53 matches
-
de profund tulburat, dar și de speriat încât n-am reușit să pricep ce anume purta Gabriela Vrânceanu Firea la gât (Observator, în seara zilei de 11 noiembrie): zurgălăi, o mixtură de amulete, zale, frânturi de colier, spintecături din vreun laibăr moldovenesc, medalioane? RUBRICA "NOI ZICERI LA TELEVIZIUNE", comentate de prietenul și psihosociologul Coriolan Haralampy: Anca Boagiu, ministrul Integrării, la Galați: "Consiliul a votat pentru prima dată în onoarea președintelui său, Traian Boc..." (la Observator și la alte "telejurnale", 11 noiembrie
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
grajd să maturi, De nu ți-a fost la buchi ușor, Și ai s-aduni, muncind de zor. Dar cînd tinzi tortul pe uluce Ce faci cu-al trudei tale spor? La tîrfe și la crîșmi se duce! Meși, rantii, laibăre cu șnururi, De-s vechi, să nu le puneți cruce: Sînt gioarse potrivite pururi La tîrfe și la crîșmi a duce! BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (2013) Căci, ori vinzi indulgente false, Ori măsluiești cu
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
diavolești Să știe tot natul că Într-o săptămână Toți caii trebuie predați la comună. Striga moș Traiasca, toboșarul satului. Am alergat toți,taica, maica și eu, În grajd Chidran fornăi lovind cu copita podeaua Își Întinse botul căutând În laibărul bătrânului Coțca de țucăr cu care-l momise de mic. Chidran era bucuria și fala noastră Oamenii ieșeau la porți Urmărind fermecați trapul regesc al armigului. Taica l-a dus Într-o zi blestemată de marți Urmărit de plânsul și
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
Cu zâmbet lat și gesturi largi, domnul președinte Gigi pătrunde în incinta institutului de cercetări macro-nu-știu-ce. Domnia sa prețăluiește din priviri ce vede, comentează, rostește replici istorice pentru camera de luat vederi. În jurul domnului președinte forfotește un soi de vechil cu laibăr și pălărie, care deschide calea, furnizează explicații la machețică, se bagă în seamă, pune o pilă - poate vrea domnul președinte și niște vin ecologic de la savanții ăștia, nu numai pășune pentru Steaua. Domnul președinte Gigi nu vrea - privește mioritic peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
avusese curajul să Înapoieze desenul. IV. Scurtă călătorie a domnului Húsvágó Tamás Húnór Într-un loc nu prea Îndepărtat 1. Pălăria de gabor Îl prindea bine. La fel și mustața sură, stufoasă și pe „oală”. Ca să nu mai vorbim de laibărul verde și de cămașa albă. Își puse ochelarii de miop comandați anume pentru acest drum, dar și pentru ultimul... Când va sosi ceasul. Cu ochelarii pe nas arăta ca un chirurg, iar cu cizmele și pantalonii bürger ca un grof
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
străbuni, / Cu cătrânță șî ciupag, / Cu opreg, poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un brâu. Costumele tradiționale erau făcute de oamenii satului și aici putem aminti că țăranii erau buni meșteșugari. Pe lângă faptul că erau buni zidari, dulgheri, covaci (fierari
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
aminti că țăranii erau buni meșteșugari. Pe lângă faptul că erau buni zidari, dulgheri, covaci (fierari), erau și foarte pricepuți în confecționarea textilelor. Un rol important în confecționarea textilelor l-a avut războiul de țesut unde se confecționau cămăși, izmene, poale, laibăre, pricovițe, covoare etc. Unii țărani erau și iscusiți cojocari, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte din piele. „Camil Petrescu spunea: Este un lucru neîndoios că dintre toți țăranii români de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cei mai cunoscători de carte
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
pragul ușii. Lătră și Medi, cățelul. Găinile sunt speriate, cocoșul le adună în jurul lui ... Pericolul trece repede. Ea nu se plânge de sănătate, dar, când se ridică, face primii pași anevoie, parcă i-ar pune cineva piedici. El își luă laibărul , își trase cismele de gumă și se duse în grajd , să vadă de animale, văcuța gestantă și mai încolo , patru oi, destul pentru optzeci de ani ai lor ! să curețe, să le bage fân, să toace bostanii, să-i amestece
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
câte știam, cu excepția mea, nimeni nu se mai bucurase de acest privilegiu. Moșu Klesch ședea pe o laviță sub nucul imens din curtea casei când am ajuns noi. Era alb de tot la păr și, în pofida zilei călduroase, purta un laibăr de postav negru, cu bumbi de argint și ciorapi de lână în picioare. Ațintise niște ochi albaștri, umezi, asupra noastră din momentul în care se auzise primul lătrat al câinelui său, Waldi. - Waldi, îl potolise el, cu un glas obosit
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
o saltea umplută cu pănușuri (foi de la știulete), preșuri pe jos. În casă sunt expuse costume populare vechi. Cele pentru femei sunt alcătuite din: năframă albă, țesută sau cusută cu mâna pe șir (fir), cămașă din pânză de casă albă, laibăr (cheptar) pe piele de miel, cu flori cusute pe fond negru, șurț cu piană, cusut cu mâna pe pănură (postav mai gros), în partea de jos, cu bordură de flori în culori aprinse, în picioare opinci. Bărbații purtau: cioareci din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri cu motive geometrice dispuse pe umăr și din ele perpendicular pleacă șiruri cu motive geometrice, jos încrețită pe elastic, laibăr din postav negru, care de jur împrejur are cusute flori cu mătase neagră, roșie etc., poale strâmte peste care se află un jupon larg, care în partea de jos are cipcă (colțișori), șurț cu piană, în spate catrință din postav
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
al Școlii Generale din Glăjărie, secțiunea română a interpretat dansuri populare românești, iar secțiunea maghiară a executat dansul cu sticlă, specific localității unde pe la 1700 s-a înființat Fabrica de sticlă ( glajă). În timp ce dansau, fete talentate, îmbrăcate cu fuste și laibăre roșii cu dungi negre, într-un ritm lent și grațios, au ținut în echilibru pe cap sticle cu vin roșu. De la Solovăstru a venit să cânte pe scena de la Ibănești Grupul „Coronița”, înființat în 1980, inițial a fost grup de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile: Pieptarele și cojoacele În general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune atât portului femeiesc cât și celui bărbătesc, nu prezintă diferențe semnificative, de aceea voi insistă asupra acestora doar în măsura în care reflectă anumite variații.De pildă, în Maramureș: pieptarul este scurt până la brâu, din piele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
aplicații de piele de culoare vișinie, pe toată suprafața, exceptând partea din spate; c) cel mai complex din punct de vedere ornamental având atât broderii policrome cât și aplicații și nasturi din piele, ținte de metal și ciucuri din lână. Laibărul din lână este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri: a
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de pe o arie mai întinsă, deoarece fetele au avut grijă să reprezinte localități și zone diferite. Covaciu Maria Mădălina a purtat costum din zona Clujului, alcătuit din: năframă cu ciucuri negri de mătase, ie brodată cu fir negru și galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. Zona Codru a fost reprezentată de Botiș Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
trei feluri de costume populare, din zona Codru Someș: cu dantelă, cu ciur și pentru corală (concert de pricesne). Primele două tipuri făcute de Anca Mureșan și de Ana Velea sunt alcătuite din: năframă neagră, fustă cu două cătrințe, spăcel, laibăr. Spăcelul este ornamentat cu fir de lame și pe margine are dantelă, iar laibărul și cătrințele sunt ornamentate cu dantelă lucrată manual sau cu ciur. Cu o voce de-a dreptul celestă părintele Ilie Bucur a interpretat o priceasnă, ce
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
pentru corală (concert de pricesne). Primele două tipuri făcute de Anca Mureșan și de Ana Velea sunt alcătuite din: năframă neagră, fustă cu două cătrințe, spăcel, laibăr. Spăcelul este ornamentat cu fir de lame și pe margine are dantelă, iar laibărul și cătrințele sunt ornamentate cu dantelă lucrată manual sau cu ciur. Cu o voce de-a dreptul celestă părintele Ilie Bucur a interpretat o priceasnă, ce a emoționat și încântat sufletele tuturor celor prezenți. La sfârșitul slujbei preoții au vorbit
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel în bumbăcel, cu colțișori sau cu ciur, în funcție de vechime, spăcel alb (cămașă), cu broderie la gât, mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeșe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o groapă în podea, locul era plombat cu lut amestecat cu apă. Lângă peretele
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
liceu și ai școlii profesionale. Nimeni nu putea lipsi, așa că aglomerația era maximă, căci numai ucenicii eram peste 400 la număr. Când a început sceneta noastră, în sală nu prea era liniște. Toți eram îmbrăcați în costume specifice țărănești; cioareci, laibăre și cojoace, și domnii din piesă în costume domnești. La intrarea în scenă a lui Pantelimon, după primele cuvinte rostite în dulcele grai moldovenesc, s-a făcut liniște în sală, toți au început să asculte replicile răzeșului Pantelimon cu mare
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
Mai poruncește bărbatului să se liniștească și, în divanul cel mare, sub chilotele de puf de gâscă, să-și cerceteze nevasta. Și-n ziua de odihnă havrele răsună de vaiete și de cântări; bătrânii intră în papuci în școală, în laibăre negre și cu cușma blănită. Și cel din urmă, cel mai sărac și mai umilit, se grăbește spre rugăciune, cu cărțile în coșteiul alb de pânză. În îngrămădirea aceasta și în sărăcia aceasta a neamului său a crescut Haia, fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tac. De ce vor fi gândit atunci acești ignoranți tăcuți vor depinde multe lucruri din biografia ulterioară a celor doi, tată și fiu. Anton Încă mai poartă pantaloni militari, foștii lui pantaloni de infanterist marin, cămașa, pulovărul de lână groasă și laibărul sunt făcute de mâna muntencei celei harnice. Unul dintre aceste obiecte de Îmbrăcăminte pare să fie la originea suspiciunii unuia dintre cei care nu i-au răspuns infanteristului la bună ziua. Merg apoi pe un drum forestier, mai departe, către orășelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
deslușit niște pași bocănind grăbit în vestibul. Apoi ușa se deschise furtunos, parc-ar fi sărit din țâțâni și în fața ei apăru un țăran tânăr, voinic, osos, cu căciula neagră, înfundată țanțoș într-o parte, cu ochii negri, încruntați, cu laibărul negru peste cămașa lungă, cu niște bocanci grei în picioare. Trântind ușa, Petre Petre se proțăpi înaintea Nadinei: ― Cucoană, de ce...? Glasul i se curmă brusc ca și când o mână furioasă i s-ar fi înfipt în beregată. Nadina, în primul moment
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]