28,201 matches
-
sala - observați că și stilul meu s-a schimbat -, citind în limba română poeme din volumul Trenul de treieșunu februarie, reluate în variantă germană de o atrăgătoare voce blondă. Adela Greceanu și-a trimis înțelegerea drept în inima spectatorilor, stîrnind lacrimile unor spectatoare italiene. 30 de minute pauză. Două soprane dramatice în rochii de seară foarte decoltate fac să zornăie ferestrele sălii, devenite neîncăpătoare pentru un volum de decibeli de un asemenea calibru. După hopul muzical trecut cu brio în strigătele
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
tiparele canonului său epic. Daniel Kehlmann situează paginile despre visul lui Mont-Kaw lângă textele lui Jean-Paul dedicate stingerii din viață a lui Iisus sau efuziunile lirice în proza lui Goethe. Un ins tăcut, umil, cu pungi sub ochi, efect al lacrimilor și cu rinichii infectați are un puseu de melancolie și agonizează. E o căutare a luminii în tunel, o tânjire după destindere și grație. Acest episod e așadar un pisc al literaturii germane. Opinia că TM e doar exterior strălucit
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
și din literatură, eventual, din vreo epopee, s-ar putea, ca, în cele din urmă, să ajungă a ceti finalul Poemei de bază, în definitiv... Al cărei binecunoscut sfârșit sună astfel: Copiii vă cer dă mâncare Și către voi cu lacrime strigă Aici nu vă este altă scăpare Fără de mălai sau mămăligă!... Căci gura pruncilor din tăciuni Nu se poate-astupa cu minciuni. Cui dară-i voia să mai trăiască După mine vie-ntr-un noroc, Numai trebuie să să păzească Cum
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
pe pat: ridica mereu piciorul stîng, se sprijinea în genunchi, aluneca și se frămînta în loc, respirînd sonor - era chiar el, în prima copilărie, sau altcineva, poate doar imaginea copilăriei atît de îndepărtate, dimpreună cu cîntecul auzit de la mama... îi veneau lacrimi în ochi de la repetarea monotonă a melodiei, prelungă în gînd și pierdută parcă pentru totdeauna - dincolo de gardul grădinii; copilul se cățăra pe scaun, cu dificultăți, foarte preocupat, cu spatele, încît nu știai cine este..." (CXXXIV). Obiectul e suveran, sfredelit nu
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
anche lei presente con me. Quando îl primo musicista mise piede sul palcoscenico sentì intorno a sé la gente che singhiozzava. Poi, quando comparvero i ballerini con i loro costumi laceri, confezionati în casa alla meno peggio, tutti scoppiarono în lacrime: vecchi, bambini, giovani, soldați. Și sarebbe potuti uscire dal teatro în barca a remi. Quelli che mi sedevano accanto mi dissero: Pensavamo che fosse tutto perduto, che non avremmo mai più riascoltato la nostră musica, né rivisto la nostră danza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mihaela se joacă cu poi-urile de foc, eu cu Amalia dansăm tango. Descoperisem tangoul la unul dintre spectacolele lui Răzvan Mazilu, Un tango más, insă m-am îndrăgostit definitiv de el acum trei ani în Argentina. Mi-a smuls prima lacrima când am văzut filmul lui Sally Potter, Lecția de tango, și m-a făcut să sufăr crunt la un concert al trupei Otros Aires, cănd elevii școlii de tango argentinian TangoTangent au dansat ore în șir cu o ușurință și
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
însoțite uneori de mari dureri. I-am spus toate astea băiețelului meu de 3-4 ani, el m-a privit în ochi uimit și m-a-ntrebat: “cum, Mama, și tu?!” iar când i-am spus că -Da-, ochișorii i-au dat în lacrimi și de atunci problemă scaunului liber n-a mai existat, înlocuită cu gestul fermecător, ca un puișor de om să ofere unei Doamne scaunul său ... Cam așa e cu astfel de convenții. Cât despre căscat ... Contextul contează foarte mult și
Sunt un căscat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82713_a_84038]
-
cu pasiune. O prietenă care trăiește în State îmi spunea că nu-i vine să creadă că în România găsești CD-uri cu Cohen în toate benzinăriile. Mi-o aduc aminte pe Oana Pellea anul trecut, în picioare, ascultând cu lacrimi în ochi aproape tot concertul. Mi-l aduc aminte pe Biju Morar la concertul Cohen, dându-mi un ghiont și arătându-mi-l pe Valentin Ceaușescu, care fredona, ca și mine: “Nu știu ce mi se pare mai ciudat, ca tu știi
There is a crack in everything by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82705_a_84030]
-
trei povești realizate de Toni Dohotaru. Sunt o gură de aer proaspăt venit, paradoxal, dintr-o Românie mai degrabă apusa. :: partea 1 | partea 2 | partea 3 Seara trecută am văzut seria de reportaje. Fără să îmi dau seama, îmi șiroiau lacrimile de obraji, iar subiectul mă urmărește de atunci. Am inceput o documentare mai amplă despre acești boieri. Recunosc, m-a marcat povestea lor și m-a făcut să văd comunismul cu ochi și mai de foc... am urmărit fascinată emisiunea
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
averea pe care nu el a făcut-o. Aveți idee dacă cumva domnul Prigoana a plătit angajaților orele suplimentare efectuate? Dacă nu a făcut-o, avem de-a face cu un model modern de exploatare. Honorius însă e curat că lacrima, e îndreptățit să se bucure de bani. Desigur, nu e cinstit că eu, Pazvante să fiu acuzat de ceva ce a făcut tata. Dar daca tata face ceva imoral eu am libertatea să iau atitudine. Câți au luat atitudine dintre
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
pus scurt-metrajul asta în față. Cu plăcere... Este bine că mai există câte ceva ce te poate destinde într-o lume a încrâncenării( dar deja îl parafrazez pe Cabral). E atat de à l’américaine că la sfarsit mi-au dat lacrimile. M-am prins că era mama ei, dar asta nu m-a împiedicat să zâmbesc și eu tâmp în fața Flamingo Classic-ului meu cu monitor Relisys...nu era suficient să spui laptop? De ce e nevoie de sfârșitul ăla atât de
Pofta vine râzând by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82770_a_84095]
-
Ciudat!...eram singura fraiera care zâmbea...!!! Acum?...am încetat să mă ‘dau’cu metroul....nu vreau să pățesc la fel! am auzit că se transmite Say cheeseeee...the show is never over! interesant :)) Drăguț... și totuși, de ce mi-au dat lacrimile?! oare pentru că n-am...da` lasă, nu mai spun și eu :P, e doar o glumă, nu e nimic răutăcios și chiar mi-au înotat puțin ochii în timp ce zâmbeam... !ești verde! salvezi natură și odată cu ea și pe noi...tot
Pofta vine râzând by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82770_a_84095]
-
e urmată de o afirmație dura sau grosolană... cred că e important să învățăm să comunicăm să ne ajustam pe ici pe colo,prin punctele esențiale @andras...foarte amuzantă declarația... :))) demențiala asta cu bretelele transparente de la sutien,(am râs cu lacrimi) erau în mare vogă imediat după revoluție, promit solemn să arunc la coș limba de lemn la fel cum am făcut în liceu și cu sutienul ăla horror, ca să-mi demonstrez independența spirituală! deci, sincer îți spun - și să știi
Cu sinceritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82874_a_84199]
-
dragoș, ania, smilla (despre bretelele transparente) haha, io nu le urăsc, mi-i doar ciuda că nu pot să am:)) Într-o lume care se minte cu nerușinare, cu zâmbetul pe buze, într-o lume plină de ipocriți grețoși până la lacrimi, în care “prietenii” (că Alină Mungiu, de pildă) îți scriu necrologuri veninoase, fără teama de replică, simt nevoia să spun “sincer”, “cu sinceritate”, pentru a sublinia că sunt cu adevărat și ceea ce par, nu numai ceea ce par unora sau altora
Cu sinceritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82874_a_84199]
-
Bucurenci nu stie engleză, nu-l mai certă. Poate doar a scris un pic greshit Deși nu este mare englezit, i se poate ierta pt citatele din marele will..cel care agită o lance/ sulița ..știți voi.. Am râs cu lacrimi, pe care le-am folosit și pentru plâns, dar mai ales, tot dau din cap de fiecare dată când trec la alt rând scris pe acest site!și dă, sunt tânără, modestă, si mai ales, deloc modestă! Servus Dragoș... Eu
Eşti tânăr? Te crezi deştept? Cumpăr! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82901_a_84226]
-
tirajul catavencilor nu are o “creștere economică naturală”...ei nu mai sunt citiți de aceeași oameni...și nici în aceeași cheie...degeaba vinzi la zece ignoranți care doar “ling” stratul de umor de deasupra,în loc să vinzi unuia care ride-plinge cu lacrimi adevărate...faptul că rămăseseră ultima reduta cu atît mai mult cu cît fuseseră prima reduta e semnificativ pentru decepția pe care au produs-o în rindul cititorului care s-a hrănit ani la rînd cu umorul-manifest...dar ce să-i
Singurul cel mai adevărat banc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82913_a_84238]
-
care ne-au explorat trupul în toate profunzimile sale, nu le îngăduim niciodată să-și atârne vreo amintire în cuierul inimii noastre. Poveștile noastre de dragoste nu sunt pentru ele. Slăbiciunile noastre nu le privesc. Sms-urile dulcege, trandafirașii comestibili și lacrimile discrete în colțul ochelarilor de soare - toate astea le păstrăm pentru altele. Lor le mai oferim din când în când chilotei în formă de inimioara. Cu ele nu trebuie să fim tandri, nici atenți, nici macar sensibili. Pentru că toate lucrurile astea
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
discretă, continuă cu “bărbat”. Diferențele există, nu neg, dar majoritatea lor nu sunt înnăscute ci dobândite prin învățare gen “nu mai plânge că o fată” și “nu te mai catzara în copaci că băieții”. M-au răscolit aceste cuvine până la lacrimi. Patetic, nu..:( Culmea e că iubesc pe cineva...căruia știu că nu îi voi purta niciodată copiii. I-am purtat pe ai alcuiva, pe care nu îl mai iubesc...iar EL îi așteaptă desigur de la o altă nimfa.... C’est
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
L!:) P.S TIZULE CE NASOL E SĂ ȚI-O TRAGĂ INTELECTUAL O GAGICA.... NE FACI DE RÂS...FORCE BE WITH YOU SKYWALKER!!:)) Ce mizerie.. V-ați întrebat vreodată, mândri purtători de penis, ce este în inima unei femei adevărate? lacrima strivita între un fum de țigară și un trântit de ușă în urmă ? ...ce este dincolo de pasiune ? câte cadavre de vise ? Din păcate, în cele mai multe cazuri, acele femei...sunt singure... Pe cât de interesantă experiență...pe atât de dureroasă...nu cred
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
n-ar fi scenariul, regia și imaginea de nota 10 și tot ar merita numai și numai pentru coloana sonoră, pe care sunt doar înregistrări originale cu vocea ei. Marion Cotillard pare făcută pentru rolul Edithei. Aproape mi-au dat lacrimile când cântă la Olympia, convalescenta și toxicomana, sau când urmărește meciul în care iubitului ei, boxeurul , devine campion mondial. La câteva luni după, avea să moarea într-un accident aviatic. Coloana sonoră în scenă cu meciul este , cântecul pe care
La Môme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82996_a_84321]
-
a meritat văzut. în schimb, daca nu esti pe trip cu Edith Piaf (vezi că are 140 de min, bine, nu le simți pe toate, că e ok dar vreo 15 tot te calcă pe nervi până te ia cu lacrimi pe final), Labirintul (http://www.cinemagia.ro/movie.php/El laberinto del fauno?movie id=17063) e mai scurt și să vezi influență acolo.
La Môme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82996_a_84321]
-
dat vreodată peste siteul asta: http://www.mobilityweek.eu/-Mobility-Week-2007 ? să vezi ce se întâmplă în ‘orașele europene’ ? eu eram într-o fericire completă și când am văzut scenă asta pe traseu eram cu zametul mare vizibil și cu o lacrima mică în ochi. iadul e pavat cu intenții bune. am senzația că voi trăi suficient ca să apuc și iadul rutier optim bucureștean. acum suntem, încă, în limbo. firest, congrat pentru atitudine (în genere) și second: andaa are altă adresa: http
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
mi se pare înduioșătoare. Te înțeleg.. Am avut aceleași sentimente față de șoferul francez care “suferă” când cel mai mare bulevard din Paris este închis la trecerea caravanei marelui eveniment care se numeste Turul Franței. Îi vedeam plângând pe marginea drumului, lacrimi grele de durere pentru că nu își puteau utiliza mașinile. Am fost alături de marile capitale ale lumii când șoselele au fost închise pentru maratoane, pentru evenimente “pro natură” sau pentru defilări ale bicicliștilor. AM plâns și acolo alături de șoferi.... pentru că ei
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
mai special pe care-l primeam în ocazii pe care adulții le numeau triste. La Piata Română, o femeie al carei copil fusese ucis mi-a întins un pahar cu coliva. Bocea, dar ochii ei priveau stins, nu mai aveau lacrimi, avea față schimonosita de ură, o ură muta, o ură care nu mai voia să priceapă nimic, o ură deznădăjduita care părea s-o hăituiască. În mintea mea de copil, moartea a început să însemne ceva, am inceput sa pricep
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
mea de copil, moartea a început să însemne ceva, am inceput sa pricep ce pierdere poate fi moartea neașteptată, moartea nedreaptă, moartea cu zile. Când am ajuns acasă, prima gură de coliva avea gust sărat, plângeam, dar nu-mi lăsăm lacrimile să curgă. Mi se părea că plânsul e pentru morții care mor la vremea lor. Să plâng mi s-a părut atunci un sacrilegiu. Când am crescut, am aflat că Revoluția n-a fost Revoluție. Că în stradă s-a
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]