5,059 matches
-
și Imperiul Habsburgic Dinamica producției de carte românească de până la Regulamentele Organice, defalcată în categoriile religios-secular, indică același trend secularizant (vezi figura de mai sus). Demnă de remarcat este ascensiunea lentă dar crescândă în ritm constant al tipăriturilor cu conținut laic, care reușește să depășească în volum producția cărții religioase, a cărei traiectorie este descrisă de o evoluție mai curând ezitantă. Chiar dacă nu mai există date statistice de încredere pentru perioada post-regulamentară care să permită urmărirea în continuare a dinamicii cărții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactică și cu efecte mult dincolo de ea s-a produs "o adevărată revoluție culturală" (Ianoș, 2010, p. 214). Tranziția de la bucoavnă la abecedar, și apoi la cărți de citire și manuale specializate, a însemnat trecerea de la conținutul religios la cel laic, de la alfabetul chirilic la cel latin, de la slavonire la metoda fonetică, și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a acestei date este eliminată, după cum reiese din pasajul următor: Astăzi se întrebuințează sistemul de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de modificări substanțiale, prezente în majoritatea manualelor postcomuniste. În primul rând, evidentă este recreștinarea timpului istoric, posibilă ulterior încetării "prigoanei ateiste" derulate de regimul comunist. Doar H. Daicoviciu et al. (1991), ca expresie reziduală a discursului comunist, mai folosește sistemul laic "î.e.n." și "e.n.". Fie că se recurge la formula "î.Chr.", fie la cea de "î.Hr." sau "î.H.", istoria românilor este reinstalată pe coordonatele timpului religios. O a doua revenire vizează reluarea sintagmei "Istoria românilor" în detrimentul "Istoriei României" din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mustafa Kemal Ataturk este creatorul Turciei moderne. La 29 octombrie 1923 a fost proclamată republica, Ataturk fiind primul ei președinte. a fost primul caz din istorie în care un stat musulman a adoptat un regim republican și a devenit stat laic; Mustafa Kemal Ataturk a adoptat o serie de reforme care au pus bazele unui stat modern și unitar: abolirea sultanatului (1922); abolirea califatului (1924); reforma vestimentară prin care a interzis portul fesului la bărbați și al voalului la femei (1925
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
societatea în ansamblu; o intoleranța și fanatismul religios; o comiterea de acte teroriste în numele credinței; o respingerea culturii occidentale; În același timp, există și o tendință de modernizare și laicizare, prezentă în numeroase state islamice (Turcia a devenit un stat laic și modern în urma reformelor adoptate de Mustafa Kemal, primul președinte al Turciei; a fost poreclit Ataturk, adică „Părintele Turcilor”). 2. Arhitectura religioasă a) Arhitectura religioasă între tradiționalism și modernitate Arhitectura secolului al XX-lea este denumită cel mai adesea modernistă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
secolului al XX-lea este denumită cel mai adesea modernistă, considerându-se că abandonează tradiția pentru a răspunde marilor provocări precum revoluția industrială, urbanizarea, existența unor noi metode și materiale de contrucție (fier, beton, oțel, sticlă). Înnoirile care domină arta laică a secolului XX nu pot fi ignorate în arhitectura religioasă. Însă, în acest sens, tradiționalismul a fost mult mai puternic. b) Stiluri și capodopere în arhitectura religioasă De-a lungul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, construcțiile religioase au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
avea o existență de scurtă durată, dovadă lipsa lor din inventarul exponatelor muzeistice de profil medievistic. Și totuși, aproape nu era sat bine întemeiat care, în afară de preot și dascăl, să nu aibă cel puțin un știutor de carte din rândul laicilor. Se demonstrează aspectul prin scrierea a numeroase zapise de astfel de scriitori, e adevărat cu un scris rudimentar, dar descifrabil, iar la alții chiar elevat. Asemenea scriitori de zapise au fost, la Umbrărești, Necula, vătah de hânsari în 1664, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]