157 matches
-
se mai spune despre cenzurarea cărților că este: o adnotare sau o calificare a tot ce jignește adevărul...; calificarea... este cu atât mai drastică cu cât (cartea) se îndepărtează de adevăr." Cenzura bisericească era pe atunci mai întunecată decât cea laică, bine înțeles, cu toate că și aceasta din urmă era aspru definită, pe latinește, așa: Non licet de illis scribere qui possunt proscribere. Adică: este interzis să scrii despre cel ce poate interzice. Exact, dar exact ca acum. Totuși, în mijlocul acestui ev
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
ne-a spus: învățați de la Mine căci sînt blînd și smerit cu inima! O smerenie profundă este mai temeinică decît o înălțare trufașă". Să mai amintim oare cazul dramatic, cu semnificație de simbol, al incompatibilității dintre creația divină și cea laică a creaturii, întrupat de călugărul Matvei, cel ce l-a îndemnat pe Gogol să-și lase pradă focului al doilea volum din Suflete moarte? Chestiunea rămîne deschisă... Dar poetul nostru recurge încă la un procedu pentru a oferi Domnului un
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
cu secolul al XII-lea. În Transilvania iudicium duelli este atestat pînă în secolul al XVII-lea, cu toate că în 1486 a fost interzis temporar de Matei Corvin (care îl permitea doar între militari) și în 1492 de Vladislav II. Instanța (laică, nu ecleziastică) hotăra data și locul duelului prin al cărui rezultat se exprima "voința divină" în pricini penale și civile. Părțile adverse se înfruntau personal sau (cînd era vorba de clerici, femei sau mari feudali) prin reprezentanți. În Moldova și
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
limbaj strict. / Ele ne silesc să-ngenunchem / spre-a ne răpi setea. / Înzestrate cu ea vorbesc ori tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire. Putem vedea aici o artă poetică; dar dacă e vorba de un elan religios? Ori de o laică, nietzscheană, scrutare a realului în aspectele lui cuprinzător simbolice? Poetul pune izvorul la plural, izvoarele, proiectându-ne într-o lume de surse vii, pretutindeni posibile. Limbajul strict care le este atribuit în poem ni se adresează nouă, ființelor omenești. Actul
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
primii ani după Revoluție, se regăsește cu toată arborescența ei, în întreaga sa polifonie în tabletele acestui eseist "indiferent" la destinul colectiv. Cultură și politică, economie, finanțe și diplomație, diferite instituții, de la cea a Bisericii și până la cea, de tot laică, a Securității, sunt focalizate în aceste pagini excepțional scrise, prin intermediul tipologiilor care le servesc și a "duhului" național ce le animă. Secțiunile volumului, distribuite tematic, urmăresc cuprinderea întregului prin analiza segmentelor: personaje memorabile (dar nu neapărat în sensul bun al
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
găsește pacea pe un altar sui-generis, "de carne, uns cu-aromele luminii"... Într-unul din cele mai frumoase poeme ale volumului, mâna prelungă a Creatorului e așteptată cu o mângâiere în clipa morții, percepută, aceasta, nu tragic, ci ca o laică, sfâșietor de dulce răstignire: "Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă.// Doamne, Doamne, nu mai vine/ Timpul să-ți întind pe-o dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
Doamne, nu mai vine/ Timpul să-ți întind pe-o dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș pe o cruce/ Caldă de femeie tristă,/ Bate-mi-aș în palme cuie/ Laice de ametistă/ Amăruie, amăruie,/ Și lăsa-mi-aș în rușine/ Gândul coapsele să-ți ungă...// Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă." (Scrisoare). Inconfundabilul Emil Brumaru.
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
zile”. Programul consfătuirii din prima zi s-a încheiat cu un superb concert coral susținut de formația corală a Arhiepiscopiei Tomisului, dirijată de diaconul Iulian Dumitru, care a cuprins lucrări de referință din patrimoniul muzicii religioase, dar și a celei laice, semnate de renumiții compozitori Ion D. Chirescu, Nicolae Lungu ș.a. În cadrul întâlnirii finale, pe lângă cuvântul de învățătură rostit de I.P.S. Teodosie, soliști de excepție ai Corului Catedralei, Iulian Coman, Bartolomeu Trofin și Alexandru C. au interpretat o seamă de bijuterii
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
lume fermecătoare și bizară, în ciuda etuvei ideologice în care era prinsă. Atras de meleaguri orientale, îndrăgostit de pitorescul venetic al orașelor din Dobrogea (Tulcea și Constanța) și de tihna satelor de cîmpie, împărțin-du-se fără efort între lumea clerului și cea laică a intelectualității bucureștene, autorul suferă de o nostalgie contagioasă: cartea îți lasă un gust de amărăciune fină, ca cea încercată la vizitarea unui loc în privința căruia presimți că nu vei mai avea prilejul să-l mai calci vreodată. Lui Dan
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
Bârsan Mărioara, 38 ani l Nicolae Ioan, 56 ani l Sărăcuț Miahia, 74 ani l Erdei Margareta, 69 ani l Hadgia Nicolae, 51 ani l Scripcă Mihai, 46 ani l Bucevschi Mihai, 59 ani l Ailincăi Ionel, 44 ani l Laica Iuliana, 74 ani l Ghioghiu Nicolae, 74 ani l Chira Petru, 80 ani l Hudulin Gheorghe, 59 ani l Grădinariu Maria, 57 ani l Cotoi Constantin, 75 ani l Paul Ana, 57 ani l Topoș Domnica, 73 ani l Mișutin
Agenda2006-11-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284857_a_286186]
-
am vorbit deja. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, prin intermediul unui proces de "laicizare" sau "secularizare", anumite aspecte fundamentale ale vieții sociale fuseseră dezlegate de contextul religios: filozofia, științele naturale, medicina, dreptul, statul, arta și cultura. Deveniseră laice, "seculare", deci independente, autonome, supuse propriilor legi. La început, în planul faptelor, secularizarea urmărea doar "secularitatea", laicitatea, autonomia, independența față de dominația religioasă a Bisericii, fără distrugerea religiei. Nu în mod necesar un "secularism" ideologic, nu ireligiozitatea argumentată în teorie sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
modernă de după romantism, muzica exprimă tot mai des stări sufletești și morale personalizate și greu, dacă nu imposibil, de împărtășit. Privatizarea sentimentului nu mai permite folosirea lor în scopuri obștești și naționale. Din motive destul de asemănătoare, regimurile religioase și cele laice adoptă o atitudine comună față de arte și, înainte de toate, față de muzică. Allan Bloom observă că nici regimurile democratice nu sunt scutite de teama de muzică. Abandonarea muzicii clasice de către tinerele generații din SUA și din Occident odată cu inventarea rockului denotă
Muzica înainte de toate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6301_a_7626]
-
teatru oripilați de „vulgaritatea" unor recente montări shakespeariene, care, pasămite, ar trăda marea poezie shakespeariană, că în epoca Marelui Will teatrul era socotit o formă de divertisment subliterară și subculturală, pe care atât autoritățile ecleziastice (episcopul Londrei) cât și cele laice (Lordul Primar al Londrei) o doreau interzisă prin lege! Este adevărat că piesele shakespeariene conțin și pasaje de-o rară frumusețe poetică, dar ele sunt, în esență, spectacole de divertisment din care nu lipsesc nici momentele vulgare sau obscene, fapt
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
o va face fără intervenția medicilor. Biserica i-a făcut sfinți Și religia ortodoxă consideră că viața veșnică este mai importantă decât supraviețuirea. Un caz pe care presa de astăzi l-ar considera ”revoltător” este predat în manuale: în cele laice, ca exemplu de patriotism, în cele de religie ca pildă de credință creștină. Condamnat la moarte prin decapitare, împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin Brâncoveanu a refuzat să le permită trecerea la mahomedanism pentru a le salva viața. Stați
Caz ”revoltător”? Și-a condamnat patru copii la moarte din cauza religiei by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/64351_a_65676]
-
istorie niște premieri, i-au îngropat pe toți, chiar și pe cei declarați neconformi, laolaltă. Într-un cimitir unde odihnește și părintele națiunii, Mustafa Kemal Ataturk. Al cărui trecut de milițian nu l-a împiedicat deloc să pună bazele Turciei laice moderne...".
"Evreul" Ciutacu nu crede că Bolcaș va fi numit la CCR. Vezi de ce by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/55787_a_57112]
-
clare sau sumbre)” ale englezoaicei E.L.James nu se află pe locul întâi al topurilor de carte. Pe locul de onoare, „Biblia”, într-o nouă traducere, vândută în 160.000 de exemplare numai în primul an de la apariție. Asta, în laica Norvegie. Un caz și mai uimitor este succesul în China al romanului lui James Joyce, „Ulyses”: 85.000 de exemplare în 1994, în „Livres de poche” locală, un fel de „Bibliotecă pentru toți” de la noi. Dar asta nu e totul
Cât de irațional este succesul literar () [Corola-journal/Journalistic/3192_a_4517]
-
când în eclipsă),/ Pun jos condeiul laic. Scrieți voi!/ Ne revedem după Apocalipsă”. După exprimarea, în acești termeni, a nestrămutatei sale hotărâri, ne așteptăm ca Eugen Dorcescu să abandoneze definitiv îndeletnicirea scrisului. Peste tema biblică nu mai poate trece. Cele laice devin tot mai robite addagiului ecclesiastic. Fără falsă mâhnire, îi respectăm decizia, recunoscând anabasisul absolut la care Eugen Dorcescu a „osândit” anevoioasa trudă a lui Dosoftei. Chiar și din această perspectivă, Biblicele lui Eugen Dorcescu instituie o veritabilă și fundamentală
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
lumina noilor realități sociale instituite prin Noul Cod Civil Din cele expuse până acum, în ceea ce privește logodna, se poate observa că există astăzi două instituții diferite ale logodnei, chiar dacă antecedentele lor se găsesc cuprinse în uz pe teritoriul țării noastre: cea laică, exprimată prin Noul Cod Civil și cea bisericească reglementată prin toate prevederile canonice. Ceea ce le este comun este legislația bizantină aplicată încă din vechime pe teritoriul țării noastre și regăsită în vechile pravile. S-ar putea crede că odată ce logodna
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
Egipt ridicându-l pe Iahve contra zeilor egipteni și a faraonului; Iisus Hristos a fost răstignit de romani cu sprijinul liderilor religioși conservatori ai Ierusalimului, titlul său de “Rege al iudeilor” punându-l în stare de conflict cu autoritatea Cezarului, laică si religioasă; Mohammed și discipolii săi au folosit toate resursele religioase și politice pentru a-i aduce sub ascultarea lui Allah pe toți ”păgânii” și structurile lor politice. Deosebiri Spre deosebire de Biblia creștină, Coranul este o învățătură morală, un codice religios
CREŞTINISMUL, IUDAISMUL, ISLAMISMUL – RELIGII MONOTEISTE. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349292_a_350621]
-
cu Grecia. Turismul italian are două categorii de agenți de prim rang. Mai întâi cohorta de sfinți - San Pietro, San Marco, San Giovanni, San Paolo, San Francesco (Assisi trăiește de pe urma lui), San Lorenzo, San Marino... Toate nume sfinte, dar și laice - nume de piețe, de orașe, chiar și un nume de stat. Să nu uităm că, orice s-ar spune, Roma este capitala creștinismului. A doua legiune e formată din artiști, și mă refer aici numai la cei plastici - pictori, sculptori
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
cu seamă, în domeniul istoriei bisericești precum și un Manual (Curs) de Pastorală apărut în urmă cu câțiva ani la Editura Universității din Oradea; nu mai vorbim de sutele de articole, studii și recenzii publicate în diferite reviste de specialitate sau laice la care a fost un statornic colaborator cum ar fi: „Telegraful Român” din Sibiu, „Altarul Banatului” și „Învierea” din Timișoara, „Biserica și Școala” de la Arad, „Legea Românească” și „Orizonturi Teologice” din Oradea, „Crișana” din Oradea - unde a avut, ani la
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
-i fiori în trup și suflet. Cânt de bucurie, vestind trezirea la viață. La așteptarea peste câteva clipe a Adrianei lângă el, să-i simtă căldura trupului și mai ales, mireasma sărutului ca pe o altfel de Sfântă Împărtășanie, una laică a doi mireni care se iubesc. Spre surprinderea sa, cerul din noaptea de Înviere, acolo în defileul dintre munți, era unul senin. Milioane de stele clipeau șăgalnice pe bolta cerească. Între ele, astrul nopții îmbracă totul într-o lumină palidă
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
loc numai pe filiera culturală, iluminista, laică, franțuzească. Teologia occidentală le este inaccesibilă și Bucureștiul continua linia greco-fanariotă și după Marea Unire, 1918. În loc că România Mare să devină o dioceză a Romei, nouă patriarhie continua antioccidentalismul atavic, oriental. Paleativele laice, culturale blochează emanciparea social-politica și duc în final la dezmembrarea țării, actuală și azi. Emanciparea e mereu sabotata pentru că moldo-valahii sunt de un mileniu în lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constantinopolitane. Asta s-a văzut atât în
SFÂRŞIT SAU ÎNCEPUT DE VEAC LA BUCUREŞTI? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366103_a_367432]
-
religios este acela care crede în originea sacră a lumii și a vieții; ființa umană descoperă existența unei realități absolute care transcende lumea, prin aceasta făcând-o reală. În cadrul culturii și spiritualității umane, sacrul și profanul, viața religioasă și cea laică se opun, dar coexistă. Faptul că sacrul nu aparține universului experienței naturale, nu înseamnă că el nu există, că nu este real, doar că el aparține unui alt plan al realității. Mircea Eliade (1907-1986), istoric al religiilor, scriitor și filosof
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
8% ortodocși, 5% romano-catolici, 1% greco-catolici, 6% protestanți și neoprotestanți, evrei aproximativ 10.000. Deși în regiune tensiunile etnico-religioase au o veche tradiție, în România tendința a fost una caracterizată de echilibru, stabilizatoare, de extindere a modelului de societate modernă: laică, bazată pe principiile statului de drept, economie de piață liberă, respectare a drepturilor și libertăților civile, protecția minorităților, excluderea războiului ca mijloc de reglementare a disputelor, crizelor și conflictelor. În acest context, România întrunește câteva caracteristici definitorii: continuitatea istorică a
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]