui Platon însuși când se pune pe sine în și sub condiția pustiului încă de la începutul Legilor (unde Atenianul - un străin!, adică Platon însuși autopus în postura de a-și asuma ieșirea în afara zidurilor cetății, Clinias cretanul și Megillo, lacedemonianul merg, convorbind, în insula Creta de la Cnosos la peștera și templul lui Zeus, ținta călătoriei lor). Calea e simbolică pentru Platon și în virtutea acestui simbolism devine el lup moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni față cu habitudinile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
austeritatea, rigoarea. Zadarnic am căuta în Eseuri elogii la adresa Atenei. în schimb filosoful nu pierde nicio ocazie să exalte meritele Spartei, care-i învață pe supușii ei ce înseamnă autonomia și capacitatea de a sta pe propriile picioare. Povestea copilului lacedemonian care preferă să moară cu pântecele sfâșiat decât să mărturisească faptul că a ascuns o vulpe sub tunică propune o variantă emblematică pentru celebrarea bravurii, a vitejiei, a eroismului cotidian - virtuți austere care definesc soclul eticii exigente a lui Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
integrității corporale, armoniei estetice și morale și aptitudinilor acestuia. Frumusețea corporală, armonia formelor, erau în raport direct cu armonia sufletului, cu echilibrul psihic. Orice abatere de la ordinea naturală a formelor era considerată un viciu, iar individul, marginalizat. În Sparta, statul lacedemonian elimina printr-un proces de selecție de eugenie socială toți indivizii care prezentau tare fizice sau mintale; și aceasta era o imagine estetică a omului din care decurgea valoarea sa etică. În societatea noastră, imaginea socială nu mai are un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care ar fi obiectul unei intenții satirice din partea celorlalți participanți la dialog și chiar din partea lui Plutarh 3. Mai Întâi, trebuie să spunem că nu avem alte lămuriri asupra identității personajului decât cele cuprinse În dialog (adică foarte puțin: este lacedemonian, Întors tocmai dintr-o călătorie În Egipt și În țara troglodiților, se Îndeletnicește cu studiul istoriei „În ideea că aceasta oferă subiecte filosofiei a cărei Încununare, după propria lui expresie, e teologia” (410 b). Există mai multe elemente care ne
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ghid arheologic În care sunt semnalate opt monumente ale complexului. Acest ghid delfic a fost adesea comparat de specialiști cu informațiile din Cartea a X-a a operei lui Pausanias, Călătorie În Grecia. * Primul monument vizitat este cel al navarhilor lacedemonieni, un exvoto oferit de spartani, la propunerea lui Lysandros, după victoria navală de la Aigos-Potamoi (405 Î.Hr.). Grupul statuar reunea nu mai puțin de 37 de statui, descrise competent și comentate de Pausanias (X, 9, 7-10). Din nefericire, luând ca
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
au fost, de fapt, considerabile; cu toate acestea, știi bine că aici șla Delfiț, Încă din vechime, multe oracole erau exprimate și În proză. (B) Unele se refereau la evenimente care Încă nu se Întâmplaseră. Să luăm un exemplu: atunci când lacedemonienii, dacă dăm crezare povestirii lui Tucidide, l-au consultat pe Zeu cu privire la războiul Împotriva Atenei, el le-a prezis victorie și dominație, adăugând că, În ceea ce-l privește, le va da ajutor, fie că va fi, fie că nu va
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de autoritățile romane pentru explorarea Insulelor Britanice. La Întrunirea de la Delfi sosește din Britania, În drum spre casă, adică Tarsos. - Ammonios, „moderatorul” dialogului, nimeni altul decât magistrul lui Plutarh, care luase parte și la dialogul De E apud Delphos. - Cleombrotos, lacedemonian de origine, călătorise mult prin Egipt și Etipia, „dar nu pentru a face comerț, ci din simpla dorință de a vedea lumea și de a afla lucruri noi”. Prin concepțiile sale, pare a da glas Înseși opiniilor lui Plutarh. - Lamprias
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Pythice, pe vremea lui Callistratos 1, doi cucernici bărbați șhieroiț, sosiți din direcții opuse ale Pământului, s-au Întâlnit Întâmplător la Delfi. Ei erau Demetrios, om de litere șgrammatikosț, care se Întorcea din Britania la Tarsos, la el acasă, și lacedemonianul Cleombrotos. Acesta călătorise mult În Egipt și prin ținuturiletroglodiților 2, pentru ca apoi să navigheze În largul mării Erythrea 3; dar nu pentru a face comerț, ci din simpla dorință de a vedea lumea și de a afla lucruri noi. Avea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
timp, trebuie luat în seamă faptul că niciun cetățean nu-și aparține sieși, ci toți aparțin cetății, căci fiecare este o parte a ei. Iar, grija fiecăruia trebuie să devină grija tuturor. În această privință, oricine îi poate elogia pe lacedemonieni, care nu numai se îngrijesc de ceea ce le este de trebuință copiilor ci, mai mult decât atât, fac acest lucru la modul oficial. Este, deci limpede, că trebuie date legi privitoare la educație și că aceste legi trebuie date oficial
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
întărirea trupului și câștigarea sănătăței nu numai în veacurile întunericului, ci și în veacurile luminate. Cu desăvârșire prețuită și întrebuințată au fost la toate acele popoare, care, prin puterea trupului și agerimea duhului, au câștigat o deosăbită faimă. Indienii, egiptenii, lacedemonienii, parții, sciții, tracii, grecii și romanii, toate aceste popoare alergau la scăldători răci spre a-și întări trupul și a-și câștiga sănătate. Mai toate aceste popoare erau, prin aspre legi, îndatorite de a să scălda în apă răce. Macedonenii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
corupție?"... Răspunsul este dat imediat de definiția unui program precis de restaurație morală, termenul de restaurație ar trebui să fie înțeles aici în sensul său cel mai riguros, pentru că e vorba înainte de toate de regăsirea și restabilirea virtuților atribuite sublimilor lacedemonieni și nu mai puțin admirabililor romani. De unde și insistența asupra unei educații cu finalitate militară, deopotrivă ascetică, vegetariană și rurală: "Educația copiilor de la zece la șaisprezece ani este militară și agricolă", viitorii cetățeni nu trebuie să trăiască decît mîncînd "rădăcini
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Eus. His. Eccl, cartea 4, c. 23) (PG 20, 384 s). Șapte scrisori din partea acestui mare Episcop al Corintului s-au păstrat din cele trimise diferitelor Biserici binecredincioase. În afara scrisorilor către Biserica din Roma, mai avem și pe acelea către lacedemonieni, atenieni, nicodemieni, către Biserica din Amstris, din Pont, către Biserica din Gortyna, din Creta și către gnosienii din Creta. Cele mai cunoscute sînt frumoasele șase scrisori adresate de Sf. Ignațiu efesenilor, manezienilor, tralienilor, romanilor, filadelfienilor și smirnenilor. Aceasta dovedește vasta
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
focului războiului și a revoluțiilor. Cine nu știe că în actualul sistem, devenit de natură continuă, necesitățile comerțului fac în ultimă analiză temeiurile și principiul menținerii statelor și de aceea el este plin de consecințe? Cine nu știe că timpurile lacedemonienilor nu mai există, că un astfel de stat nu și-ar mai putea apăra nici o clipă libertatea sa? Care tratative, care război nu are comerțul drept temei și scop final? Ce menține echilibrul sau ce împiedică, ca un stat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
jocuri cu mingi de diferite mărimi: episkiros, aporaxis, fenindes și urania. Jocul cu mingea a fost atribuit, când lydienilor, când locuitorilor Corcyr-ului. Unii autori socotesc că acest joc este originar din Sicyone, pe când alții sunt de părere că este invenția lacedemonienilor. De altfel, un lacedemonian pe nume Timocrate, a scris un tratat special asupra jocului de minge. În Grecia antică, jocul cu mingea era practicat cu savoare, din cele mai îndepărtate vremuri. El era ridicat la rangul de știință a jocului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
diferite mărimi: episkiros, aporaxis, fenindes și urania. Jocul cu mingea a fost atribuit, când lydienilor, când locuitorilor Corcyr-ului. Unii autori socotesc că acest joc este originar din Sicyone, pe când alții sunt de părere că este invenția lacedemonienilor. De altfel, un lacedemonian pe nume Timocrate, a scris un tratat special asupra jocului de minge. În Grecia antică, jocul cu mingea era practicat cu savoare, din cele mai îndepărtate vremuri. El era ridicat la rangul de știință a jocului cu mingea Sferistica (sfera
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
XIII 18). E adevărat, există și cazuri în care autorul român nu respectă informațiile lui Diogenes Laertios. El schimbă, de pildă, naționalitatea lui Pollis, curteanul trimis de Dionis I să-l ducă pe Platon la Egina, și-l transformă din lacedemonian în atenian. Modificarea nu este întâmplătoare, ci sporește dramatismul relațiilor dintre filosof și fostul său concetățean ajuns în slujba tiranilor Siracuzei, ins care-l va implora la un moment dat să-i înlesnească înapoierea în orașul de baștină. Preluat ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
este echivocul. Nimic nu distinge o față de alta și totuși e greu de găsit printre zeii antici unul mai enigmatic. În ce-l privește pe Zeus, lucrurile sînt clare. Cretanii Îl reprezentau fără urechi pentru a indica imparțialitatea sa, În timp ce lacedemonienii, din contră, Îi dădeau patru pentru a arăta că e În stare să asculte toate rugămințile. Ianus, Însă, exista prin echivoc, prin bipolaritate. Obrazul dublu e chiar principiul său, semnul său, mai mult decît o măsură de prudență. Practic, el
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
către Elena datează din al doilea sfert al secolului VII î.Hr. Tarentum a fost fondat în anul 706 î.Hr. Trebuie ca fondatorii să fi vorbit deja dialectul laconic. Au supraviețuit multe documente din statul Sparta, ai cărui cetățeni se numeau lacedemonieni, după numele văii în care locuiau. Homer o numește "Lacedemon scorburos", deși se referă la o perioadă predoriană. Poetul spartan din secolul VII î.Hr., Alcman, folosea un dialect pe care unii îl consideră a fi predominant laconian. Filoxene (Philoxenus) din
Limba greacă dorică () [Corola-website/Science/307330_a_308659]
-
Tânăr, dușman neîmpăcat al perșilor și al lui Hippias. Întorsîn patrie, însoțit de numeroși soldați, el este ales pe dată strategos al tribului său din Atica. Dar și atenienii luau în acest timp cu înfrigurare măsurile necesare, cerând ajutoare de la lacedemonieni (care n-au putut veni din cauza unor opreliști religioase) și de la plateeni care s-au raliat celor 9000 de soldați cetățeni cât putuse Atica să strângă. Polemarhul din acel an faimos, 490 î.H., era Callimachos, un om ponderat, care
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
insistenta cerere de ajutor a unei ambasade sosite din partea Atenei, Megarei și Plateei, abia atunci guvernământul laconian s-a decis să trimită trupe dincolo de Istm. Aceste contingente erau formate din cetățeni spartani și perieci, ajutați de hiloți; la trecerea Istmului, lacedemonienii au fost ajunși de alte trupe sosite din Pelopones, din Eubeea și din nordul Greciei.Baza armatei lui Mardonios era stabilită la Teba. Aici, pe malul stâng al fluviului Asopos, generalul persan a construit o puternică fortificație în așteptarea atacului
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
înaintea celei de la Salamina). Armata greacă era alcătuită din cca 7.000 de oșteni trimiși de către cetățile aliate. După Herodot și Diodorus Siculus armata aliată era alcătuită din următoarele forțe: Diodorus sugerează că în bătălie au intrat 1.000 de lacedemonieni și alți 3.000 de peloponeziaci, adică un total de 4.000 de oameni. Herodot întărește această cifră într-un pasaj, citând o inscripție de-a lui Simonide care spune că acolo erau 4.000 de peloponeziaci. Cu toate acestea
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
nu există nici un motiv să punem la îndoială că au participat în rolul lor tradițional de slujitori armați ai fiecărui spartan. Altfel, cei 900 de oșteni 'pierduți' de Herodot ar fi putut fi perieci, regăsind astfel cei 1.000 de lacedemonieni ai lui Diodorus. Ambiguitatea exprimării lui Diodorus (cei 1.000 de lacedemonieni includeau cele 300 de spartani?) nu ajută la clarificarea acestei probleme. La un moment dat, el spune "Leonidas, când a fost numit în fruntea oastei, a anunțat că
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]