163 matches
-
departe, zilele fără să ne supunem. o umbră drum de praf sau drum de piatră oiște de car nețăsălată, se rup iar haturile toate încălțări de paie nețărmurate, se rupe iar în tinda o rază de la lună iar maica de pe laița e busuioc la grinda, copita-i bate în ușă, un cal din herghelie, o umbră, ce-i desculța și umblă prin cenușă, privește noaptea-i grie dar cine să mă aștepte, sunt gol și umbra-i vie, pustie ca un
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_stejarel_ionescu_al_florin_tene_1378887602.html [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
SĂ RECLĂDESC IUBIREA, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013. te chem de unde ești la o margine de timp mă vei recunoaște sunt fata în ie cu brâu vărgat și traistă din lăicerul de pe laiță stau lângă prispă sub bucata mea de tihnă printre scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise Citește mai mult te chem de unde eștila o margine
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
de nisip de pe Bistrița Aurie și a constatat că mai există și astăzi particule de aur vizibile cu ochiul liber. Într-o altă sală a muzeului este amenajată o cameră tradițională în care se află: patul cu saltea din fân, laiță (băncuță), noptieră, ladă de zestre, costume populare, o colecție de icoane vechi, portretul senatorului Nistor Giosan din perioada interbelică, portretul soției acestuia, portretul celei care a fost aleasă miss Bucovina în 1907 la Cernăuți, Maria Tomoioagă și al surorii sale
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
amiaza mare, Adunând în sân cireșe Crude, coapte, la-ntamplare. Dar ce-am plâns după Bădița Cel cuminte că o fată Ce-a fost prins că, după lege, Prin străini să fac-armata! În nopți reci, cu luna plină, Pe o laița stă Nica, Și torcea, cu alte fete Lâna de pe-o furca mică. Am luat, de San' Vasile, O tânjala și-un cârcel Și, la popa Oslobanu, Am urât și eu cu el. L-am ținut pe cal odată, Ca
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1488821005.html [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare, / Dă, murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii, păstrătoare de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare, / Dă, murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii, păstrătoare de tradiții și nesecat izvor de creație populară
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
am dat examen și din limba rusă, pentru a intra la Politehnică...În prima noapte, ... XV. ȚÂPURITURI FB, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai când să te doară-n spate, Că de când îs
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
boi, cei care nu aveau nimic la îndemână în cârcă, cum au putut și-au strâns câte ceva din agoniseală și au plecat care încotro din fața năvălitorului ... Eu mi-am băgat la repezeală niște lucruri de îmbrăcăminte în desagii așternuți pe laiță, i-am pus pe umeri, pe tine te-am luat în brațe, pe frate-tău de 3 anișori de mână și pe soră-ta de 5 ani la fel, făceam cu schimbul, ba cu unul ba cu altul să nu
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
al vieții și graiurilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_mihai_beniuc.html [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
de câmpie existent în județul Neamț, s-a dezvoltat aici, o adevărată arhitectură populară a lemnului regăsit în sistemul de construcții folosit pe Valea Bistriței, zona Românului, Humulesti sau Bargauani. În muzeu, putem admira obiecte din mobilier masiv (patul, masa, laița), sobă, bogatele țesături din lână, lada de zestre, costumul popular românesc la portul femeiesc dar și la cel bărbătesc. Ocupațiile de bază a oamenilor din acestă zona au fost creșterea animalelor, agricultură și prelucrarea lemnului. Până la sfârșitul secolului XIX, principalul
Muzeul de Etnografie by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7979/muzeul-de-etnografie [Corola-blog/BlogPost/96626_a_97918]
-
Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului te chem de unde ești la o margine de timp mă vei recunoaște sunt fata în ie cu brâu vărgat și traistă din lăicerul de pe laiță stau lângă prispă sub bucata mea de tihnă printre scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise Referință Bibliografică: am motive să reclădesc iubirea / Ana Maria
AM MOTIVE SĂ RECLĂDESC IUBIREA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Am_motive_sa_recladesc_iubir_ana_maria_gibu_1372093619.html [Corola-blog/BlogPost/364015_a_365344]
-
sunt gata încălțată: - Vreau să merg și eu! Nu-mi răspunde nici da, nici ba, așa că urmez ritualul: el inainte, eu după! - Bună ziua moș Petre! - Zâua bună, no hai poftiți! Atenție să nu călcați bobocii! No, ședeți unde vreți, că laițe sunt; cine să șadă pe ele, lipsește! M-am obișnuit să șed acasă, dar cu un lucru nu! să nu-mi intre nim’nea-n curte. - Lasă moșule că se rezolvă, mutăm ulița prin curte și trec toți. Ha! Ha
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
tavan era o rudă pe care stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1368733352.html [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1368733352.html [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
tavan era o rudă pe care stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea dormi la aer curat și pe care ședeau feciorii și fetele. De grindă este agățată cununa de grâu care se făcea după ce se termina seceratul, din spice lăsate pe câmp în semn de mulțumire și pentru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Acasa > Strofe > Comic > ȚÂPURITURI FB Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai când să te doară-n spate, Că de când îs
ŢÂPURITURI FB de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1465214410.html [Corola-blog/BlogPost/352636_a_353965]
-
14. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Higeg-obârșie - etapă I 15. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Râul Alb - obiect I 16. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Râul Alb - obiect ÎI JUDEȚUL CLUJ 1. Reabilitare drum forestier Dudaie 2. Reabilitare drum forestier Laița 3. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Valea Rachițele 4. Corectarea torenților Valea Cetății JUDEȚUL DÂMBOVIȚA 1. Reabilitare drum forestier Rudă Seaca și ramificații 2. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Dâmbovița Mijlocie 3. Corectarea torentului Valea Rușețu din zona Pietroșița - obiect
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
reînnoi biserica. În prezent, biserica este în stare bună de funcționare, anul acesta împlinind 128 ani de la prima sfințire, din 1877. Casa-muzeu Bilca, din zona etnografică Rădăuți, este reprezentativă pentru așezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional: polițe, laițe, blidare, țesăturile de interior (scoarțe, lăicere, grindărașe) înfrumusețând pereții din căsuță și din casa mare. Obiectele din lemn și ceramică, de uz casnic, completează inventarul casei. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
încăperi ale unui han medieval: Pivnița are două încăperi legate între ele printr-un culoar boltit. În prima dintre ele sunt expuse butoaie pentru băuturi și pentru alimente, iar în a doua încăpere este amenajată o cramă cu mese și laițe cu obiecte din lemn și ceramică. La etajul clădirii sunt expuse piese importante de etnografie și artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
amplasat în Piața Libertății nr. 1. Înfățișează aspecte ale locuinței țărănești tradiționale de pe Valea Bistriței, costumul popular românesc din zonă, principalele meșteșuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, țesutul, cojocăritul etc.). Dintre piesele expuse de referință sunt: mobilierul masiv (laițele, masa, patul), soba, bogatele țesături de lână (păretare, scoarțe, culmea de deasupra patului pe care stau hainele de sărbătoare). Baza colecției se constituie din anii ’60, însă numai după decenii mai târziu unitatea devine una de sine stătătoare. Expoziția de
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
sau 5X5 metri, tinda servind ca bucătărie și sufragerie, iar camera („casa dinainte” în limbaj popular) ca dormitor. În prima la început era cuptorul, apoi soba de gătit. Mobilierul era compus din paturi de lemn, masă, scaune sau bănci numite „laiță”, o ladă de zestre, una mai lungă numită „canapeu”, iar pe perete un „blidar” (dulap de bucătărie), mobilierul era confecționat de către bărbații din familie. Pereții erau împodobiți cu „peretare” țesute din lână colorată, icoane pe sticlă, „blide” (farfurii din lut
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
este un spațiu destinat păstrării obiectelor de valoare, destinat sărbătorilor din ciclul vieții sau ale anului. Aceasta este locul unde se păstrează lada de zestre, cu țesăturile cele mai frumoase destinate fetelor de măritat. Pe latura de sud se află laița, iar pe latura de nord este patul cu țesăturile de zestre. Pe peretele de vest se află masa și scaunele. Țesăturile sunt așezate în cameră astfel: pe laiță sunt lăicerele cu dungi, un păretar cu motive geometrice în vârste care
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
mai frumoase destinate fetelor de măritat. Pe latura de sud se află laița, iar pe latura de nord este patul cu țesăturile de zestre. Pe peretele de vest se află masa și scaunele. Țesăturile sunt așezate în cameră astfel: pe laiță sunt lăicerele cu dungi, un păretar cu motive geometrice în vârste care alternează se află pe pereți pe sub ferestre, iar ștergarele țesute sunt amplasate în partea de sus a pereților, la icoane. Camera din partea dreaptă era camera de locuit (având
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]