25 matches
-
Europei soacră” Trimis-a la Băița nemți destoinici Să sape fără semeni tărăboinici În Seaca Vale după roca sacră, Ce în coroana de-aur tot consacră Habsburgii atât de vechi,creștini, războinici, Prin toată-mpărăția, practici, roinici, Să-mpodobească funerara lacră. „Austriei i-e hărăzită-o lume”, Scriau prin A.E.I.O.U.[1] , Cesarii, Glorie multă să își pună-n nume Și să cinstească penații și larii; Veneau aici pe caii albi în spume Să exploateze strașnic aurarii. ----------------- [1] A
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
că te-nvârți într-un spațiu absurd? Din cele trei păsări împăiate două îți sunt complice. Pe cine crezi tu că minți? Iar ți-ai pus mască tragică în așteptarea Pandorei ai cărei copii nu mai vor să sada în lacra... Gândul rău se întinde pecingine pe ziduri mâzga a privirii lăuntrice... „Ceea ce e mai prețios rămâne nevăzut” zicea Saint-Exupery. Cu siguranță. Partea bună nu se vede nicicum cu ochiul liber. Îți trebuie dioptrii pentru suflet. Nimic nu e suficient pentru
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
în dor argintu’-ți Ca-n lanț de nemurire simpla Să-ți cuibărească zala firii Și firul anilor, la tâmplă, Să-l împletească, rod iubirii Să ți se-nece-n piatra sacră Tu, renunțând la nemurire, S-aduni verile în lacră ‘Ndoind a soarelui orbire Referință Bibliografică: Mi-am pietrificat iubirea / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1719, Anul V, 15 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MI-AM PIETRIFICAT IUBIREA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442318933.html [Corola-blog/BlogPost/365589_a_366918]
-
lor, pentru valorile spiritualității și patrimoniului, fără a fi suspectați de naționalism, de șovinism, iredentism ori alte simțăminte străine. Acest om de condei care și-a strâns cu migală iubirea-n batista imaculată a paginilor și le-a așezat în lacra dintre coperți pentru a fi răsfoite (cum altcumva decât cu sfială și pietate?) de către cititorii rămași AICI, de veghe la hotară, dar și pentru cei care au cam uitat mirosul reavăn al pământului de acasă, imediat ce au trecut granițele spre
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
cu sufletul pur, dintre acei “fericiți” care vor moșteni Împărăția. Să știi să dai glas „misterului existențial”, atrasă tot mai mult de „fiorul infinitului” - iată adevărata artă poetică a Elenei Buică! “Tainițele vieții” sale sunt acum scoase la iveală din lacra inimii unde și-a ținut zestrea de fată, aidoma țărăncilor românce. Cu multă pudoare dezvăluie albiturile, le despăturește, le cercetează alesătura, le stropește cu agheazmă și le pune la aerisit pe culme. N-are de ce se rușina. Sunt impecabile. Estetica
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
că te-nvârți într-un spațiu absurd? Din cele trei păsări împăiate două îți sunt complice. Pe cine crezi tu că minți? Iar ți-ai pus masca tragică în așteptarea Pandorei ai cărei copii nu mai vor să șadă în lacră... Gândul rău se întinde pecingine pe ziduri mâzgă a privirii lăuntrice... „Ceea ce e mai prețios rămâne nevăzut” zicea Saint-Exupery. Cu siguranță. Partea bună nu se vede nicicum cu ochiul liber. Îți trebuie dioptrii pentru suflet. Nimic nu e suficient pentru
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
acest lucru avea să ne convingă poetul Mihai Baicu în volumul de față, care abia acum este sortit să vadă lumina tiparului. O inedită carte de poezie, mai precis, un caiet legat în scoarțe negre, ascund o comoară, ținută în lacra inimii de fiica poetului Mihai Baicu, distinsa profesoară Mihaela Popa, actualmente pensionară, voluntară la Fundația „Împreună” și membră de onoare a Clubului Seniorilor de la aceeași instituție. Cu fiecare prilej deosebit, fiica poetului răsfira prin gâtul clepsidrei, ca pe firișoarele de
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
invitații tăi... cei 124 de poeți, îmbrăcați în straie naționale (din Moldova, Olteni, Ardeal, Muntenia, Banat, Dobrogea, Basarabia...) se prind într-o horă imensă a prieteniei, trec pri fața ta și-ți aduc daruri neprețuite spre a le așeza în lacra eternității, a te mândri și a te bucura alături de fiii tăi care-ți sărbătoresc numele de Carte sfântă, Mamă bună și îți ureazăLA MULȚI ANI! Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu. Referință Bibliografică: CARTE SFÂNTĂ, MAMĂ BUNĂ! Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN
CARTE SFÂNTĂ, MAMĂ BUNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 by http://confluente.ro/Carte_sfanta_mama_buna_marin_voican_ghioroiu_1376935698.html [Corola-blog/BlogPost/366601_a_367930]
-
culeg, nimic din veșnicie să nu-mi scape! POVESTEA POETULUI FĂRĂ TALANȚI Pe la sfârșitul toamnei cei cu talanții înfățișa-se-vor pentru divan să-Ți reîntoarcă din binecuvântare. Vor scârțâi căruțele, la cărăuși, de rod spre beci adânc, hambară și lacrele din pod, cu toții închinându-se în prag. ...dar iată și cel care talantul și-a năimit cu sfadă murseca-va spre harțag că l-ai lăsat pe greier neplivit și acuzându-mă de scripcă va încerca mânia-Ți să-ntărâte
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_apa_mortilor_dumitru_ichim_1377762558.html [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
ULTIMA OFELIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului ultima Ofelie ultima ofelie alunecă prin vis, îndantelată în veșminte sacre, cu pași mărunți de elfi căzând din cer înmiresmați în aurite lacre. Ofelia și-a sădit visele peste aceste zăpezi luminoase, prințul ei, ostatic absurd, și-a adunat de pe jos oasele. foșnetul inimii ei, aripi de lebădă, scăldate-n brume sepulcrale, arborii vârstei de aur cântâ prin șoldurile sale. codrii și munții
ULTIMA OFELIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ultima_ofelie_ion_ionescu_bucovu_1386057881.html [Corola-blog/BlogPost/363068_a_364397]
-
POEZIE GRAFICĂ - SECVENȚĂ LA BALCIC Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului SECVENȚĂ LA BALCIC -poezie grafică- *Balcicul inimii - lumină de spirit lumina solară *Balcicul meu - colț de inimă înmormântată-ntr-o lacra *Dincolo de cuvinte simfonie de miresme - Balcic *Roze miraculoase iz de legendă - marea la Balcic *Coasta de argint nisipuri de aur - cafeaua turcească *Pământ alb apă cea mai albastră și eu - îndrăgostită *Balcic - o fugă din mine spre mine tărâm redescoperit
SECVENŢĂ LA BALCIC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_grafica_secventa_la_balcic.html [Corola-blog/BlogPost/341831_a_343160]
-
neursite, De frigide paparude Când se vând pentru ispite Pustnici, regi, cristoși și iude. Zâne bune, zâne acre Libere sau ferecate... Noaptea patimilor sacre Și a sacrelor păcate Pentru văduve și soacre Când nu-s iaduri ferecate Pentru piazele din lacre. Zâne bune, zâne scorpii, Îndulcite, nărăvașe... Noaptea farmecelor gropii Cărnii dulci de sub cămașe În sudori prin porii proprii Când în pofte pătimașe Își pierd mințile toți popii. Referință Bibliografică: Sânziene și rusalii... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SÂNZIENE ŞI RUSALII... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sanziene_si_rusalii_romeo_tarhon_1372078444.html [Corola-blog/BlogPost/363867_a_365196]
-
toate simțurile deschise, umblă prin casele mai marilor. Ia seama arhitecturii caselor, "tâmplăriei fine de mobilă", fotoliilor "a la Voltaire", "a la Giulio II" , din interior, ce parcă nu se potriveau cu stăpânii, cu oamenii de pe stradă și nici cu lacrele și lavițele lui de-acasă. Era stilul "tăițeilor fierți". Din aceste case se oprește pe lângă zidurile școlii de arte și meserii, încântat de uniforma impozantă a vreunui școlar-bursier, "cu chipiu cu ceaprazuri, nădragi cu vipuști și tunici cu nasturi de
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
treia seară după naștere, moașa de buric împreună cu lehuza au pregătit masa de întâmpinare a celor trei ursitoare. "Pe o măsuță scundă și rotundă, cu trei picioare - mi-a povestit V. G. Paleolog - , au întins un ștergar din cele din lacră, peste care au așezat un fir de busuioc d-ăl verde, un strugure dat în copt, o cărticică din câteva foi - trebuie să fi fost din ale tatei - și un pistornic de lemn, vechi și cu tăinuite și sfinte crestături
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
decît cursul privirii, cade instantaneu în șocul continuu ocular, patru, unu, zero numeralele pe românește, zero la țiganii indieni, Valentine, tu te-ai săturat! noțiunile închegate pe batjocură, bătrînul stă drept, cămașa albă pătată de cît am păstrat-o în lacră, între umeri colinari topită călătoria de douăzeci și unu de ori, km 86+4 mai era o geantă? mai e și asta! dealul cu satul, turla globulară ruginită peste biserică, Dîngeni șantierul bisericii, linia ferată părăsită spre Săveni, parii de telegraf anacronici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
corporală, un lucru-a cărui redactare ar cere,-n proză dialogată sau descriptivă, lungi perioade: Poemul pur, adică liber de-ntreg tacîmul scriptologic... " (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Sau care îi inspiră asemenea incantații ale densității programate: "O perlă-așez în lacră-mi, plînsă/ de ochiu-i vag în cercu-i clar./ Deochiu-i vag. Încercui clar/ (o, Père-Lachaise în lacrămi!), plînsă,// una din urne (e a ei?)/ cu tuberoze,-n aurora/ cu tube roz. E-n aur ora./ Una din urne e a ei
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
mediu gelatinos parcă, așa cum înaintează-n abisuri, ca-n vis, ființele străvezii de pe fundul oceanelor. Fluturând peste gol, mica vietate se-ndreptă către chilia de briliant din centrul lumilor. O atinse după eoni de călătorie hipnotică. Se ghemui acolo, în lacra fulgerătoare, prinse rădăcini în pământul de cristal și desfăcu o corolă de prapure. În mijlocul ei se dezvoltă tot mai mult un ovul, filigranat, sidefiu, cu desene mereu schimbătoare și cu protuberante mirifice în ionosferă. În cele din urmă uterul însuși
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
casei ei din Tîntava, tîrîndu-și aripile fumegânde prin bruma de pe iarbă, abia mai nimerind prispa și apoi ușa. În odaia de culcare își desprinse aripile de pe trup și le-mpături la loc. Le vîrî apoi sub pat, într-o altă lacră, printre parii neciopliți înfipți în lutul podelei și dați cu var ca pomii, pe care se sprijinea așternutul. De-atunci, Maria abia aștepta venirea zorilor, când mămica pleca în vecini sau făcea mâncare în cuptorul din curte, ca să se facă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lapoviță iar prin Slobozie umbla vorba că nu este semn bun ca tocmai de Alexe Caldu să fie frig. Băteau clopotele într-o dungă... Cui îi mai ardea să măture bătătura și să grebleze livezile ca să oprească slobozitul gângăniilor din lacra pe care i-a încredințat-o Dumnezeu lui Alexe? Toți știau povestea, dar o mai spuneau o dată: cum de Ziua Crucii, la 14 septembrie, Domnul din ceruri a pus de s-au strâns toate gângăniile și toate jivinele târâtoare într-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care i-a încredințat-o Dumnezeu lui Alexe? Toți știau povestea, dar o mai spuneau o dată: cum de Ziua Crucii, la 14 septembrie, Domnul din ceruri a pus de s-au strâns toate gângăniile și toate jivinele târâtoare într-o lacră pe care i-a dat-o lui Moș Alexa, Cuviosul Alexie omul lui Dumnezeu, ca să le țină închise acolo. Le-a ținut el cât le-a ținut, până într-o zi, când tocmai termina Dochia să-și scuture cojoacele, curios
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i-a dat-o lui Moș Alexa, Cuviosul Alexie omul lui Dumnezeu, ca să le țină închise acolo. Le-a ținut el cât le-a ținut, până într-o zi, când tocmai termina Dochia să-și scuture cojoacele, curios, a deschis lacra și toate gângăniile, viermii și târâtoarele au ieșit și au umplut pământul... De atunci, în fiecare an, Alexie adună toți gândacii, omizile, târâtoarele, lăcustele și broaștele și le încuie în pământ la Ziua Crucii, ca să descuie pământul și să le
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pentru luxuriant, pentru decorația abundentă, pentru armonie etc., ale căror semne le caută în orice respirare a celor făcute și a celor ce ar putea fi, pentru că, în poezia lui, chiar și umbrele încețoșate se metamorfozează: se împlinesc / Cum o lacră sub pleoape, iar procesul acesta de zămislire este continuu, de vreme ce, Din manuscrise, semințele de mirodenii / Umplu ceriul cu o uriașă explozie, fiecare dintre ele încolțind apoi și dând lumină, asemenea unei supernove, încât Stelele înflorite, ca zarzărul în aprilie, / Desăvârșirii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fenomene bine determinate în desfășurarea ciclică a timpului, fiind marcate de două fenomene astronomice importante: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Astfel, în mentalitatea populară se crede că Alexie "descuie" pământul, la 17 martie, pentru a ieși vietățile din "lacra pământului" și închide pământul de Ziua Crucii, pe 14 septembrie,345 Aflat într-o permanentă comuniune cu schimbările timpului mitic, țăranul român "ține" cu strășnicie zilele șarpelui pentru a fi ocrotit și norocit de-a lungul anului. Prima sărbătoare, numită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]