53 matches
-
pragul ușii. Lătră și Medi, cățelul. Găinile sunt speriate, cocoșul le adună în jurul lui ... Pericolul trece repede. Ea nu se plânge de sănătate, dar, când se ridică, face primii pași anevoie, parcă i-ar pune cineva piedici. El își luă laibărul , își trase cismele de gumă și se duse în grajd , să vadă de animale, văcuța gestantă și mai încolo , patru oi, destul pentru optzeci de ani ai lor ! să curețe, să le bage fân, să toace bostanii, să-i amestece
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
de pe o arie mai întinsă, deoarece fetele au avut grijă să reprezinte localități și zone diferite. Covaciu Maria Mădălina a purtat costum din zona Clujului, alcătuit din: năframă cu ciucuri negri de mătase, ie brodată cu fir negru și galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. Zona Codru a fost reprezentată de Botiș Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
trei feluri de costume populare, din zona Codru Someș: cu dantelă, cu ciur și pentru corală (concert de pricesne). Primele două tipuri făcute de Anca Mureșan și de Ana Velea sunt alcătuite din: năframă neagră, fustă cu două cătrințe, spăcel, laibăr. Spăcelul este ornamentat cu fir de lame și pe margine are dantelă, iar laibărul și cătrințele sunt ornamentate cu dantelă lucrată manual sau cu ciur. Cu o voce de-a dreptul celestă părintele Ilie Bucur a interpretat o priceasnă, ce
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
pentru corală (concert de pricesne). Primele două tipuri făcute de Anca Mureșan și de Ana Velea sunt alcătuite din: năframă neagră, fustă cu două cătrințe, spăcel, laibăr. Spăcelul este ornamentat cu fir de lame și pe margine are dantelă, iar laibărul și cătrințele sunt ornamentate cu dantelă lucrată manual sau cu ciur. Cu o voce de-a dreptul celestă părintele Ilie Bucur a interpretat o priceasnă, ce a emoționat și încântat sufletele tuturor celor prezenți. La sfârșitul slujbei preoții au vorbit
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel în bumbăcel, cu colțișori sau cu ciur, în funcție de vechime, spăcel alb (cămașă), cu broderie la gât, mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeșe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile: Pieptarele și cojoacele În general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune atât portului femeiesc cât și celui bărbătesc, nu prezintă diferențe semnificative, de aceea voi insistă asupra acestora doar în măsura în care reflectă anumite variații.De pildă, în Maramureș: pieptarul este scurt până la brâu, din piele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
aplicații de piele de culoare vișinie, pe toată suprafața, exceptând partea din spate; c) cel mai complex din punct de vedere ornamental având atât broderii policrome cât și aplicații și nasturi din piele, ținte de metal și ciucuri din lână. Laibărul din lână este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri: a
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
al Școlii Generale din Glăjărie, secțiunea română a interpretat dansuri populare românești, iar secțiunea maghiară a executat dansul cu sticlă, specific localității unde pe la 1700 s-a înființat Fabrica de sticlă ( glajă). În timp ce dansau, fete talentate, îmbrăcate cu fuste și laibăre roșii cu dungi negre, într-un ritm lent și grațios, au ținut în echilibru pe cap sticle cu vin roșu. De la Solovăstru a venit să cânte pe scena de la Ibănești Grupul „Coronița”, înființat în 1980, inițial a fost grup de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
câte știam, cu excepția mea, nimeni nu se mai bucurase de acest privilegiu. Moșu Klesch ședea pe o laviță sub nucul imens din curtea casei când am ajuns noi. Era alb de tot la păr și, în pofida zilei călduroase, purta un laibăr de postav negru, cu bumbi de argint și ciorapi de lână în picioare. Ațintise niște ochi albaștri, umezi, asupra noastră din momentul în care se auzise primul lătrat al câinelui său, Waldi. - Waldi, îl potolise el, cu un glas obosit
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o groapă în podea, locul era plombat cu lut amestecat cu apă. Lângă peretele
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
liceu și ai școlii profesionale. Nimeni nu putea lipsi, așa că aglomerația era maximă, căci numai ucenicii eram peste 400 la număr. Când a început sceneta noastră, în sală nu prea era liniște. Toți eram îmbrăcați în costume specifice țărănești; cioareci, laibăre și cojoace, și domnii din piesă în costume domnești. La intrarea în scenă a lui Pantelimon, după primele cuvinte rostite în dulcele grai moldovenesc, s-a făcut liniște în sală, toți au început să asculte replicile răzeșului Pantelimon cu mare
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/R_ze_ul_pantelimon.html [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
o saltea umplută cu pănușuri (foi de la știulete), preșuri pe jos. În casă sunt expuse costume populare vechi. Cele pentru femei sunt alcătuite din: năframă albă, țesută sau cusută cu mâna pe șir (fir), cămașă din pânză de casă albă, laibăr (cheptar) pe piele de miel, cu flori cusute pe fond negru, șurț cu piană, cusut cu mâna pe pănură (postav mai gros), în partea de jos, cu bordură de flori în culori aprinse, în picioare opinci. Bărbații purtau: cioareci din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri cu motive geometrice dispuse pe umăr și din ele perpendicular pleacă șiruri cu motive geometrice, jos încrețită pe elastic, laibăr din postav negru, care de jur împrejur are cusute flori cu mătase neagră, roșie etc., poale strâmte peste care se află un jupon larg, care în partea de jos are cipcă (colțișori), șurț cu piană, în spate catrință din postav
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
străbuni, / Cu cătrânță șî ciupag, / Cu opreg, poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un brâu. Costumele tradiționale erau făcute de oamenii satului și aici putem aminti că țăranii erau buni meșteșugari. Pe lângă faptul că erau buni zidari, dulgheri, covaci (fierari
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
aminti că țăranii erau buni meșteșugari. Pe lângă faptul că erau buni zidari, dulgheri, covaci (fierari), erau și foarte pricepuți în confecționarea textilelor. Un rol important în confecționarea textilelor l-a avut războiul de țesut unde se confecționau cămăși, izmene, poale, laibăre, pricovițe, covoare etc. Unii țărani erau și iscusiți cojocari, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte din piele. „Camil Petrescu spunea: Este un lucru neîndoios că dintre toți țăranii români de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cei mai cunoscători de carte
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
str. Petre Ispirescu nr. 23 țel: 287880; 0744545971 12872 JIANU TUDOR (n. 1960) Pitești, str. Ț. Vladimirescu, bl. P30/A/10 țel: 214546; 0745138318 6668 KRAMER MARIANA (n. 1966) Curtea de Argeș, str. Unirii, bl. Z8/ A/2 țel: 724285; 0744183978 16224 LAIBĂR IONELA (n. 1972) Pitești, str. Frasinului nr. 16, bl. 20/A/19 țel: 804277-504676; 0723600765 6690 LAZĂR DUMITRU (n. 1949) Pitești, str. Banat, bl. B3/ A/11 țel: 625285; 0745063167 21175 LICACIU VALENTINA CARMEN (n. 1973) Pitești, Str. Gârlei, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
6631 DIN DANIELA (EC) Mărăcineni, Bl. 486/ A/3 țel: 0744475974 268 DOBRE ILIE (EC) Pitești, Str. Eremia Grigorescu, Nr. 14 țel: 0248/214846 196 GIURCA AUGUSTIN (EC) Pitești, Str. Negru Vodă, Bl. F1, B/4 țel: 0248/632958 16224 LAIBĂR IONELA (EC) Pitești, Aleea Frasinului, Nr. 16, Bl. 20/A/19 țel: 0788438022 16218 NICOARĂ STELA ELENĂ (EC) Pitești, Cartier Trivale, Nr. 34A țel: 0248/222622 219 POPESCU LUCIAN (EC) Pitești, Cartier Craiovei, Bl. 8/ A/9 țel: 0248/253719
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Nr. 2. Margareta Berbier Wangner, Curtea de Argeș, strada Negru Vodă Nr. 31. Velicu Clementa, Curtea de Argeș. Laboratoare particulare Analiza medicale, Pitești, str. D - na Bălașa Nr. 28. Dr. Cerchez. Drogherii Fărm. N. Demetrescu, medic, Pitești, str. Lascăr Catargiu Nr. 58. Drog. Constantin Laibăr, nemed., Pitești, str. Șerban Vodă Nr. 40. Farmacii particulare din județul Bacău Marcu Nachmansohn, Bacău, str. Porumbacu Nr. 1. Olga Silberman, Bacău, str. 10 Mai Nr. 1. Ioan Balaban, Bacău, calea Reg. Ferdinand Nr. 38. Most. Malhasovici, I. Malhasovici, Bacău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
unul dintre brațe, cu care se blochează o ușă, o fereastră etc. (germ. Vorreiber) găbănaș = cămăruța de alimente harănge = clopote hocăr = scaun mic (germ. Hocker) hoher = ticălos (mag. hóhér - calau) hozontrongane = bretele hambar = siloz pentru cereale imos = murdar lăbos = cratița laibăr = vestă lepedeu = cearșaf gros de pânză cu dantelă pe margini ler = cuptor leveș = supă de tăieței lăvor = lighean (fr. lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
și cremenea pentru aprins țigările, iar vara, pălării din pâslă neagră cu boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
diavolești Să știe tot natul că Într-o săptămână Toți caii trebuie predați la comună. Striga moș Traiasca, toboșarul satului. Am alergat toți,taica, maica și eu, În grajd Chidran fornăi lovind cu copita podeaua Își Întinse botul căutând În laibărul bătrânului Coțca de țucăr cu care-l momise de mic. Chidran era bucuria și fala noastră Oamenii ieșeau la porți Urmărind fermecați trapul regesc al armigului. Taica l-a dus Într-o zi blestemată de marți Urmărit de plânsul și
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă o "cămașă de în brodata la guler, mâneci și pe margini", "izmene largi", un "laibăr" și "pălărie". La fete îmbrăcămintea este compusă din "spătoi și poale brodate", "zadie cu cârpa de încins", "cojoc" și "cârpa pe cap".
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
expresii morale definite de un conținut adânc, expresie care transmite posterității informații despre mediul social al vremurilor de atunci. Mișu Popp a pictat portretele foștilor săi tovarăși de luptă, tribuni țărani de la 1848 îmbrăcați în gătane cu nasturi metalici, cu laibăre și căciuli, cu chipuri hotărâte de oameni care știu să-și apere drepturile lor. Toate aceste portrete au devenit prin tematica lor documente de necontestat ale acelor vremuri și, mai sunt încă răspândite prin satele ardelenești din Țara Bârsei: Toderița
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]