163 matches
-
în zorii epocii moderne, să devină eminamente politic, odată cu progresivă decădere a Serenissimei acesta s-a transformat, de-a lungul timpului până astăzi, în interes cultural și artistic. Mai mult, este vorba și de o "atracție", o "afinitate" cu peisajul lagunar și venețian, de o inepuizabila bogăție de semnificații pentru scriitorii, arhitecții și artiștii români, așa cum o demonstrează studiile semnate de Teresa Sinigalia, Anca Brătuleanu, Paul Rezeanu, Grigore Arbore Popescu, Vicenzo Fontana, Paolo Tomasella, Dumitru Irimia, Raluca Tomi. Se adaugă imensul
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
deltaic, caracterizat prin prezența gurilor de vărsare a celor trei brațe dunărene: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, și a plajelor întinse de nisip (la Sulina, Sf. Gheorghe, I-lele Sacalin), alături de un cadru pitoresc, la îngemănarea uscatului cu apa; - sectorul lagunar, întins de la vărsarea brațului Sf. Gheorghe până la Capul Midia, ce se caracterizează prin prezența cordoanelor de nisip (grinduri) care închid, parțial, față de Marea Neagră, Complexul lagunar Razim - Sinoe; - sectorul cu faleză, între Capul Midia și Vama Veche, întrerupt de areale joase
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Sf. Gheorghe, I-lele Sacalin), alături de un cadru pitoresc, la îngemănarea uscatului cu apa; - sectorul lagunar, întins de la vărsarea brațului Sf. Gheorghe până la Capul Midia, ce se caracterizează prin prezența cordoanelor de nisip (grinduri) care închid, parțial, față de Marea Neagră, Complexul lagunar Razim - Sinoe; - sectorul cu faleză, între Capul Midia și Vama Veche, întrerupt de areale joase, cu plaje și grinduri, ce închid total limanele și lagunele (Siutghiol, Techirghiol și Mangalia); este cel mai bine amenajat turistic, ca urmare a varietății de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
estetică, completată uneori cu alte activități turistice, precum pescuit, înot, navigație și sporturi nautice. După geneză, se constată existența unei mari diversități de lacuri, din zona litorală până pe cele mai înalte culmi montane: lacurile litorale cu apă dulce, precum Complexul lagunar Razim, Tașaul, Siutghiol, Neptun, Tăbăcăriei, îmbogățesc aspectul peisagistic al litoralului și permit practicarea sporturilor nautice și a pescuitului. lacurile din Delta Dunării sunt numeroase, variabile ca suprafață și propice pentru pescuit și desfășurarea sporturilor nautice. Cele mai importante sunt Fortuna
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și construit un con de dejecție, împingând mult lunca Prahovei spre dreapta. Din punct de vedere hidrografic, zona Breaza se situează în formațiunile geologice din alcătuirea avanfosei. Această zonă cuprinde, depozitele miorene, dezvoltate sub forma unei puternice molase cu episoade lagunare cu gips și sare, ori impermeabile, care în adâncime trec la conglomerate sau nisipuri, în care sunt posibile acumulări de apă. Aceste acumulări sunt puse în evidență de numeroase izvoare cu apă sulfată, clorosodică, puternic mineralizată care însoțește miocenul. Astfel
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Dunării și Dobrogea (Fig. 3)declarate mai multe zone de protecție pentru specie: Balta Albă – Amara - Jirlâu, Ianca – Plopu - Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călărași, Gura Ialomiței - Berteștii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Lacul Oltina, Delta Dunării și Complexul lagunar Razim-Sinoe. Gâștele cu gât roșu preferă aceste regiuni pentru condițiile favorabile de înnoptare și hrănire. În ultimii zece ani, distribuția speciei a rămas neschimbată, în sud-estul țării. Prin observații și studii s-a dovedit că primele gâște ajung în România
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de hrănire. Cele mai importante zone unde această specie înregistrează efective mari sunt: Balta Albă – Amara - Jirlâu, Ianca – Plopu –Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călărași, Lacul Tătaru, Gura Ialomiței - Berteștii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoe și Lacul Oltina. În cartierul de iernare, gâștele pot face deplasări semnificative, de obicei între Ucraina, România și Bulgaria, atunci când sunt înregistrate condiții meteorologice nefavorabile sau deranjul este constant. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cum urmează: 1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2 (1) Pe teritoriul Rezervației Biosferei «Delta Dunării», denumită în continuare RBDD, pescuitul comercial se practică în complexele lacustre, Dunăre și brațele sale, complexul lagunar Razim-Sinoie și în apele interioare aflate până la liniile de bază. ... 2. La articolul 25, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: (5) ARBDD va transmite lunar către ANPA, până la data de 5 a lunii, centralizatorul cu
ORDIN nr. 319/2022/502/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265205]
-
Pe de o parte, o trecere în revistă a perioadei venețiene a creației lui Giovanni Antonio Canal (1697- 1768) și, pe de alta, o comparație a producției sale cu cea a altor pictori contemporani care au contribuit la transformarea cetății lagunare într-un loc de legendă care ghidează percepția vizitatorului despre Veneția chiar și astăzi. Canaletto a fost probabil un artist mai subtil - „Grădina pietrarului”, „Campo Santo Giovanni e Paolo” (1725) - în tinerețea sa decât în anii de glorie când picturile
Expoziții la Galeria Națională din Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5407_a_6732]
-
veșnic biciuită de furtuni. Între aceste trei brațe se deschide și înflorește, unică prin bogăția și frumusețea ei în Europa, Delta Dunării. Ea se varsă în mare nu prin trei guri, ci prin 52 de guri. Suprafața sa, incluzând complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km², din care 732 Km² aparțin Ucrainei. Delta propriu-zisă se întinde pe 2540 Km², suprafață ce crește anual cu 40 m², ca urmare a depunerii celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de fluviu, realizându
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
dau din coate printre miile de turiști care zăbovesc nestingheriți cu ochii la arhitectura venețiană. Să aflu diversitatea cursurilor Universității Ca'Foscari, cu sedii pe tot spațiul venețian. Asta îmi va da puțină bătaie de cap până voi cunoaște babilonia lagunară. Pe la nouă jumătate ies din cameră. Reiau traseul de ieri. Trei cuvinte îmi rămăseseră agățate în minte: Ruga (centrul sectorului stradal unde mă aflu) - S. Ana (primul podeț pe care l-am traversat în Veneția) și Pastore (locul unde sunt
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
națională a României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state. ... Articolul 2 În sensul prezentei legi, sunt considerate habitate acvatice naturale: a) Dunărea teritorială, Delta și lunca inundabilă a Dunării; ... b) Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale; ... c) pâraiele, râurile și lacurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile, precum și brațele moarte ale râurilor; ... d) bălțile și lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea și evacuarea apei; ... e
LEGEA nr. 176 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283479]
-
sau a autorizației, după caz: a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lățimea râurilor, canalelor și a Dunării; ... b) utilizarea uneltelor de pescuit comercial fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc și în lacurile litorale; ... c) neducerea la îndeplinire, la termenele și în condițiile stabilite, a măsurilor legale dispuse de personalul cu atribuții de inspecție și control; ... d) capturarea peștelui cu unelte de plasă și cu pripoane
LEGEA nr. 176 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283479]
-
a curei heliomarine, de odihnă și tratament (Mamaia, Mangalia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Techirghiol etc.). Județul Constanța concentrează 43% din potențialul turistic al țării, reprezentând una dintre cele mai importante zone turistice ale României. Delta Dunării împreună cu Complexul lagunar Razim - Sinoie și cu zona limitrofă, constituie un vast areal turistic, de o deosebită originalitate reprezentată de caracterele sale morfohidrografice, faunistice și floristice, de așezările omenești de aici și de activitatea locuitorilor. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea - Litoral
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
nutrienți, substanță organică) Probă apă (suspensii) Proba sediment (poluanți, TOC) (1150,1160) Probă apă (clorofilă) (l) Probă apă (fitoplankton) (l) Probă apă (zooplankton) (l) Probă macroalge Cantitate Van Veen (macrozoobentos) Nr probe sedimente (macroozobentos) Proba sedimente (granulometrie) Caracterizare fiziografică Prezență barierei lagunare Morfologia malului Vegetație maluri Vegetație plutitoare Tip sediment (1150 si 1160) Temperatură suprafață (°C) Temperatură fund (°C) Salinitate suprafață (PSU) Salinitate fund (PSU) Transparență (m) Chimie Oxigen dizolvat (mg/L) Saturație oxigen dizolvat (%) Consum biochimic de oxigen – CBO_5 (mg/L) pH Conținutul
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
habitatelor marine și costiere se monitorizează pe baza unor parametri specifici tipului de habitat: – Caracteristici fiziografice ale substratului: tip fiziografic - expoziție, expunere val, tip țărm, înclinație, tip substrat predominant (analize granulometrice), caracteristici substrat (tasare, stabilitate, sortare), morfologia malurilor (prezența barierei lagunare, tip vegetație) ... – Caracteristicile maselor de apă: temperatura, salinitate, oxigen dizolvat, saturație în oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen, pH, suspensii solide totale, poluanți, nutrienți ... – Specii identificate (prioritare, caracteristice, alohtone), specii indicatoare (pentru habitatele 1130 și 1150 - dulcicole, salmastricole, marine) ... – Funcțiile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de mâl și nisip neacoperite de apa mării la maree joasă CLAS. PAL.: 14 Habitat de o importanță deosebită, cuprinde în general nisipuri și amestecuri nisipos - mâloase și detritice din zona de coastă a mărilor și oceanelor, implicit a zonelor lagunare conexe. Suprafețele ocupate de acest habitat sunt caracterizate de lipsa acoperirii de către apa mării la reflux, lipsa plantelor vasculare, precum și de apariția pe zone extinse a algelor albastre și diatomeelor. Subtipurile acestui habitat prezintă o mare importanță în
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
formate din nisipuri marine nesolificate sau slab solificate (psamosoluri) modelate eolian sunt întâlnite în cadrul bioregiunii pontice, pe plajele litoralului maritim dintre Vama Veche și Golful Musura, pe cotele înalte ale cordoanelor litorale (Periboina-Portița-Periteașca) și pe grindurile din zona complexului lagunar Razelm-Sinoe (grindurile Chituc, Lupilor, Saele-Istria, Perișor), precum și cele din Delta Dunării (grindurile Crucea, Buhazului, Săraturile, Letea, Caraorman). Dunele continentale se întâlnesc pe suprafețe importante în bioregiunile stepică și continentală, în sudul Moldovei (Dunele de nisip de la Hanul Conachi
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
utilizări. 3.1.1. Mediul marin 3.1.1.1. Geomorfologia Din punct de vedere geomorfologic, zona costieră poate fi împărțită în două unități principale. Unitatea nordică, de la Golful Musura, în nord, până la Capul Midia, în sud, este reprezentată de țărm deltaic și lagunar (plaje nisipoase cu pante submarine line). În unitatea sudică, cuprinsă între Capul Singol și Vama Veche, aspectul general este determinat de prezența falezei la baza căreia se formează plaje înguste, alternanța promontoriilor cu țărm acumulativ (plaje de tip barieră, cordoane
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
mediului, disponibilității surselor de hrană, existenței unui substrat stâncos și condițiilor de salinitate mai ridicată. În partea de nord a litoralului se întretaie liniile de migrație a speciilor de pește, zonele de reproducere și creștere larvară, datorită caracteristicilor geomorfologice: complexul lagunar, platoul marin subacvatic, aportul Dunării (dulcicol, sedimentar, încărcat cu nutrienți, hrană vie abundentă etc.); Dunărea, ca principală cale de migrație pentru cele mai valoroase specii de pești, sturionii și scrumbia; vegetația deltaică și lagunară, ca habitat de reproducere, creștere larvară
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
creștere larvară, datorită caracteristicilor geomorfologice: complexul lagunar, platoul marin subacvatic, aportul Dunării (dulcicol, sedimentar, încărcat cu nutrienți, hrană vie abundentă etc.); Dunărea, ca principală cale de migrație pentru cele mai valoroase specii de pești, sturionii și scrumbia; vegetația deltaică și lagunară, ca habitat de reproducere, creștere larvară și hrănire pentru chefali, calcan (pești plați), guvizi etc. Pescuitul de sturioni a fost interzis în România începând cu anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, și încă alți 5 ani de prelungire
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
practicarea sporturilor de aventură. Pe litoralul românesc pot fi practicate sporturi sezoniere, precum cicloturismul, călărie (Herghelia și Hipodromul Mangalia) zbor cu parapanta (în Mamaia, Eforie Sud, Capul Tuzla și Vama Veche), salt cu parașuta (în Tuzla), pescuit de agrement (Complexul lagunar Razelm-Sinoe, Lacurile Tașaul, Siutghiol, Lacurile Corbu, Agigea, Tatlageac, Hagieni, Limanu, Mangalia), iar în zona marină excursii și plimbări cu catamaranul sau cu iahtul, surfing, schi nautic, windsurfing, scufundări etc. Practicarea turismului de aventură pe coasta de vest a Mării Negre
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
procesul geologic de formare al Deltei Dunării conduce la ipoteza că există vestigii construite încă nedescoperite „acoperite de ape, periodic sau în permanență, de cel puțin 100 ani“ (conform prevederilor Convenției UNESCO 2001) în vasta arie aferentă Deltei și complexelor lagunare adiacente, respectiv în zonele în care aceasta interacționează cu marea. ... În acest moment există doar o evaluare informală - bază de date în pregătire/în curs de alcătuire, la nivelul Institutului Național al Patrimoniului. Numărul „țintelor“ (epave sau structuri istorice), confirmate prin
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
ce-și spun vorbe dulci. În italiană? În japoneză? Ba, chiar în italiană, dar italiana lor, ca și-a altora din categoria de rînd, e-o limbă atît de precipitată, atît de mîncătoare de sunete, încît percep gîngureala celor doi lagunari ca producîndu-se între, știu eu... japonezi, tailandezi, coreeni. Pe Strada Nuova, în schimb, prăvăliașii, între ei, schimbă vorbe doar în glissando-uri de operetă, cu epurarea cvasi-completă a consoanelor. Italiana lui Montale? Da, rar. Cînd, iată, rasat-frumoasa și eleganta asta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
secolul XIII, Rudolf Ems numește fluviul Dunowe. Portulanul lui Marino Sanudo cel Bătrân, din secolul XIV, numește Dunărea amonte de deltă fiume d'Vicina ul'de Danubio și desemnează cu mare precizie șase guri: Grossida (azi Vadu, în sudul complexului lagunar Razelm-Sinoe), Straviqui (probabil Portița, cu acces la lacul Razelm), Sct. Georgy, Aspera, Sollina, Licostomo (Chilia). Din cele șase guri descrise de Pliniu și Ptolemeu au rămas patru, și au apărut apoi altele două în sudul brațului Sf. Gheorghe, prin închiderea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]